1,103 matches
-
sigilate, care vor avea aceleași imunități și privilegii precum curierul și valizele diplomatice și vor conține numai documente sau obiecte destinate uzului oficial. ... Articolul 7 Confidențialitatea documentelor, a datelor și a comunicărilor Documentele și comunicările IFRC beneficiază în România de inviolabilitate, ceea ce include atât faptul că nu se divulgă conținutul lor niciunei persoane sau entități, cu excepția autorităților române competente, cât și faptul că nu se permite divulgarea sau utilizarea lor în cadrul procedurilor judiciare, administrative sau în orice alte
ACORD din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291462]
-
penal cu caracter de constrângere, prin care suspectul sau inculpatul este împiedicat să întreprindă anumite activități care s-ar răsfrânge negativ asupra desfășurării procesului penal sau asupra scopului acestuia. Întrucât prin luarea măsurilor preventive se aduce atingere dreptului fundamental la inviolabilitatea persoanei, așadar, libertății individuale, atât legislația națională (Codul de procedură penală și art. 23 din Constituția României), cât și cea europeană (art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale) au instituit o serie de garanții procesuale
DECIZIA nr. 656 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283828]
-
că, prin urmare, persoana supusă măsurii nu ar fi fost nedreptățită (paragraful 38 din Decizia nr. 136 din 3 martie 2021). ... 24. În consecință, din moment ce statul a aplicat unul dintre mecanismele care justifică o derogare permisă de la inviolabilitatea libertății individuale și ulterior s-a dovedit că acuzația în materie penală adusă nu a fost aptă să răstoarne prezumția de nevinovăție, acțiunea inițială a statului nu poate fi calificată decât ca o faptă nejustificată și, în consecință, ilicită, care
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
soluția de achitare pronunțată în cauza în care s-a ridicat excepția, Curtea a conchis că dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) care reglementează dreptatea ca valoare supremă a statului român și ale art. 23 alin. (1) referitoare la inviolabilitatea libertății individuale sunt intrinsec legate și trebuie privite în mod coroborat, ele reprezentând temeiul pentru justificarea răspunderii delictuale a statului pentru prejudiciul cauzat persoanei supuse unei măsuri preventive privative de libertate. A reținut, prin urmare, că încălcarea inviolabilității libertății individuale
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
referitoare la inviolabilitatea libertății individuale sunt intrinsec legate și trebuie privite în mod coroborat, ele reprezentând temeiul pentru justificarea răspunderii delictuale a statului pentru prejudiciul cauzat persoanei supuse unei măsuri preventive privative de libertate. A reținut, prin urmare, că încălcarea inviolabilității libertății individuale în cazul analizat constituie o eroare judiciară în sensul art. 52 alin. (3) teza întâi din Constituție, dar nu din perspectiva aprecierii judecătorului cauzei, care s-a bazat pe materialul probator existent în cauză, ci din perspectiva soluției
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
2) - Folosirea limbii materne și a interpretului în fața instanțelor judecătorești de către cetățenii români aparținând minorităților naționale; ... l) art. 136 alin. (3), (4) și (5) - Obiectul exclusiv al proprietății publice, darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică, inviolabilitatea proprietății private; ... m) art. 141 - Consiliul Economic și Social. ... ... (10) Proiectele de legi se înaintează Camerei Deputaților însoțite de avizul Consiliului Legislativ. Articolul 93 Proiectele de legi, propunerile legislative și proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaților se distribuie la casetele
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]
-
sunt prevăzute cinci măsuri preventive: trei privative de libertate (reținerea, arestul la domiciliu și arestarea preventivă), iar alte două restrictive de drepturi (controlul judiciar și controlul judiciar pe cauțiune). Întrucât prin luarea măsurilor preventive se aduce atingere dreptului fundamental la inviolabilitatea persoanei, așadar libertății individuale, atât legislația națională - Codul de procedură penală și art. 23 din Constituție -, cât și art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale au instituit o serie de garanții procesuale care să prevină
DECIZIA nr. 59 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286886]
-
aceluiași art. 215 (Decizia nr. 437 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 26 septembrie 2017, paragraful 34). ... 19. Întrucât prin luarea măsurilor preventive se aduce atingere dreptului fundamental al persoanei la inviolabilitate, așadar libertății individuale, Curtea a observat că atât legislația națională (Codul de procedură penală și art. 23 din Constituția României), cât și cea europeană (art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale) au instituit o serie
DECIZIA nr. 59 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286886]
-
fără plată, darămite să fie recompensate cu un spor la salariu. ... 34. Susține că, potrivit art. 135 alin. (2) lit. f) și art. 136 alin. (5) din Constituție, Guvernul trebuie să asigure condiții necesare pentru creșterea calității vieții și pentru inviolabilitatea proprietății private, deci munca și prețul acesteia, salariul, trebuie ocrotite indiferent de costuri sau de situația economică a țării, tocmai pentru a garanta drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor. ... 35. În plus, orele suplimentare de muncă reprezintă și un temei pentru
DECIZIA nr. 88 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287396]
-
legislativă, art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (6) privind instanțele judecătorești, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligația statului de a crea condițiile necesare pentru creșterea calității vieții și art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private. De asemenea, susține că sunt încălcate următoarele prevederi din acte internaționale: art. 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 din Protocolul nr.
