111 matches
-
ar fi condus la înlocuirea providenței divine cu propriile raționamente. Alteori, constiinta a fost considerat] „vocea lui Dumnezeu” în interiorul sinelui, dar problemele și pericolele datorate acestui fapt, precum și oric]rei forme de intuiționism, sunt evidente. (Despre intuiționism, vezi capitolul 36, „Intuiționismul” și capitolul 40, „Prescriptivismul universal”.) Odat] cu înfruntarea complexit]ții vieții morale, înv]ț]tură tradițional] despre conștiinț] presupune un mod de viat] creștin, s]n]tos, creator și plin de speranț]. Printre atitudinile creștinilor privind etică creștin], se pune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al c]ror reprezentant de seam] a fost William Whewell (1794-1866), au încercat s] apere etică creștin] în fața argumentului utilitarist conform c]ruia scopul moralei este de a realiza fericirea lumeasc] pentru toți oamenii. Este important de menționat ins] c] intuiționismul lor a recunoscut c] fiecare persoan] poate cunoaște cerințele moralei. În lucrarea The Method of Ethics (1874), Harry Sidgwick a încercat s] arate c] perspectiva intuiționist] asupra fundamentelor moralei se poate sprijini în acest aspect pe teoria utilitarist]. El a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r] metodă utilitarist], intuiționimul nu ar putea rezolva nicicum disputele morale. El a argumentat în detaliu viziunea conform c]reia utilitarismul red] cel mai bine bazele teoretice ale convingerilor legate de simțul comun. Au fost dezvoltate și alte variante ale intuiționismului. Filosofii de limb] german] Franz Brentano (1838-1917), Max Scheler (1874-1928) și Nicolai Hartmann (1882-1950) au elaborat teorii diferite asupra naturii generale a valorii, valoarea moral] fiind una dintre speciile acesteia. Spre deosebire de Kant, ei au susținut c] oamenii au acces la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce nu știm. Aceștia sunt termenii pe care însuși Ross ar fi fost bucuros s] îi foloseasc], de vreme ce susținea c] exist] date privitoare la ceea ce este corect și greșit. (Prin aceast] afirmație, Ross se evidențiaz] că intuiționist: vezi capitolul 36, „Intuiționismul”). Dar aș fi putut expune aceeași situație în termeni care nu țin de cogniție (vezi capitolul 38, „Subiectivismul”), spunând simplu c], desi cineva ar putea dezaprobă, în general, acțiuni că minciună și provocarea de nepl]ceri celor dragi, nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale exprim] pur și simplu dorințele noastre cu privire la comportamentul oamenilor. De aceea, corespondentul antirealismului în psihologie se numește „noncognitivism”. (Exist] diferite variante ale antirealismului: de exemplu, emotivism, prescriptivism și proiectivism. Pentru o discuție complet] despre aceste teorii, vezi capitolul 36, „Intuiționismul”, capitolul 38, „Subiectivismul” și capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). În contrast, potrivit nihiliștilor morali, antirealiștii au dreptate susținând c] nu exist] fapte morale, dar se înșeal] în ceea ce privește elementele necesare pentru a da sens practicii morale. Nihilistul consider] c] practică moral] este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Proceedings of the Aristotelian Society, Supplemantary Volume (1989). Williams, B.: 'Internal and external reasons', în Moral Luck (Cambridge: Cambridge University Press, 1981). -----------: Ethics and the Limits of Philosophy (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1985), în special primele patru capitole. 36 Intuiționismul Jonathan Dancy Între anii 1860 și 1920 termenul „intuiționism” era o alt] denumire pentru pluralism, concepția potrivit c]reia exist] un num]r mare de principii morale diferite care nu pot fi aranjate în nici o ordine general] a importanței într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
B.: 'Internal and external reasons', în Moral Luck (Cambridge: Cambridge University Press, 1981). -----------: Ethics and the Limits of Philosophy (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1985), în special primele patru capitole. 36 Intuiționismul Jonathan Dancy Între anii 1860 și 1920 termenul „intuiționism” era o alt] denumire pentru pluralism, concepția potrivit c]reia exist] un num]r mare de principii morale diferite care nu pot fi aranjate în nici o ordine general] a importanței într-un fel care ar ajuta la soluționarea conflictelor dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
însele, înțelegând prin această c] cineva trebuia doar s] le cânt]reasc], pentru a recunoaște c] erau adev]rate. Lucrarea lui W.D. Ross și H.A. Prichard din anii 1930 a fost cea care a unit cele dou] sensuri ale intuiționismului, deoarece cei doi erau pluraliști - sau intuiționiști, în vechea denumire - si dedicați unui mod special de cunoaștere - adic] intuiționist, în sensul nou. (Prin acest aspect, s-a asem]nat cu poziția p]rintelui intuiționismului modern, Richard Price care a scris
