79 matches
-
de Vries și matematicianul Diederik Johannes Korteweg. În filozofia matematicii, a introdus conceptele numite astăzi "intuiționism" și "neointuiționism" într-un sistem de principii cu scopul de a reconsidera în mod critic întreaga matematică clasică, opunându-i acesteia așa-numita "matematică intuiționistă". În cadrul acestei doctrine, a atacat teoria numerelor transfinite a lui Georg Cantor, logistica lui Giuseppe Peano și Bertrand Russel, precum și ideile lui David Hilbert relativ la fundamentele matematicii. Încercând să definească ideea de număr, Brouwer susține că ""matematica este mai mult
Luitzen Egbertus Jan Brouwer () [Corola-website/Science/312225_a_313554]
-
topologie, domeniu ce, pe atunci, era în curs de apariție. Unul dintre cele mai celebre rezultate îl constituie demonstrarea invarianței topologice a dimensiunii. A studiat o clasă particulară de spații metrice, așa-numitele "spații compacte catalogate" și a elaborat teoria intuiționistă a integralei lui Lebesgue. A definit riguros noțiunea de suprafață riemanniană. Brouwer a studiat algebra logicii lui George Boole. A pus problema caracterizării topologice a funcțiilor analitice, cu care s-a ocupat apoi în mod special Simion Stoilow. Brouwer a
Luitzen Egbertus Jan Brouwer () [Corola-website/Science/312225_a_313554]
-
filosofic a ideii psihoanalitice de inconștient. Alexandru Surdu a fost unul dintre cei mai vechi colaboratori ai lui Noica, dar în mare măsură a fost independent. Ințial, a lucrat în domeniul logicii, pulicând cărți ca "Neointuiționismul" and "Elemente de logică intuiționistă". De asemenea, a studiat logica artistelică, ajungând să scrie "Teoria formelor prejudicative", care este o regândire a categoriilor prin intermediul logicii formale. După 1989 a publicat lucrări despre filosofia românească și cea speculativă. Volume notabile sunt "Pentamorfoza artei" și "Gândirea speculativă
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
echipată pentru a lua în considerare modul în care cele mai multe persoane iau decizii morale în viața de zi cu zi. Alți psihologi au pus sub semnul întrebării ipoteza că acțiunea morală este în primul rând un rezultat al raționamentului formal. Intuiționiștii sociali, cum ar fi Jonathan Haidt, de exemplu, susțin că persoanele fac de multe ori judecăți morale fără a lua în calcul unele preocupări, cum ar fi corectitudinea, legea, drepturile omului, sau valorile etice abstracte. Astfel, argumentele analizate de către Kohlberg
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]