130 matches
-
Europei. Împărțită în Balcani, după primul război mondial, între Grecia, Bulgaria, Turcia și noi, România... Noi, ce om fi fost, daci, geți... Dar de ce ne-om fi numind noi astfel, când suntem mai vechi și mai aproape de centrul geografic al invențiunii artistice mondiale? Nu știu. Ce știu sigur e că, după victoria lui Demetrios întâiul, noi nici nu existam de fapt ca popor, întrucât nașii noștri, romanii, cu latina lor, de la care vom suge vârtos, aveau să vină peste noi abia
Samothrakia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13217_a_14542]
-
ilustrului șef de orchestră Mircea Cristescu); Concertul pentru orchestră de coarde și percuție, Concertul pentru pian și orchestră, Concertul pentru flaut și orchestră, Poemul simfonic Pintea Viteazul, Sonatele nr. 1și 2 pentru pian, Cvartetele de coarde nr. 1 și 2, Invențiuni pentru cvartet de suflători și percuție. Remarcăm deasemenea și inspiratele pagini musicale pentru filmele: Dragoste lungă, de seara, Merii sălbatici, Ion Țuculescu, Valea Arieșului, Vifornița, Pintea etc. În domeniul muzicologiei, reputatul om de știință muzicală ne-a lăsat moștenire importantele
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la na?tere by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
componistica românească, fiindcă făcea parte din generația post enesciană de puternică forță interioară de la care se aștepta foarte mult, operele Zamolxe și Ulysse, Suita pentru corul de copii, Oratoriul Un pământ numit România, Concertele pentru flaut, pian,vioară și orgă, Invențiunile pentru suflători și percuție- anunțând o personalitate artistică de certă originalitate(..). Muzica sa dispune de o robustețe unică, de o vigoare nesecată în exploatarea ritmurilor jocurilor transilvănene, dar și de lirismul luminos cu privirea sa de copil...fapt ce confirmă
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la na?tere by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
de sensibilitate și de comportament. Din acest punct de vedere, secolul al XVIII-lea, al aristocrației, a fost secolul francez prin excelență: limbă universală, vorbită pînă la Sankt Petersburg sau la Istanbul, forme mereu emergente de cultură, de expresie, de invențiune. La nivelul aristocrației, marea amprentă era franceză - nu în sensul șovinist, ci în sensul de cod. Dedesubt se petrecea nașterea și așezarea unei burghezii de tip nou, mai ales germanică. În Franța le tiers état nu era încă dezvoltată. În
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
de asemenea țară precum "căminele, berea și tiutiunul" care crea în jur o "atmosferă apăsătoare". În notele sale de călătorie prin Germania meridionala din 1858, Nicolae Filimon a observat, printre altele, "rarul talent al reflexiunii mature" care a născut "multe invențiuni". Descoperea însă carențe fizice la germani (firi "prea delicate"), fata lor fiind "mai totdeauna fără sînge sau vestejita înainte de timp", neavînd vioiciunea meridionalilor, fiind mereu bilioși și criticînd tot ce văd, inclusiv produsele create de alte popoare, denotînd astfel "un
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
undeva între pigmeii poporani), i s-a adresat, din Italia, lui T. Maiorescu cu o scrisoare datată septembrie 1889 (nuvela a apărut, în Convorbiri literare din august 1889). "Ce ziceți de novela lui Caragiali? Eu o găsesc slabă, cu o invențiune absurdă și cu o totală lipsă de estetică. Jidanul, dintr-un ridicul hangiu ce e, devine o monstruozitate inaccesibilă formulei mele de ethică literară. Vizitiul, dintr-un vagabond foarte posibil ce e la început, se preface într-un caraghios sinistru
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
inventat ad-hoc de pianistul român. Dimpotrivă, se completează și se înțeleg chiar dacă replicile (totdeauna spirituale) sunt rapide, incisive, „rostite” cu sufletul la gură, din dorința de a nu fi mai prejos, ori de a spune totul. Încă o calitate a invențiunilor de până acum este starea definitivă, rotundă, completă a fiecărui act muzical. Cu toată diversitatea de maniere stilistice, cu toată abundența de idei, cu toată virtuozitatea instrumentală aproape neverosimilă, ascultătorul nu numai că nu se simte copleșit, pierdut în ”pădurea
CREA?IE ?I DESTIN - IANCY K?R?SSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Este un serial ce se constituie în volume de teme și variațiuni care dezvăluie un alt muzician. Mult mai introvertit, profund meditativ, ce parcă a renunțat la virtuozitatea instrumentală, în favoarea conținutului ideatic și a climatului spiritual-sufletesc. Acum, nu mai ascultăm invențiuni în sens jazzistic. Este o muzică în mare parte atemporală, dar cu repere geografic-culturale recognoscibile. Primul set de înregistrări începe cu The Story I. Tema melodică „acoperă” un spațiu etnic vast, ce include Balcanii, linia melodică plutind, ca o doină
CREA?IE ?I DESTIN - IANCY K?R?SSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