DECIZIA nr. 88 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287396]
-
referitoare la încălcarea dreptului la muncă, consacrat de art. 41 din Constituție, este neîntemeiată. ... 67. Cât privește pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate privată și ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private, Curtea reține că și această critică este neîntemeiată, deoarece restituirea de către absolventul SNG a cheltuielilor efectuate de stat (indemnizația de cursant și cheltuielile de școlarizare) este justificată de nerespectarea obligației legale a de a rămâne 5 ani
DECIZIA nr. 88 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287396]
-
prin reținerea violării de sediu profesional ca element circumstanțial agravant al infracțiunii de furt calificat sunt, conform denumirii capitolului IX din titlul I al Părții speciale a Codului penal (în care este inserat art. 225), cele care se referă la inviolabilitatea domiciliului și a vieții private, astfel ca incriminarea violării de sediu profesional și, respectiv, reținerea acesteia ca element circumstanțial agravant să constituie o formă de protecție a vieții private, în componenta ei profesională, iar nu a activității economice, în componenta
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
fără personalitate juridică (art. 225 din Codul penal). ... 64. Textul de lege vorbește despre „oricare dintre sediile unde o persoană juridică sau fizică își desfășoară activitatea profesională“. Este evident că legiuitorul a ales să protejeze atât dreptul persoanelor juridice la inviolabilitatea sediului, cât și cel al persoanelor fizice care desfășoară o activitate profesională sub forma unei entități care nu este persoană juridică (de exemplu, un cabinet de avocat). Dacă legiuitorul ar fi ales să nu protejeze decât viața privată a persoanelor
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
vorbit despre pătrunderea în orice spațiu în care persoana fizică își desfășoară activitatea profesională, referirea la persoana juridică fiind inutilă. Reglementând infracțiunea de această manieră, legiuitorul a vrut să protejeze inclusiv viața privată a persoanei juridice, adică dreptul acesteia la inviolabilitatea activității profesionale. ... 65. Interpretând obiectul juridic al infracțiunii de violarea sediului profesional prin prisma art. 8 din Convenție, în sensul în care această interpretare a fost expusă în cadrul primei opinii, se tinde la negarea unei vieți private autonome a
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
normei se observă că soluția la problema supusă dezlegării depinde întotdeauna de elementele particulare ale stării de fapt. ... 75. Norma de incriminare a violării sediului profesional protejează viața privată a unei persoane (persoană fizică sau o persoană juridică) din perspectiva inviolabilității locurilor în care aceasta își desfășoară în concret activitatea profesională. Dreptul la „viață privată“ al persoanei juridice se formează din cumularea drepturilor la viață privată ale persoanelor fizice care își desfășoară activitatea într-un anumit sediu profesional (S. Bogdan, D.A.
