244 matches
-
modelul sau tiparele de acțiune și reacțiune și 4) structura (Buzan, Little, 2009). Dintre toate cele patru elemente ale grilei conceptuale de analiză structura vizează aspectul rigid al sistemelor, osatura, deși sensul real ar fi de aspect greu schimbător, inerțial, invariant sugerat mai bine de rețeaua de artere, vene și vase capilare. Ceea ce aminteam mai înainte că devine o sursă de erori, și anume relația dintre sistem și structurare, se referă la sensul imediat, de acțiune, de mișcare, de transformare conținut
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de predicție, a fost transplantată și pe terenul psihologiei, pentru a argumenta și demonstra operația de măsurare-evaluare și predicție, și în sfera fenomenelor psihocomportamentale specific umane. Dar, pentru ca aceasta să capete consistență reală, trebuia pusă pe primul plan latura constantă, invariantă a realității psihice și neutralizată sau chiar ignorată latura instabilă, variabilă. Și tocmai așa s-a și procedat. Nu numai psihometria clasică, dar și cea contemporană se sprijină pe ideea stabilității și invarianței în timp a structurilor psihice în plan
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
psihocomportamentală. Astfel, judecata diagnostico-prognostică se bazează numai pe raportarea a două valori statice: scorul subiectului la test, care exprimă starea lui (înțeleasă ca o constantă individuală), și valoarea-etalon a testului (înțeleasă ca o constantă populațională). Tendința de absolutizare a constantului, invariantului și de minimalizare-ignorare a variabilului este evidentă. În nici un test psihologic nu găsim o relativizare a valorii sale diagnostico-prognostice și a duratei de valabilitate (și, respectiv, de stabilitate) a rezultatelor ce se obțin prin aplicarea lui (Anastasi, 1968; Hârnoveanu, 2000
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
numai atunci cînd erau efectuate uriașe salturi În timp (cum ar fi de la origenism la catharism); Însemna că vechile ideologii ascetice fuseseră, pur și simplu, reluate de unele mișcări medievale regenerative. În același timp, se pornise o insistentă căutare a invarianților „dualismului”, care a dus, cel puțin În anumite cercuri, la convingerea că ideologiile occidentale dualiste aveau un număr de trăsături comune, de pildă - anticosmismul, adică ideea că lumea e rea, antisomatismul, adică ideea că trupul e rău, encratismul, adică ascetismul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cu iudaismul: datele fundamentale provin din Tora, Însă tipul de exegeză la care sînt supuse contrazice adesea cele mai importante premise ale Torei.) Însă gnosticii nu stabilesc o veritabilă tradiție, bazată pe o continuitate hermeneutică, În măsura În care pot fi definiți prin „invarianți”. De fapt, orice definire a gnosticismului prin invarianți nu poate fi decît eronată, din moment ce se Întemeiază doar pe o deducție incompletă, pe care o contrazic Întregi sectoare de date aflate În posesia noastră. Astfel, nu toți gnosticii au fost și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
1947; reprint, G. Monfort, Brionne, 1982. 15. Bianchi, Il Dualismo; Selected Essays. 16. Raffaele Pettazzoni, I Misteri: Saggio di una teoria storico-religiosa, Bologna, 1923. 17. Tipologia lui Bianchi este cu siguranță cea mai temeinică morfologie a dualismului realizată prin metoda invarianților. Din nefericire nu este ireproșabilă. Eruditul italian afirmă că, În multiplele sale ocurențe, dualismul se caracterizează printr-o serie de constante, putînd fi definit prin radical versus moderat, eschatologic (sau liniar) versus dialectic (ciclic), anticosmic versus procosmic. Dualismul radical presupune
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
imaginară a acestor probleme. N-ar trebui să fie intitulată Problemele principale, ci mai degrabă Elementele stilistice principale ale gnozei”26. O dată cu Hans Jonas (1934) se face prima tentativă de a defini esența gnosticismului prin invarianți. La Începutul anilor treizeci invarianții nu ajunseseră Încă la modă. Definirea fonemului În lingvistică drept „invariant” datează de la N.S. Trubețkoi (1939) și a fost Îmbunătățită ulterior de către alt lingvist, Roman Jakobson, care a introdus conceptul de „trăsături distinctive” sau componente atomice - elementele de construcție din
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
principale, ci mai degrabă Elementele stilistice principale ale gnozei”26. O dată cu Hans Jonas (1934) se face prima tentativă de a defini esența gnosticismului prin invarianți. La Începutul anilor treizeci invarianții nu ajunseseră Încă la modă. Definirea fonemului În lingvistică drept „invariant” datează de la N.S. Trubețkoi (1939) și a fost Îmbunătățită ulterior de către alt lingvist, Roman Jakobson, care a introdus conceptul de „trăsături distinctive” sau componente atomice - elementele de construcție din care este alcătuit fonemul, ca invariant. Cel dintîi care a aplicat
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
