111 matches
-
oamenii. Primele sunt fapte obiective, celelalte subiective. Definirea cuvintelor morale în termeni de fapte subiective ar fi un tip de descriptivism naturalistic. Este util totuși s] remarc]m c] nu exist] o distincție important] între acest fel de subiectivism și intuiționism; deoarece intuițiile și convingerile morale sunt și ele fapte obiective - fapte despre ceea ce cred oamenii; și de aceea multe dintre obiecțiile acceptate în mod obișnuit împotriva subiectivismului se aplic] în mod egal și intuiționismului. Această explic] de ce intuiționismul cade în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
între acest fel de subiectivism și intuiționism; deoarece intuițiile și convingerile morale sunt și ele fapte obiective - fapte despre ceea ce cred oamenii; și de aceea multe dintre obiecțiile acceptate în mod obișnuit împotriva subiectivismului se aplic] în mod egal și intuiționismului. Această explic] de ce intuiționismul cade în relativism; intuiționiștii nu cer sprijinul unui fapt obiectiv, ci doar propriile gânduri și gândurile altora, și acestea variaz] de la o persoan] și societate la alta. Folosite în afara acestui context, cuvintele „obiectiv” și „subiectiv” pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
subiectivism și intuiționism; deoarece intuițiile și convingerile morale sunt și ele fapte obiective - fapte despre ceea ce cred oamenii; și de aceea multe dintre obiecțiile acceptate în mod obișnuit împotriva subiectivismului se aplic] în mod egal și intuiționismului. Această explic] de ce intuiționismul cade în relativism; intuiționiștii nu cer sprijinul unui fapt obiectiv, ci doar propriile gânduri și gândurile altora, și acestea variaz] de la o persoan] și societate la alta. Folosite în afara acestui context, cuvintele „obiectiv” și „subiectiv” pot crea confuzie (Hâre, 1976
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod esențial iraționaliste. Dup] respingerea p]rerii potrivit c]reia judec]țile morale sunt echivalente cu afirmații ale faptelor nemorale (naturalism) și a p]rerii c] acestea sunt sui-generis afirmații despre fapte morale perceptibile prin intuiție sau apel la convingeri (intuiționism), au concluzionat pripit c] cineva nu poate medita asupra problemelor morale; judec]țile morale sunt expresiile atitudinilor iraționale sau cel puțin neraționale de aprobare sau dezaprobare. Au ajuns la aceast] concluzie deoarece au ad]ugat o premis] fals], si anume
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ascult] soțul (fapt) face ceea ce nu se cuvine (judecat] moral]). Fie acest lucru este adev]rât în virtutea sensurilor cuvintelor, considerându-se c] nesupunerea șotiilor dezmembreaz] societatea (naturalism), fie este oricum evident pentru cei care au primit o bun] educație moral] (intuiționism). Aceast] evident] este consolidat] dac], cum va fi cazul în societ]țile stabile, educația moral] a insuflat nu doar o anumit] utilizare a limbii, nici doar un comportament în concordant] cu comportamentele sociale actuale, dar convingeri și sentimente profunde potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ci în motivele acțiunii pe care le-am accepta dac] am raționa în anumite condiții idealizate. Obiectivitatea moralei, atunci, se reduce la posibilitatea ca, dac] am raționa toți în asemenea condiții, am ajunge la aceleași condiții. Jonathan Dancy, scriind despre intuiționism, o alt] viziune realist] său obiectiv] a eticii, neag] faptul c] intuiția ofer] un mijloc de a percepe fapte morale. În loc, Dancy hoț]r]ște c] cea mai plauzibil] versiune a intuiționismului este una care privește „faptele” morale ca motive
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ajunge la aceleași condiții. Jonathan Dancy, scriind despre intuiționism, o alt] viziune realist] său obiectiv] a eticii, neag] faptul c] intuiția ofer] un mijloc de a percepe fapte morale. În loc, Dancy hoț]r]ște c] cea mai plauzibil] versiune a intuiționismului este una care privește „faptele” morale ca motive recunoscute în exercițiul judec]ții noastre practice. James Rachels abordeaz] aceste întreb]ri din direcția opus]. El începe cu o descriere subiectivist] a eticii care consider] sentimentele de aprobare că bâz] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Un reprezentant al intuiționismului a fost Henri Bergson; Pacea de la Versailles din 1919/ 1920 recunoaște aspirațiile naționale doar pentru puterile învingătoare. 17) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
ca echitate este o concepție politică a dreptății pentru cazul special al structurii de bază a unei societăți moderne democratice. În această privință, ea este mult mai limitată în anvergură decât doctrinele morale comprehensive, precum, printre altele, utilitarismul, perfecționismul sau intuiționismul. Dreptatea ca echitate se focalizează asupra politicului (sub forma structurii de bază), care nu reprezintă decât o parte a domeniului moralului" (John Rawls, Justice as Fairness: A Restatement (Belknap Press, Cambridge, 2001), p. 14). 18 De vreme ce cei mai mulți dintre filosofii politici
