2,562 matches
-
Extrasele relevante din Raportul CPT cu privire la România (CPT/Inf (2022) 06) au următorul conținut: 26. Un pas important ar fi acela de a întări independența, precum și rigurozitatea și promptitudinea investigațiilor prin asigurarea procurorilor că au recurs la propriii investigatori și nu este nevoie să se bazeze pe alți polițiști pentru anumite sarcini. Acest fapt le-ar permite procurorilor să lucreze în mod independent și să reacționeze mai prompt în investigarea actelor de presupuse rele tratamente aplicate de oamenii legii
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/272069]
-
la recomandările emise de CPT, în raportul cu privire la România [CPT/Inf (2022) 06], potrivit cărora „un pas important ar fi acela de a întări independența, precum și rigurozitatea și promptitudinea investigațiilor prin asigurarea procurorilor că au recurs la propriii investigatori și nu este nevoie să se bazeze pe alți polițiști pentru anumite sarcini“ (supra, pct. 58). Deși aceste recomandări se referă la anchete privind pretinse rele tratamente comise de organele de aplicare a legii, acestea ar putea fi benefice, de
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/272069]
-
are dreptul la legitimație specială pentru investigații feroviare Articolul 1 Funcțiile din cadrul AGIFER care au dreptul la legitimații speciale pentru investigații feroviare sunt următoarele: a) director general; ... b) director general adjunct; ... c) consilier director general; ... d) șef serviciu; ... e) investigator. ... Articolul 2 Personalul de specialitate din cadrul AGIFER aferent funcțiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-e) se nominalizează prin dispoziție a directorului general al AGIFER. -----
ORDIN nr. 1.649 din 8 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274714]
-
sa, România este fascinantă. Magia ei se află chiar în marile contraste prin care se definește plauzibil. Țind să cred că această caracteristică a țării, evident, printre altele, a influențat decisiv orientarea lui Mariano Martín Rodriguez, către spațiul românesc. Rodriguez, investigator și critic literar, s-a convertit în Occident într-un apostol al literaturii române de science-fiction. Criticul, îndrăgostit de țara constrastelor și a extremelor, reinterpretează pentru necunoscători - în utopia familiei europene - prin literatură, o imagine a României construită în jurul intoleranței
CĂLĂTORIE ÎN ROMÂNIA ÎMPĂRATULUI TRAIAN de FABIANNI BELEMUSKI în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344697_a_346026]
-
dus la ultimele sale consecințe, iar această afirmație, care poate părea deranjantă, este în realitate un semnal de dragoste pentru anomalie într-o lume care reușește să egaleze oameni și voințe într-un piuré fără gust. Lucru notabil este documentarea investigatorului Mariano Martín Rodríguez care reușește să-l introducă pe cititor în momentul istoric al decadei 1920, când Ramón de Basterra a scris „La obra de Trajano”, iar acest fapt dovedește într-o mare măsură că și el, iubind absurdul, se
CĂLĂTORIE ÎN ROMÂNIA ÎMPĂRATULUI TRAIAN de FABIANNI BELEMUSKI în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344697_a_346026]
-
dezgust ar afișa, oricât s-ar Înmănușa cu alb până la coate, patria lui Richelieu nu va naște nici un Brummell”, decretează Barbey. Chiar dacă nu e istoric de meserie, el Încearcă să explice cu o bună intuiție ceea ce vor desluși mai apoi investigatorii mentalităților, psihosociologii, antropologii. Anume, că Anglia era spațiul ideal pentru apariția unui asemenea fenomen. Terenul fusese deja pregătit de acei Frumoși, pe care englezii Îi numeau franțuzește les Beaux. Regatul lor era deja Întemeiat de un Wilson, Hewitt, Edgeworth, Steel
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
colegilor sau în legătură cu propriul lor comportament declanșat de vizionarea programelor TV. În toate aceste cazuri, datele de bază sunt raportările proprii ale indivizilor, despre gândurile, sentimentele și acțiunile lor. Marele avantaj al chestionarului este că valorizează introspecția și prin aceasta investigatorul măsoară percepții, atitudini și emoții subiective. Acestea pot fi reperate și indirect, prin observație, dar, după cum am constatat anterior, deseori legăturile dintre comportament și unele stări interne nu sunt reale. Orice studiu care solicită informații despre stările interne, trebuie să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
despre care vom aminti imediat. Există diferențe specifice: inteligența este mai importantă în domeniul științific, având însă un rol mult mai mic în artă (în pictură sau muzică, de exemplu). În știință este esențială „sensibilitatea la probleme”, care trezește spiritul investigator; dar în artă importantă este sensibilitatea, ecoul afectiv al evenimentelor care animă ideile și succesiunea imaginilor. Așadar, pe lângă factorii generali implicați în structura creativității există și unii specifici, distingând între ei creatorii. Ei diferențiază nu doar savanții de artiști, ci
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