principiul unei cauze inteligente și bune, care a creat lumea, și au În comun principiul antropic. În contrast cu ele, gnosticismul este un fenomen de contracultură În măsura În care neagă atît principiul inteligenței ecosistemice, cît și principiul antropic. Cel mai asiduu dintre partizanii metodologiei invarianților este, fără Îndoială, Învățatul italian Ugo Bianchi. El a atribuit un număr de trăsături distinctive Întregului sistem al dualismului occidental, de la gnosticism la catharism: anticosmism, antisomatism, metensomatoză (reîncarnare), encratism, docetism, de multe ori și vegetarianism. Analiza efectuată În profunzime ne
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care lucrăm). Este cel mai indicat să o folosim atunci când dorim să aflăm structura latentă a datelor. Matricea de covarianță este recomandată atunci când dorim să facem comparații între grupuri: corelațiile, care sunt măsuri standardizate folosind standarde specifice grupului, vor face invariante valori care sunt diferite de la grup la grup. Una dintre asumpțiile critice ale analizei factoriale, de natură conceptuală, este aceea că între variabilele observate există suficientă corelație pentru a avea sens să realizăm o analiză factorială. Dacă între variabile nu
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
major al acestei mutații constă în aceea că realitatea nu mai este concepută ca având un singur palier sau nivel, ci mai multe niveluri (nivelul macrofizic, nivelul cuantic etc.). Prin nivel de Realitate, Basarab Nicolescu înțelege un ansamblu de sisteme invariant la acțiunea unui număr de legi generale. Două niveluri de Realitate sunt diferite dacă, trecând de la unul la celălalt, există o opoziție a conceptelor (legilor) fundamentale. Între nivelurile de Realitate, deși discontinue, există o coerență, o autoconsistență, cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
o continuă dinamică. Intuiția faptului că suntem și nu suntem aceiași, în fiecare moment, că universul este și nu este același, că un lucru nu este doar ceea ce se cunoaște despre el la un moment dat, că există un ce invariant în tot și în toate, a constituit un pas important cucerit în dialogul cu ei. Însă proiectul realizat de noi nu a avut doar provocări și obstacole greu de trecut, ci a avut și câteva importante reușite, pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
înzestrată cu un proiect care, pentru Monod, e cel al conservării și multiplicării speciei; morfogenetica internă, legată în mod esențial de interacțiunile interne "programate" printr-un determinism autonom, constituit printr-o cantitate considerabilă de informații; sursa acestora e reprezentată de invariantul biologic, gena; cantitatea de in-formații e întotdeauna superioară celei a structurilor nevii. Monod descria ființele vii ca pe niște mașini chimice dotate cu un sistem cibernetic care se construiesc singure. Adera, de asemenea, la concepția conform căreia sistemul nervos central
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
planuri, surprinzând evoluția unui număr mare de personaje prinse în angrenajul unor conflicte puternice. Deși romanul secolului XX a cunoscut metamorfoze spectaculoase (în construcția personajelor, la nivelul formulelor narative, al reprezentărilor spațiotemporale și al discursului diegetic), el „nu șia trădat invarianții săi originari: povestire, personaj, aven tură, istorii captivante, reprezentări ale unor lumi po si bile, cre dibile sub semnul Istoriei și al destinului ființei“ (Ion Vlad, Aventura formelor). Aceste constante ale speciei pot fi identificate și în Ion, romanul prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
au la bază achiziția reversibilității). Copilul poate concepe că fiecărei acțiuni îi corespunde o acțiune inversă care permite revenirea la starea anterioară. În baza operaționalității crescânde a gândirii, pasul spre logicitate este făcut și prin extinderea capacității de conservare a invarianților. Ceea ce diferențiază acest prim stadiu logic, când s-a făcut saltul de la gândirea de tip funcțional la cea de tip categorial, de următorul este faptul că operațiile mintale rămân dependente și limitate de conținutul pe care-l pot prelucra, respectiv
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
rezistă experiențelor, reprezentărilor, descrierilor, imaginilor ori formalizărilor noastre matematice", acest concept nefiind ,,doar o construcție socială, consensul unei colectivități, un acord intersubiectiv. Ea are de asemenea o dimensiune trans-subiectivă..."403, iar prin ,,nivel de realitate" înțelege ,,un ansamblu de sisteme invariant la acțiunea unui număr de legi generale"404. Realul, pe de altă parte, este total diferit de realitate, neputând fiind niciodată în totalitate cunoscut. În aceeași direcție se înscria și Husserl care observase existența unor ,,modalități diferite de percepție a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în luce di cieli în tenebra di vento; / e, șu ogni parvenza, la donna / che mi venne non è gran tempo, / al cui riso mi specchio, / che amore chiamava, sua verde salute. (În luce di cieli). 408 Un nucleo tematico invariante di base che verrà rimodulato costantemente e în varia guisa în Ed è subito seră, specie în Acque e Terre e Òboe Sommerso: îl recupero infantile e adolescenziale del tempo della dolcezza. (...) Nella formulazione del nucleo tematico invariante, del recupero
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