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
lui N. Iorga, după ce încheie conturile personale în secțiunea inaugurativă intitulată "ad personam", C.C. Giurescu lansează manifestul programatic al școlii critice în care precizează, prin contrastarea cu principiile vechii școli, fundamentul metodologic pe care se sprijină demersul noii orientări istoriografice. Intuiționismului și viziunii personale care călăuzesc interpretarea istorică a vechii școli, noua școală le opune rigoarea metodologică și protocoale obiective. O diferență la fel de importantă ca și cea privitoare la metodă vizează scopul sau finalitatea cercetării istorice. Iorga este acuzat fățiș că
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
logicismului, de elemente strict formale, neinteresate de vreun conținut al gândirii așezată în forme, cu excepția unor aspecte cantitative ale "lucrurilor", potrivit formalismului, de elemente absolut noetice, care au sensul "putinței unui ceva nou", cu o formulă a lui Noica, potrivit intuiționismului. Pozițiile de "subiect" și de "predicat" (așa cum ele au fost "reduse" și precizate ca "poziții" logice in judecată) nu mai sunt privilegiate în noul context al logicii; ele, oricum, nu mai au o legătură directă cu adevărul ceea ce, într-un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
iar profunzimea autenticității se impune ca o esențializare a omenescului. Conceptul capătă, pe de o parte, substanță filosofică, iar pe de alta, modalități specifice de realizare. În plan european, conceptul se alimentează din cele mai recente teorii filosofice, fundamentale fiind intuiționismul lui Henri Bergson și fenomenologia lui Edmund Husserl. După Bergson intuiția este o capacitate umană irațională superioară inteligenței, de a sesiza esența realității și, mai ales, a trăirilor omenești. Husserl afirmă că obiectul cunoașterii reprezintă formele ideale suprasensibile ce alcătuiesc
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
ultimei perioade din creația marelui poet, a fost George Ivașcu. Este vorba de volumul „Poezii” din 1962, cuprinzând ciclurile „Mirabila sămânță”, „Vară de noiembrie”și „Sthuitorul”. Teoria filosofică a lui Lucian Blaga are toate reperele metafizice și se bazează pe intuiționism. Cercetătorul admite ideea că lumea este materială, dar este produsul creației Marelui Anonim, factor transcendent, Înzestrat cu o inepuizabilă forță creatoare ce se cere mereu cheltuită, consumată. Așa cum s-a mai spus, forța creatoare a Marelui Anonim este nemăsurată, se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ei fiind acela de a determina natura artei prin intermediul unei definiții a artei, care ar consta în enunțarea proprietăților necesare și suficiente a ceea ce este definit. Ca urmare, toate marile teorii ale artei, printre care enumeră formalismul, voluntarismul, emotivismul, intelectualismul, intuiționismul și organicismul, ar converge în tentativa lor de a enunța proprietățile determinante ale artei. Punând problema condițiilor de posibilitate ale definiririi artei, Weitz lansează teza potrivit căreia teoria estetică ar fi eronată în principiu, deoarece ar interpreta radical greșit logica
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
consumării, convertesc talentele la superficialitate și platitudini literare ce par să aibă, în zilele noastre, mare căutare, spre paguba cititorului autentic și a literaturii de calitate. Nici Bergson, filosoful la modă în epocă, nu scapă de săgețile otrăvite ale eseistului. Intuiționismul filosofului este ridiculizat în diverse ipostaze. Gata oricînd, prin individualismul accentuat anarhic, de a ne manifesta, de a ne considera ca izvor suprem de autoritate special coercitivă, eliminăm raționalitatea înceată a dreptului obiectiv și general obligator, în favoarea ciomagului cordial. Și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pentru exegeza filosofică, înainte de toate asupra timpului, pe care o vor face în anii facultății dar și după Cioran și toți cei ce alcătuiau generația lui Mircea Eliade. Deloc întîmplător, studentul Cioran alege ca subiect pentru teza sa de licență Intuiționismul contemporan (susținută în octombrie 1931)95, filosofia gînditorului francez fiind de altfel pretext și pentru temele unor seminarii. În fond, de aici își începe Cioran șirul (și: tirul) interminabil al criticii pe care o va dezvolta față de varii sisteme și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
le va reactiva și utiliza mereu în reflecții fragmentare. Cum tot în acel text despre mișcarea intuiționistă, cu care își încheia studiile sale de filosofie, Cioran invoca, într-un fel semnificativ pentru tipul de discurs construit ulterior, marile afinități dintre intuiționism și romantism, accentuînd totodată faptul că "datul existențial, în structura lui intimă, numai de filosofie poate fi cunoscut"97. Prin urmare, în ceea ce privește categoria timpului, Cioran este, acum, la sfîrșitul anilor de facultate, un adept al bergsonismului, și exprimă acest atașament