clar exprimate, predicțiile, evaluările și explicarea efectelor sunt greu de realizat. Cercetările care manipulează stările conflictuale, de pildă, le pot induce subiecților stări tensionale pentru a evalua impactul lor ulterior. Efectele unei asemenea manipulări pot consta în reacții emoționale și investigatorul se poate confrunta cu necesitatea de a evalua verbal reacții nonverbale, unde singura modalitate de a explica rezultatele este stabilirea unor vagi inferențe - care depășesc considerabil arealul faptele obiective. Trebuie să reamintim aici că, atunci când afectivitatea constituie tema cercetării, se
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
metodă consumatoare de resurse (necesită un timp îndelungat), iar pentru a fi utilizată cu bune rezultate necesită evaluatori bine pregătiți și cu experiență. Percepția selectivă a evaluatorului poate distorsiona rezultatele, iar prezența sa poate influența comportamentul normal, obișnuit, al participanților. Investigatorul are în acest caz un slab control asupra situației care constituie subiectul său de observație și, în condițiile unui interval scurt de timp, poate pune în evidență comportamente sau seturi de comportamente atipice (fără a le putea defini ca atare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fost permanent inregistrate atat pe parcursul testului, cat si 5 minute dupa acesta, folosind un electrocardiograf computerizat (GE Medical System). Criteriul pentru efectuarea unui test de efort maximal a fost: aplatizarea curbei de creștere a VO2 și/sau a HR, convingerea investigatorului că subiectul nu poate continua efortul chiar și în urma unor încurajări verbale și atingerea unei concentrații de 8 mmol/l de acid lactic într-o probă de sânge prelevată în primele 30 de secunde dupa finalizarea testării la efort. Evaluarea
DETERMINANȚII PERFORMANȚEI FIZICE LA PRACTICANȚII SCHIULUI ALPIN. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Adrian Nagel, Claudiu Avram, Martin Domokos, Eugen Bota () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_824]
-
neașteptate, revelatorii, dacă nu neapărat prin „materialul” (imagini) folosit, atunci prin modul (alogic) de Îmbinare a acestuia, de a da așadar expresie unor conținuturi interioare sau transcendente necunoscute și poate mai adevărate. Tocmai pentru a se pune accentul pe funcția investigatoare și prospectivă a imaginației a fost introdus termenul, mai dinamic, imaginar. Imaginarul este capacitatea noastră de a crea imagini noi, exploratoare, vizionare. În paradigma actuală, se accentuează tot mai mult tendința de a privi ficțiunea și ficționalizarea, imaginea și imaginarul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
autohtoni). Pătrunderea În context se poate face În două situații diferite: contexte deschise (observarea În parcuri, restaurante, gări și locuri publice) și contexte Închise (locuințe private, birouri, contexte analitice). La rândul său, investigația poate fi făcută de un analist anonim, investigatorul participând necunoscut de către cei observați la evenimente publice, cu acces liber, sau de un investigator „sub acoperire”, deghizat În participant. Investigatorul poate fi și un analist declarat, cunoscut de către participanți, sau chiar solicitat de către participanți să realizeze acțiunea de cercetare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și contexte Închise (locuințe private, birouri, contexte analitice). La rândul său, investigația poate fi făcută de un analist anonim, investigatorul participând necunoscut de către cei observați la evenimente publice, cu acces liber, sau de un investigator „sub acoperire”, deghizat În participant. Investigatorul poate fi și un analist declarat, cunoscut de către participanți, sau chiar solicitat de către participanți să realizeze acțiunea de cercetare. Autolocalizarea constituie o altă metodă calitativă de descriere a contextului. Un exemplu este istoria personală, biografia curentă - unde prezentarea descriptivă a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
despre agent că este onest și loial! Agenți dubli pe timp de pace: operațiuni ale Cubei împotriva Statelor Unite. Pe 12 august 1987, The Washington Post relata că un dezertor din serviciul cubanez de informații externe (DGI) le-ar fi declarat investigatorilor CIA că „un număr nedeterminat de oficiali din Guvernul cubanez, pe care Statele Unite îi bănuiau de colaborare secretă cu CIA, ofereau agenției informații false sau irelevante pregătite de DGI Cuba”43. În urma acestei dezvăluiri, presa cubaneză a publicat relatări detaliate
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
arată nedemnă de o asemenea proiecție în eternitate. Seria Potirul Sfântului Pancrațiu și Damen-vals abundă în naivități, degringoladă cu alură de aventură, momente de tip „banc cu extratereștri”. Respectând rețeta genului, M. își definește recurențele la nivel de personaje (arheologul investigator Nicolae Ionescu, omul de știință Raminagrobis și ajutorul său, inspectorul Mișu) și de spațiu al desfășurării acțiunii principale (comuna Malu Mare de lângă Constanța). Ceea ce urmează - stabilirea naturii intrigii - întrece adeseori limita ridicolului: în lupta cu familia de contrabandiști Brown, arheologul
MIHAIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
un bolnav cu hepatită sau să administreze morfină unui reumatic. Cercetarea diagnostică a stării educaționale nu poate fi nici eludată și nici considerată o activitate livrescă, de birou sau de laborator. Ea trebuie să fie, obligatoriu, o investigație de teren. Investigatorii trebuie să se supună așa-numitului „principiu al lui Korzybski”, conform căruia trebuie evitată „confundarea hărții cu teritoriul”. Altfel zis, cercetătorul trebuie să știe că, examinând harta, o simplă imagine convențională, nu poate afla exact cum arată detaliile din teren