inducă iluzia că se află față cu marea șansă a vieții lor de slujitori ai presei și patrioți români. Putem pentru ca să zicem: un moft și niște bieți gazetărași caraghioși, care cred că tot ce zboară prin mintea lor inflamată de invențiuni fictive se mănâncă de-adevăratelea la ospătăria lui Enache „unde unele feluri de bucate se servesc și cu jumătate de preț”. Așa să fie, oare? Să stăm strâmb și să judecăm viceversa (din punctul de vedere de drept am făcut
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
de presă a avut loc vernisajul Expoziției artistului plastic Cornelia Mirescu - pot fi văzute pânze ce etalează o explozie de sentiment și de culoare; cu o zi după a avut loc un concert prilejuit de lansarea unei ediții discografice a Invențiunilor pentru clavecin de Johann Sebastian Bach, prima de acest fel realizată de un muzician originar din România, anume de clavecinista Cipriana Smărăndescu, tânăr artist stabilit în vremea din urmă la Romă, fondator și membru al Ansamblului de muzică baroca "Aliusmodum
Enescu omagiat la Roma... și nu numai! by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7459_a_8784]
-
și curat an totul, Daniel d'Arthez, creat de Balzac, si an care printr-un fel de bovarism avânt la lettre, după cum am spus rândul trecut, autorul Comediei umane vrea să se oglindească, - Balzac ănsusi pare fermecat de propria lui invențiune, perversa prințesa, ăncăt are la un moment dat o observație an text ce merita să fie subliniată. El zice, deodată, cucerit parcă de adorabila mincinoasă rivalizând cu puterile ficționale ale unui prozator: Dacă ne este permis să riscăm o opinie
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
foarte bună, arătând chiar un progres vădit de tehnică asupra Scrisorii", dar montată în pripă și cu o distribuție nu tocmai inspirată de Constantin Nottara, D'ale carnavalului a fost socotită de diverșii comentatori ai premierei absolute a nu avea invențiune, tipuri, caractere, haz. Apărată de Maiorescu în celebrul său studiu Comediile d-lui Caragiale, dar aspru judecată de Dobrogeanu-Gherea, piesa avea să-și găsească primul exeget literar adevărat în Pompiliu Constantinescu, cel ce i-a definit genul proxim, calificând-o
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
faci în 10 minute și Bărbații sunt de pe Marte, Femeile sunt de pe Venus, Fundația Carta - Fidelitate, Godot Café Teatru - Fragil și Un cuplu ciudat, Lorgean Theatre - Talk to the Bomb, Asociația Culturală And Art - Red Light Shakespeare, ADTR - Variațiuni la Invențiuni Op. 2, ProDrama - Accidente înspăimântătoare pe terenul de joacă, Teatrul de Sufragerie - Morisson. Poeme pe întuneric, Teatrul Luni de la Green Hours & Asociația ARENA - Aggressive Mediocrity, Teatrul Mignon București - Taxi Blues, Teatrul nu e o cladire - Noi 4, Ăsta-i tinerețea
Festivalul Național de Teatru INDEPENDENT anunță programul primei ediții by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64443_a_65768]
-
din efuziunile pianului și percuției, când jucăușe, cu accente umoristice, când șocante, explozive, amintind de muzica mordantă a lui Șostakovici; din contrapuncturi ritmice abrupte, fărâmițate, ca niște oglinzi sparte, dar și din porțiuni liric-consonante, cu momente de simultaneitate (unison); Invenzioni (Invențiuni) pentru cvartet alcătuit din vioară (Marius Lăcraru), violoncel Anca Vartolomei), clarinet (Ion Nedelciu) și percuție (Sorin Rotaru), de Adrian Pop - o splendidă re- lectură a stilului polifonic, combinat cu eterofonia, instrumentele înrețesându-și frazele delicat arcuite în țesături diafane, cu pasaje
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
fierăstraie de tăiat copaci enormi, instalații de țevi pentru captarea apei, ori simple mașini de cusut făcătoare de vestminte modeste pentru sărăntoci. Fiecare mașinărie e asociată cu o poveste de dragoste, în sensul că personajul se îndrăgostește în timp ce își prezintă invențiunea. Legătură nu e, evident, întîmplătoare. Eroul lui Hamsun nu e, însă, un Pygmalion, pentru că el nu e decît un inventator de duzină, mai degrabă un comis-voiajor de instrumente ciudate. Cînd "inventatorul" intra în criză de inspirație, ca în finalul românului
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