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
lui intimă, numai de filosofie poate fi cunoscut"97. Prin urmare, în ceea ce privește categoria timpului, Cioran este, acum, la sfîrșitul anilor de facultate, un adept al bergsonismului, și exprimă acest atașament prin ceea ce gîndește și scrie, prin modul în care descifrează intuiționismul prin grila filosofiei culturii. E interesat de mecanismul intuiției și de felul în care lucrează intuiția metafizică, prin deosebirile pe care aceasta le induce procesului cunoașterii față de intuiția estetică și prin felul în care, întorcîndu-se spre totalitatea datelor originare, ajunge
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
propusă de Resnik și conceptul de "a priori relativizat" a lui Friedman. Capitolul patru al acestei cărți pare a fi cel central și în el sunt amintite în trecere marile curente din filosofia matematicii. Se arata că logicismul, formalismul și intuiționismul au ignorat problema aplicabilității matematicii, deoarece aceasta exceda, la acea vreme, preocupările lor care vizau prioritar matematica pură; competența lor se limita, era centrată pe fundamentele matematicii. Autorul revine în actualitate și urmărește problema în disputa platonism-nominalism, care are ca
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ecuațiile matematice care exprimă structura (realității). Analiza stăruie asupra miracolului utilității matematicii în fizică și în context se vrea să se elucideze natura celor două relate: matematica și fizica. În acest cadru, autorul expune cele trei curente, orientări logicismul, formalismul, intuiționismul al căror răspuns la întrebarea ce este matematica nu îl satisface pe autor, care abia așteaptă să-și anunțe propriul punct de vedere și anume că numai o perspectivă empiristă asupra apariției și dezvoltării matematicii ar fi o soluție satisfăcătoare
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
proprietățile spațiului real dar idealizat; iar Newton trata geometria ca pe o ramură a mecanicii). Ce ne spun, însă, filosofii? Să începem cu cele trei mari doctrine care au dominat filosofia matematicii pentru atât de mult timp: logicismul, formalismul și intuiționismul. Găsim la susținătorii acestor doctrine vreun fel de, dacă nu uimire, cel puțin interes față de această situație? Nu, iar asta deoarece aceștia erau preocupați în mare parte cu fundamentele matematicii, preocupare care i-a făcut să fie interesați doar de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
argument expus de noi. Din motive care țin de economia prezentării, noi vom discuta aceste argumente în altă ordine decât cea cronologică. 76 Sunt numite astfel deoarece exemplul paradigmatic de astfel de teorie este geometria euclidiană. 77 Lakatos consideră că intuiționismul nu a urmărit reorganizarea matematicii și, de aceea, nu îl ia în discuție. 78 Editorii articolului lui Lakatos (1976) (J. Worrall și G. Currie) atrag atenția ca filosofia lui Hilbert nu este cel mai bine încadrată în euclidianism deoarece metamatematica
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de unde provin impulsuri și foarte bune, dar și foarte rele. De unde și nevoia unei cenzuri raționale, a unui echilibru reflexiv indispensabil. Obiecția cea mai gravă pe care o aducem culturii de tip guru este însă că ea propagă iraționalismul și intuiționismul, primatul misticii, revelației și gnozei tulburi, prin suspendarea judecății personale și compromiterea spiritului critic. Ceea ce este mai mult decât contestabil. între șeful carismatic, înțeleptul de penumbră și Căpitanul, inclusiv filozofic, nu există, de fapt, nici o diferență esențială. Nu ezităm să
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
clasice ale raționalismului. Blaga însuși îl numește raționalism ecstatic, delimitându-l cu multă fermitate de forma obișnuită a raționalismului. În acest sens, el afirmă: "Prin poziția ce-o luăm în problematica cunoașterii, nu opunem, cum s-ar crede, raționalismului un intuiționism fără osatură, ci opunem raționalismului superficial un raționalism care știe că nu poate ieși din cercul de vrajă al iraționalului, un raționalism care trage toate consecințele și e gata să accepte uneori rezultate care înseamnă ieșirea din sine a rațiunii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
soluționa problemele ridicate de aceasta prin știința și filosofia de la întâlnirea secolelor al XIX-lea și al XX-lea"673. a) Una dintre coordonatele pe care putem așeza această orientare a lui Blaga către antinomic este opoziția dintre raționalism și intuiționism, o "tensiune specifică a începutului de veac"674 XX. Ca reacție la raționalismul filosofic și științific al secolelor anterioare, se propunea în acea perioadă o întoarcere la natură, la complexitatea vieții, la abordarea inconștientului, a necunoscutului, la viața sufletească, intuiție
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]