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
căruia trebuie evitată „confundarea hărții cu teritoriul”. Altfel zis, cercetătorul trebuie să știe că, examinând harta, o simplă imagine convențională, nu poate afla exact cum arată detaliile din teren, care nu sunt reprezentate pe hartă. Studiind doar cărți, articole etc., investigatorul angajat într-o cercetare curriculară nu poate afla dificultățile concrete dintr-o școală sau alta, obstacolele cu care se confruntă cei de la catedră pentru a preda o disciplină sau alta, problemele pe care le întâmpină elevii etc. Reducerea cercetării curriculare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ș.a.m.d. constituie interogații asupra cărora epistemologii nu s-au aplecat încă decisiv. Max van Manen (1984)114 a schițat cinci caracteristici majore ale cercetării fenomenologice: a) focalizarea pe experiența trăită: cercetarea fenomenologică investighează experiența trăită (lived experience). Fenomenologul investigator studiază „lumea trăită” (In-der-Welt-Sein, lifeworld) ca experiență imediată (immediately experienced), prezumabilă și previzibilă înainte de a fi conceptualizată; el caută să trăiască și să se raporteze la un nivel mai profund și nemediat al experienței, pe care îl face accesibil, zi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fenomenologice; este, în opinia noastră, un nou „discurs asupra metodei”, de valoarea celui cartezian, dar cu „reguli” mult mai subtile, care ar putea revoluționa pur și simplu științele educației 124. Cele patru categorii de activități procedurale sunt următoarele: • faza I - investigatorul fenomenolog alege un fenomen care îl interesează, în situația de ins aflat pe calea vieții, care îl împinge inexorabil în „lumea trăită”. Cercetarea fenomenologică autentică nu este nici narcisică, nici idealistă. Cercetarea fenomenologică serioasă pune în rezonanță și împinge investigatorul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
investigatorul fenomenolog alege un fenomen care îl interesează, în situația de ins aflat pe calea vieții, care îl împinge inexorabil în „lumea trăită”. Cercetarea fenomenologică autentică nu este nici narcisică, nici idealistă. Cercetarea fenomenologică serioasă pune în rezonanță și împinge investigatorul în profunzimea lumii; • faza a II-a - cercetătorul fenomenolog investighează fenomenul identificat trăindu-l, nu doar teoretic; • faza a III-a - cercetătorul fenomenolog reflectează asupra temelor esențiale și structurilor ce caracterizează fenomenul; • faza a IV-a - cercetătorul descrie fenomenul apelând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
profesională și chiar extraprofesională a oamenilor. A. Fișa de personal pentru evidența cadrelor În dosarul I.C. erau înregistrate patru astfel de fișe datând din ani diferiți. Cronologic, cea mai veche este datată 19.01.1951. Din punctul de vedere al investigatorului social, fișa de personal reprezintă un chestionar de tip administrativ, cu întrebări factuale. Analizând structura chestionarului (fișa de personal), ne putem face o imagine despre climatul social al momentului punerii lui în circulație, putem aproxima fără abateri nepermise scara de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cauzali specifici, caracteristici științei normale, nu pot furniza explicații satisfăcătoare. Se poate presupune că indivizii umani investesc cu semnificații lumea din jurul lor, ocupând astfel un context cultural care este adesea diferit de cel al observatorului; drept urmare, subiectul cercetării și capacitatea investigatorului de a înțelege acel subiect prezintă bariere pentru știința normală. Se poate considera că unii indivizi umani sunt mai deosebiți datorită capacității lor de a acționa în mod intenționat, de a învăța, de a alege conștient; în consecință, comportamentul lor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a unui eșantion potrivit. Alegerea tipului de observații ne indică încotro să ne îndreptăm pentru a ne găsi datele. În secțiunea finală ne vom ocupa de regulile colectării de date, acordând atenție în special influențelor specifice care decurg din interpunerea investigatorului și din perspectiva incompletă. Tehnicile de colectare ne arată cum să facem colectarea de date pentru a minimaliza erorile de măsurare. Reperele de deprins sunt relativ elementare. Totuși, costurile potențiale care ar decurge din neglijarea sau nerespectarea lor sunt mari
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
într-o narațiune plină de vervă, antrenantă, deloc explicativă și sugestiv descriptivă. Romanul a fost imediat adoptat ca un fel de manifest al generației nonconformiste, tragice, ironice și din principiu nonpatetice. Despărțirea de adolescența medelenizată sau de adolescența eroică și investigatoare - clișeele dominante ale literaturii despre tineri - este definitivă. Personajele comunică, dar nu se confesează, după modelul de apărare-atac al adolescenților prozei americane. Romanul este construit în trei timpi, primul și ultimul consacrați tinerilor în conflict cu lumea și în contrast cu adaptații
KENERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]