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a unit cele dou] sensuri ale intuiționismului, deoarece cei doi erau pluraliști - sau intuiționiști, în vechea denumire - si dedicați unui mod special de cunoaștere - adic] intuiționist, în sensul nou. (Prin acest aspect, s-a asem]nat cu poziția p]rintelui intuiționismului modern, Richard Price care a scris cu 200 de ani înainte.) Ei susțineau c] exist] foarte multe principii morale adev]rate pe care le cunoaștem prin intuiție (despre care ei susțineau c] sunt evidente prin ele însele). Argumentele lui Ross
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cum credeau intuiționiștii, pentru c] dorințele sunt forme ale compasiunii sau atenției, pe când percepțiile nu sunt astfel de forme. Acest argument este cel care a f]cut că noncognitivismului s] domine în perioada 1930-1970 în sfera anglo-saxon] și s] eclipseze intuiționismul (vezi capitolul 38, „Subiectivismul”). Atitudinile morale se aseam]n] mai mult cu percepțiile sau cu dorințele?; această eră controversă dintre cognitiviști și noncognitiviști; intuiționiștii apar drept cognitiviști în aceast] abordare și, prin urmare, drept externaliști (potrivit imaginii lui Hume). Convingerea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din altceva; percepțiile noastre morale nu sunt produsul rațiunii. Atunci înseamn] c] trebuie s] fie produsele simțurilor și din moment ce nu pot fi produsele celor cinci simțuri obișnuite, înseamn] c] sunt produse de un simț suplimentar, cel moral. Din aceast] cauz] intuiționismul este uneori denumit teoria simțului moral. Absența unei explicații despre cum funcționeaz] acest simt suplimentar și neremarcat este cea care a dus la bine-cunoscuta acuzație a lui G.J. Warnock potrivit c]reia intuiționiștii ofer] aici nici mai mult nici mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stradă. În orice caz, toate acestea sunt extrem de controversate în stadiul actual al filosofiei (pentru o perspectiv] diferit], vezi capitolul 35, „Realismul”). Ceea ce am incercat s] fac pan] aici este s] prezint obiecțiile cele mai eficace care au fost aduse intuiționismului lui Ross și Prichard și în continuare s] vedem cum ar putea proceda cineva pentru a sc]pa de ele, privind la ceea ce s-a întamplat între timp în filosofia moral]. Cel mai discutabil punct este ideea potrivit c]reia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mult decât atât, putem spune despre o persoan] care înțelege foarte bine motivele c] știe ce se cuvine s] fac]. Astfel, odat] cu disponibilitatea adev]rului moral apare și posibilitatea cunoașterii morale. Închei prin a menționa dou] critici mari la adresa intuiționismului. Prima este plângerea lui Mackie potrivit c]reia intuiționismul implic] invenția gratuit] a unor propriet]ți particulare (justețe, falsitate) care nu prea au leg]tur] cu altele și au ciudată capacitate de a ne atrage atunci când le recunoaștem, ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înțelege foarte bine motivele c] știe ce se cuvine s] fac]. Astfel, odat] cu disponibilitatea adev]rului moral apare și posibilitatea cunoașterii morale. Închei prin a menționa dou] critici mari la adresa intuiționismului. Prima este plângerea lui Mackie potrivit c]reia intuiționismul implic] invenția gratuit] a unor propriet]ți particulare (justețe, falsitate) care nu prea au leg]tur] cu altele și au ciudată capacitate de a ne atrage atunci când le recunoaștem, ca și cum ar avea o form] bizar] de magnetism (vezi Mackie, 1977
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o culoare sau alta. Oricum, în acest caz nu suntem tentați s] neg]m c] aceste culori sunt reale (în sensul mai modest al lui McDowell) și McDowell ar spune același lucru despre valori. Cealalt] posibilitate este s] compar]m intuiționismul în etic] cu intuiționismul în matematic]. În matematic], intuiționiștii susțin c] numerele sunt obiecte abstracte a c]ror existent] și natur] le putem remarcă nu intrând în relații cauzale naturale cu ele (ceea ce este imposibil), ci prin rațiune. Ideea aici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Oricum, în acest caz nu suntem tentați s] neg]m c] aceste culori sunt reale (în sensul mai modest al lui McDowell) și McDowell ar spune același lucru despre valori. Cealalt] posibilitate este s] compar]m intuiționismul în etic] cu intuiționismul în matematic]. În matematic], intuiționiștii susțin c] numerele sunt obiecte abstracte a c]ror existent] și natur] le putem remarcă nu intrând în relații cauzale naturale cu ele (ceea ce este imposibil), ci prin rațiune. Ideea aici este c] putem fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] putem fi determinați s] recunoaștem propriet]țile obiectelor reale și independente pe c]i ce nu sunt cauzale. Aceste chestiuni sunt inc] dezb]tute aprins și cred c] ar fi cinstit s] spunem c] formele noi și interesante ale intuiționismului la care se lucreaz] în momentul de fâț] inc] nu au eliminat complet problemele care i-au urm]riț pe predecesorii lor. Referințe Blackburn, S.: 'Errors and the phenomenology of value', Morality and Objectivity, ed. Ț. Honderich (London: Routledge and