al fiecăruia trebuie să existe poluri, idei dominante împrejurul axei cărora să se opereze mișcarea celorlalte gândiri. Aceste idei sunt vertebrele caracterului individual și, când ele aparțin unui popor întreg, ele constituie caracterul național. Însă aceste idei dominante nu sunt invențiuni a priori, nu sunt culese de prin gazete franțuzești și parastisite ca marfă nouă pe malurile Dâmboviței. Ele cată să răsară din elemente statornice ca și dânsele, din natura pământului de sub picioare, a cerului de deasupra, a statornicilor datini și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trăiesc cu absența acestor legi. Fiindcă toate lucrurile merg în lumea asta crescendo, ne vom pomeni într-una din zile că unul dintre patrioți descoperă tabla pitagoreică ca un lucru cu totul nou și că alt onorabil cere patent de invențiune pentru descoperirea, asemenea nouă, că de la Galați la București sunt exact atâția chilometri cât și de la București la Galați și că zero e egal cu zero. La multe descoperiri de soiul acesta ne putem aștepta din partea unor bărbați atât de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Romînul" părea a se feri de-a mai rosti chiar numele Transilvaniei. Această dezinteresare deplină forma un contrast cu restul presei române. Nu e vorba de România irredenta, care nu există decât în imaginația maghiarilor, nu de "Daco - românia ", o invențiune austro - rusească, făcută pentru a fi opusă de-o putere celeilalte, ci de-un adevăr, de-o realitate etnologică. Deși munții despart poporul românesc în bucăți, deși acești munți, care le-a păstrat naționalitatea în evul mediu, constituie azi o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fie sub titlu de recompense patriotice atât de gustate odinioară, fie prin mijlocul diurnelor, misiilor în străinătate cari se cifrează la mii de lei, cumulului funcțiunilor practicat pe o scară întinsă, răscumpărărilor de lucrări problematice sau imaginare și atâtea alte invențiuni maestre datorite acestor lacomi patrioți. De altă parte, favoarea și nepotismul au luat niște proporțiuni necunoscute până și în cele mai nefaste timpuri ale Regulamentului. Pretutindeni administrațiunile publice sunt împănate de neamurile puternicilor zilei până la a zecea spiță. N-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin școala ce conservatorii ar fi dat-o țării". Deși lucrul e în sine destul de absurd pentru a-i da o mai mare importanță decum i se cuvine, dar, de vreme ce adversarii de rea credință se servesc până și de asemenea invențiuni în manoperele lor electorale, vom spune numai că, abstracție făcând de demnitățile publice pe cari le-au ocupat în țară membrii ei, familia Lahovari însăși e, prin alianță și moștenire, urmașă familiei Socoteanu de peste Olt. Când, în urma victoriilor principelui Eugeniu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a o pune pe capul regilor sau a conducătorilor noștri". (Ne mirăm de enorma îndrăzneală a d-nilor de la "Pester Lloyd" de-a cita anume o foaie care n-a existat niciodată în România, și foaia și citația par a fi invențiuni gratuite. Nota red. T. ) Oare acest program nu este identic cu cel proclamat de d. Grădișteanu în fața Regelui? Se 'nțelege; c-o deosebire caracteristică: Basarabia, această a patra dintre mărgăritarele ce lipsesc Coroanei române, senatorul anexioman n-a pomenit-o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și produsele rusești de prin anii 1840 - 50, cari erau de o sluțenie fenomenală. Se vede însă că această industrie, care înainte era exercitată și în Rusia după metoda maiorului Papazoglu, a luat în urmă oarecare dezvoltare, mai ales prin invențiunea cromolitografiei, încît se pot produce icoane - de nu artistice - cel puțin suportabile, superioare și produselor orientale și celor din Gherla. Noi credem că numai superioritatea relativă a articolului rusesc a fost cauza răspîndirei, iar nicidecum tendințe politice. Nu-i vorba
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi dezmințit prin ea. Farmecul de a întinde cunoștințele sale e atât de mare că numai prin o contradicție (clară) vădită de care ne-am lovi putem fi împiedecați în propășirea noastră. Această contradicție poate fi însă evitată daca facem invențiunile noastre într-un mod precaut, fără ca de aceasta să fie mai puțin invențiuni. Matematica ni dă o dovadă strălucită cât de departe putem s-ajungem cu cunoștințele noastre apriori neatârnați de orice experiență. Ea se ocupă - drept - cu obiecte și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mare că numai prin o contradicție (clară) vădită de care ne-am lovi putem fi împiedecați în propășirea noastră. Această contradicție poate fi însă evitată daca facem invențiunile noastre într-un mod precaut, fără ca de aceasta să fie mai puțin invențiuni. Matematica ni dă o dovadă strălucită cât de departe putem s-ajungem cu cunoștințele noastre apriori neatârnați de orice experiență. Ea se ocupă - drept - cu obiecte și cunoștințe numai într-atîta întru cât ele se pot reprezenta în intuițiune. Dar peste
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
științei un mod de-a privi adecuat și o treaptă generală de inteligență. Se poate spune cum că un semn caracteristic, proba, ca să zic așa, a culturei, este că ea e în stare de-a urmări progresul consecutiv al științelor, invențiunilor, aflărilor, clarificărilor și de-a urma dezvoltarea principiilor. Această facultate a priceperei celor nouă sau înaintate (facultate de apercepțiune ) nu presupune pe atât o știință complectă pe cât o înțelegere exactă a stărilor precedente a științei. Cultura include va să zică în sine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]