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
persoanei și contra înfăptuirii justiției, ed. a III-a, revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2022, p. 428). ... 76. Așadar, raportat la rațiunea incriminării faptei și valoarea socială protejată de către aceasta, infracțiunea de violare a sediului profesional protejează inviolabilitatea locațiilor în care, prin activitatea profesională desfășurată, se poate discuta despre exercițiul dreptului conferit de art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului. ... 77. O asemenea interpretare derivă din poziționarea infracțiunii de violare a sediului profesional în Codul penal. Astfel
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
Dacă s-ar aprecia că infracțiunea de violare a sediului profesional protejează orice spațiu al unei persoane juridice (independent de identificarea exercitării unui drept la viață privată în acel spațiu), legea penală ar ajunge să ofere o protecție mai mare inviolabilității sediului persoanei juridice decât inviolabilității domiciliului unei persoanei fizice. ... 80. Prin urmare, având în vedere că atât infracțiunea de violare de domiciliu, cât și infracțiunea de violare a sediului profesional sunt plasate de către legiuitor în același capitol și același
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
infracțiunea de violare a sediului profesional protejează orice spațiu al unei persoane juridice (independent de identificarea exercitării unui drept la viață privată în acel spațiu), legea penală ar ajunge să ofere o protecție mai mare inviolabilității sediului persoanei juridice decât inviolabilității domiciliului unei persoanei fizice. ... 80. Prin urmare, având în vedere că atât infracțiunea de violare de domiciliu, cât și infracțiunea de violare a sediului profesional sunt plasate de către legiuitor în același capitol și același titlu al Codului penal, s-
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
obiectiv, o pătrundere fără drept în sediul profesional al unei persoane juridice sau fizice sau, după caz, refuzul de a le părăsi la cererea persoanei îndreptățite. Obiectul juridic special al acestei infracțiuni este dat de relațiile sociale referitoare la protecția inviolabilității sediului profesional și a dreptului la viață privată societară al persoanei juridice, respectiv al unei entități care nu are personalitate juridică. Totodată este protejată și viața privată a angajaților respectivelor entități. ... 91. Analizând infracțiunea de violarea sediului profesional, reiese că
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
desfășoară activitatea profesională ori refuzul de a le părăsi la cererea persoanei îndreptățite. ... 127. Obiectul juridic al acestei infracțiuni constă în dreptul la respectarea sediului profesional, fie al persoanei fizice, fie al persoanei juridice, dimensiune a libertății individuale care presupune inviolabilitatea spațiului unde se desfășoară o activitate profesională. ... 128. Denumirea de „sediu profesional“ folosită de legiuitor în cuprinsul denumirii marginale a infracțiunii ori cea de „sediu“ din cuprinsul incriminării nu au o definiție cuprinsă în Codul penal. În această situație, în
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
necesitate, fiind o garanție a dreptului părților la un proces echitabil, conform art. 6 din CEDO, garanție impusă ca o cerință obligatorie de instanța europeană în toate cauzele finalizate prin condamnarea statului român; ... – trebuie luată în considerare garanția suplimentară a inviolabilității domiciliului, deoarece, uneori, percheziția este dispusă de tribunal într-o cauză pentru care competența judecății în fond aparține curții de apel; ... – s-a consacrat o practică, care, în mod greșit, a devenit regulă, de a se emite autorizații în faza
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
cele ale altor constituții europene, se poate observa că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au incluse în documentele lor fundamentale prevederi similare ce vizează interzicerea torturii și a tratamentelor inumane. De exemplu, Constituția Germaniei (Grundgesetz), în articolul 1, afirmă inviolabilitatea demnității umane și subliniază că „a o respecta și a o proteja este obligația tuturor puterilor de stat“. Această prevedere este completată de articolul 104, care interzice tratamentul inuman sau degradant în timpul detenției. Similar, Constituția Spaniei, în articolul 15
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
De exemplu, în Germania, articolul 10 al Grundgesetz (Legea fundamentală) garantează confidențialitatea corespondenței, a poștei și a telecomunicațiilor, subliniind necesitatea unui mandat judecătoresc pentru restrângeri. Similar, Constituția Spaniei, în articolul 18, protejează dreptul la intimitate personală și familială și la inviolabilitatea domiciliului, precum și secretul comunicațiilor și prevede că restrângerea acestor drepturi este permisă numai printr-o decizie judecătorească. Aceste exemple demonstrează alinierea modificărilor propuse la standardele internaționale și la practicile democratice consolidate. Revizuirea articolului 23 din Constituția României nu este
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de a asigura integritatea și responsabilitatea în exercitarea funcțiilor publice. Imunitatea parlamentară a fost concepută inițial ca o garanție împotriva abuzurilor de putere, protejând libertatea de expresie și de decizie a aleșilor poporului în cadrul procedurilor legislative. Totuși, în practică, inviolabilitatea poate deveni un obstacol în calea aplicării legii și a justiției. Cazurile de infracțiune flagrantă necesită o reacție rapidă și eficientă din partea autorităților judiciare, iar procesul actual, care necesită aprobarea Camerei din care face parte parlamentarul în cauză, poate
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
în Decizia nr. 80/2014, paragraful 220, suprimarea acestei garanții prin norma propusă încalcă limitele revizuirii prevăzute de art. 152 alin. (2) din Constituție. ... 26. La pct. 20, norma propusă pentru art. 72 alin. (3) are ca efect afectarea parțială a inviolabilității parlamentarului, prin eliminarea posibilității Camerei sesizate de a dispune revocarea reținerii deputatului sau senatorului în caz de infracțiune flagrantă. Soluția legislativă nu este însă corelată cu dispozițiile art. 72 alin. (2), care prevăd necesitatea încuviințării Camerei din care face parte
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]