un scenariu. Mitul literar poate fi un mit literarizat (preluat de literatură din mitologie) sau mit literar propriu-zis (creat printr-o operă literară: un exemplu, Don Juan Tirso de Molina, 1630)4. Adrian Marino (1998, pp. 68, 75) realizează taxinomia invarianților (invariant = "un element universal al literaturii și al gândirii literare"), în care identificăm atât mitul, cât și mitul literar: o invarianți antropologici [mituri]; o invarianți teoretico-ideologici: aparțin acestei categorii toate "adevărurile" de ordin uni versal, marile "locuri comune" ale gândirii
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
literare"), în care identificăm atât mitul, cât și mitul literar: o invarianți antropologici [mituri]; o invarianți teoretico-ideologici: aparțin acestei categorii toate "adevărurile" de ordin uni versal, marile "locuri comune" ale gândirii ("totul curge", "nu e nimic nou sub soare"); o invarianții teoretico-literari: vizează "totali tatea, manifestată sub toate formele (expli cite sau latente), a reflecției teoretice A și ASUPRA literaturii, având un caracter categorial, repetitiv, stabil, circular, pseudo-original"; o invarianții literari: "pun în evidență fondul literar comun, marea unitate structurală a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ale gândirii ("totul curge", "nu e nimic nou sub soare"); o invarianții teoretico-literari: vizează "totali tatea, manifestată sub toate formele (expli cite sau latente), a reflecției teoretice A și ASUPRA literaturii, având un caracter categorial, repetitiv, stabil, circular, pseudo-original"; o invarianții literari: "pun în evidență fondul literar comun, marea unitate structurală a literaturii. Ei ilustrează jocul profund al analogiilor sincronismelor, al simulta neităților, coincidențelor, paralelelor și similitudinilor literare, care se apropie de identitatea integrală" (Marino: 1998, pp. 80-81) [mituri literare]. Pornit
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de identitatea integrală" (Marino: 1998, pp. 80-81) [mituri literare]. Pornit în căutarea mitului personal eminescian, Mircea Cărtărescu (2011, pp. 33-39) diferențiază: a). Conținuturi de suprafață care cuprind: o conținuturi personale; o conținuturi literare [inclusiv mituri literare]; o conținuturi culturale [corespunzătoare invarianților teoretico-ideologici]. b). Conținuturi de profunzime care vizează: o inconștientul colectiv (arhetipul); o inconștientul personal: "la nivelul colectivității, rețeaua arhetipală, prin combinațiile arhetipale, generează miturile. Prin analogie, vom putea numi imaginea interioară un "mit personal" al artistului, mit care, asemenea miturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
temporal este o noțiune care se va putea dovedi utilă discursului critic interesat de lectura tabulară și de intertextualitate. În studiul intertextului parcă se simțea necesitatea de a numi dimensiunea (chronospațială, acel "peisaj") unde aerul tare, sacerdotal-livresc, întreține miturile literare (invarianții literari ai lui Adrian Marino). Stări anterioare urmate de cele ulterioare sunt o realitate indiscutabilă. În acest punct, ne întoarcem la entropie. Legea a doua a termo dinamicii enunță că entropia unui sistem închis, o măsură aproximativă a dezordinii din
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Éditions du Seuil, Collection MÉMO. * intertext vs intertextualitate. MARINO Adrian [1988] (1998) Comparatism și teoria literaturii, traducere de Mihai UNGUREAN, Iași: Polirom, Colecția "Collegium" (Comparatisme et théorie de la littérature, Paris : Presses Universitaires de France, Collection "Écriture"). * critica surselor vs intertext; * invarianții; * entropia. MAURON Charles [1962] (2001) De la metaforele obsedante la mitul personal, traducere de Ioana BOT, aparat critic, bibliografie și note: Ioana BOT și Raluca LUPU, Cluj-Napoca : Editura Dacia, Colecția "Mundus Imaginalis" (Des métaphores obsédantes au mythe personnel. Introduction à la
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
încercare a istoriei filosofiei occidentale, de determinare a unui centru, a unui principiu generator a unei întemeieri metafizice, care, de fapt, este prezența unei ființe ordonatoare: "Se poate demonstra că toate numele date temeiului principiului ori centrului au desemnat întotdeauna invariantul unei prezențe (eidos, arche, telos, energeia, ousia [esență, existență, substanță, subiect], aletheia, transcendentalitate, conștiință, Dumnezeu, om etc."56. Este, în fapt, o explicare a faptului că acea celebră sintagmă de moarte a lui Dumnezeu, proclamată de Friedrich Nietzsche, nu pune
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în curând, pe măsură ce simțurile sale se estompează tot mai mult, iar păstorii îl vor înhuma acolo unde l-au descoperit, numind locul Vârful cu dor. În basmul inventat de Carmen Sylva, remarcabil este tocmai această șarjă erotică desfășurată pe portativul invariant al seducției. Vârful cu dor este și un vârf al plăcerilor, în substanța regretului, a dorului, coexistând într-o ambiguitate delectabilă plăcerea și durerea. Nu lipsit de semnificație, în varianta românească pe iubită o cheamă Ileana, nume cu o mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]