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
London: Macmillan,, 1967), capitolul 2. Bibliografie suplimentar] Falk, W.D.: 'Ought and motivation', în Ought, Reasons and Morality (Ithaka, NY: Cornell University Press, 1986). Stevenson, C.L.: Ethics and Language (New Haven: Yale University Press, 1944), capitolul 1. Strawson, P.: 'Ethical intuiționism', Philosophy, 24 (1949), 22-23. Urmson, J.O.: 'A defence of intuiționism', Proceedings of the Aristotelian Society, 75 (1975), 111-19. Williams, B.A.O.: 'What does intuiționism imply?', Human Agency: Language, Duty, Value, eds. J. Dancy et al. (Stanford University Press
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
and motivation', în Ought, Reasons and Morality (Ithaka, NY: Cornell University Press, 1986). Stevenson, C.L.: Ethics and Language (New Haven: Yale University Press, 1944), capitolul 1. Strawson, P.: 'Ethical intuiționism', Philosophy, 24 (1949), 22-23. Urmson, J.O.: 'A defence of intuiționism', Proceedings of the Aristotelian Society, 75 (1975), 111-19. Williams, B.A.O.: 'What does intuiționism imply?', Human Agency: Language, Duty, Value, eds. J. Dancy et al. (Stanford University Press, 1988), pp. 189-98. 37 Naturalismul Charles R. Pidgen i. Ce este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ethics and Language (New Haven: Yale University Press, 1944), capitolul 1. Strawson, P.: 'Ethical intuiționism', Philosophy, 24 (1949), 22-23. Urmson, J.O.: 'A defence of intuiționism', Proceedings of the Aristotelian Society, 75 (1975), 111-19. Williams, B.A.O.: 'What does intuiționism imply?', Human Agency: Language, Duty, Value, eds. J. Dancy et al. (Stanford University Press, 1988), pp. 189-98. 37 Naturalismul Charles R. Pidgen i. Ce este naturalismul? În FILOSOFIE, nu numai doctrinele, dar și definițiile doctrinelor sunt subiect de disput]. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
variatele lui forme adev]rate sau false.) (emotivismul și prescriptivismul) este fals. Naturalismul susține c] 2. Unele judec]ți morale sunt Nihilismul (sau adev]rate. (Morală nu este teoria „erorii”) este o ficțiune,) fals. Nu exist] fapte sau propriet]ți Intuiționismul morale ireductibile. (doctrina lui Moore) este fals. Figură 1 îi. „Nici un trebuie” nu deriv] din „este” sau autonomia eticii Dac] morală poate fi redus] la adev]ruri de un alt fel, atunci etică nu este „autonom]”. Adev]rul în moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
jos). Dup] ce am f]cut distincția între teoriile etice descriptiviste și cele nedescriptiviste în general, putem trece acum la subdivizarea acestora, pentru a așeza prescriptivismul la locul potrivit. Teoriile descriptiviste pot fi împ]rțite în mare în naturalism și intuiționism. Ambii termeni pot fi înșel]tori, dar vor fi folositori. Controversă dintre aceștia este dac] judec]țile morale sau condițiile de adev]r, care conform descriptivismului le dau acestora înțeles, sunt sau nu determinate prin definiții (sau, măi inexact, explicații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oricine s] îmbr]țișeze comportamentul social acceptat pentru a nu se contrazice; și acesta este relativismul. Pentru o descriere am]nuntit] vezi Hâre, 1985a, 1986; pentru o ap]rare a formei relativismului (vezi capitolul 39, „Relativismul”). Cealalt] variant] a descriptivismului, intuiționismul, cade în relativism într-un mod și mai simplu. Intuiționismul vede condițiile de adev]r ale judec]ților morale, care le dau sensul, ca fiind în conformitate cu datele pe care trebuie s] ne bâz]m raționamentul moral, si cu care concluziile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se contrazice; și acesta este relativismul. Pentru o descriere am]nuntit] vezi Hâre, 1985a, 1986; pentru o ap]rare a formei relativismului (vezi capitolul 39, „Relativismul”). Cealalt] variant] a descriptivismului, intuiționismul, cade în relativism într-un mod și mai simplu. Intuiționismul vede condițiile de adev]r ale judec]ților morale, care le dau sensul, ca fiind în conformitate cu datele pe care trebuie s] ne bâz]m raționamentul moral, si cu care concluziile acestuia trebuie s] se potriveasc]; și aceste date sunt obișnuitele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] ne bâz]m raționamentul moral, si cu care concluziile acestuia trebuie s] se potriveasc]; și aceste date sunt obișnuitele convingeri morale pe care toți oamenii educați moral le au. Din moment ce aceste convingeri variaz] de la o societate la alta, efectul intuiționismului este din nou acela de a fixa raționamentul nostru moral la ceva referitor la anumite societ]ți. E adev]rât c] exist] convingeri comune tuturor societ]ților, dar altele nu sunt, iar intuiționiștii nu ofer] nici o cale de a spune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]