179 matches
-
în munci mai prost plătite, prin dubla zi de muncăxe "„dublazidemuncă". Egalitatea de tratament, ca și egalitatea de șansexe "„egalitatedeșanse" au devenit politici de contracarare a subordonării și discriminării, via feminism liberal și feminism socialistxe "„feminism socialist". 3.6. Anonimatul (invizibilitatea)tc "3.6. Anonimatul (invizibilitatea)" Este o experiență pe care femeile o împărtășesc cu toate categoriile de excluși sau de marginali. Aceste categorii „nu au istorie”. Par că nu au luat parte la evoluția istorică. Sunt lipsite de identitatexe "„identitate
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
prin dubla zi de muncăxe "„dublazidemuncă". Egalitatea de tratament, ca și egalitatea de șansexe "„egalitatedeșanse" au devenit politici de contracarare a subordonării și discriminării, via feminism liberal și feminism socialistxe "„feminism socialist". 3.6. Anonimatul (invizibilitatea)tc "3.6. Anonimatul (invizibilitatea)" Este o experiență pe care femeile o împărtășesc cu toate categoriile de excluși sau de marginali. Aceste categorii „nu au istorie”. Par că nu au luat parte la evoluția istorică. Sunt lipsite de identitatexe "„identitate" politică, par să nu aibă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
condiții, solidaritatea internă scade sau este una de tip adversativ. Pentru oricare dintre teoriile politice feministexe "„teoriepoliticăfeministă", ieșirea din anonimatxe "„anonimat" nu înseamnă doar ieșirea în arena publică și participarea femeilor la decizie în contextul macropoliticii, ci și ieșirea din invizibilitate publică a experiențelor femeilor, aducerea lor pe agenda dezbaterii teoretice și deciziei politice. 4. Alianțele teoretico-ideologice ale feminismuluitc "4. Alianțele teoretico‑ideologice ale feminismului" Feminismul înțeles ca ideologiexe "„ideologie" a drepturilor și emancipării femeilor, ca ideologie a dreptății de gen
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de tranziție se caracterizează printr-o deteriorare a relațiilor de gen, reflectată și printr-un acces redus al femeilor la pozițiile de putere. Tema lucrării de față o constituie abordarea acestui aspect pornind de la analiza devalorizării activităților femeilor, manifestată prin „invizibilitatea” muncilor domestice și „naturalizarea” muncilor prestate de femei în general. Având în vedere că tranziția românească este marcată de revenirea valorilor tradiționale, această devalorizare este o consecință a legitimizării dihotomiilor public/privat și natură/cultură. Astfel, în acest studiu îmi
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în acest studiu îmi propun să cercetez modalitatea prin care desemnarea femeilor în spațiul privat și asocierea muncilor lor cu sfera naturală afectează în plan empiric accesul lor la poziții cu putere de decizie. Cauze ale devalorizării muncii femeilor ă invizibilitatea și naturalizarea Miza acestui demers este aducerea în prim-plan a cauzelor devalorizării muncii femeilor și investigarea legăturii cauzale dintre această devalorizare și accesul dificil al femeilor la pozițiile cu putere de decizie, în principal în sfera politică. Deși originea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
românesc? Mai mult decât atât, care este importanța lor în cadrul analizei prezente privind accesul femeilor la pozițiile de putere? În cele ce urmează, voi aborda legătura cauzală dintre aceste dihotomii și devalorizarea muncii femeilor. Această devalorizare, sub dublul aspect la invizibilității și naturalizării, a avut un impact direct asupra problematicii accesului femeilor la poziții cu putere de decizie. În urma evenimentelor din 1989, au putut fi observate și analizate mai multe efecte care privesc relațiile de gen și statutul social, economic și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Consecințele în plan românesc ale viziunii dihotomice de tip privat versus public și natură versus cultură au fost abordate în partea a doua a studiului, cu aplicație pe problematica accesului femeilor la pozițiile de putere. Atât dubla zi de muncă (invizibilitatea muncii casnice), cât și modelele comportamentale ale mediului politic românesc se revendică din apeluri la o conceptualizare dualistă a acestor dimensiuni în legătură directă cu dualismul feminin/masculin. Drept urmare, femeile se confruntă cu lipsa de timp, experiență, energie și putere
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
produce doar târziu, când integritatea clasică a omului politic se dezagregă prin autoglorificare - considerată de un retor precum Aristides, o trăsătură Întru totul elină. Oricum, căile autobiografiei erau deschise. Sfidarea agorei Epoca elenistică marchează o trecere În registrul mut, În invizibilitatea principială 8. Isocrate, autorul primei autobiografii, profită tocmai de această modificare În sensibilitatea vremii. Plutarh definește un timp biografic al revelării caracterului, altul decât cel al evoluției și al dezvoltării individului. Jurnalul intim s-ar putea apropia de acest tip
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cu anti-subiectul, trei ritualuri de inițiere etc.) era posibilă degajarea unor invariante, susceptibile de multiple investiri semantice. Trei probe însemnate a căror articulare constituie o poveste (figurativă) completă definesc schema canonică: • proba de calificare: eroul este înzestrat cu instrumente magice, invizibilitate, ubicuitate etc.; • proba decisivă: subiectul realizează acțiunea (acțiunile) cu care a fost mandatat (uciderea forțelor răului, eliberarea victimelor acestora etc.); • proba de glorificare: subiectul este recunoscut pentru ce este și ce a făcut (Harap-Alb îl demască pe spîn, Cenușăreasa este
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Cocteau, unul din criteriile estetice fundamentale devine simplitatea cu toate aspectele pe care le presupune moderație, reducere la esențe, claritate și armonie. Este ceea ce scriitorul sugera și într-un alt context, echivalând modestia formei cu esența însăși a eleganței poetice: "Invizibilitatea mi se pare a fi condiția eleganței. Eleganța dispare, dacă o scoți în evidență. Fiind însăși eleganța, poezia nu va putea fi detectabilă."254 De altfel, acest concept pare a fi unul important pentru viziunea artistică a autorului, care vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Grupul "Kumorash kun" asupra președintelui Roosevelt, ceea ce nu înseamnă că astfel de "scurtături" în spațiu-timp nu s-au mai realizat. Ele au fost denumite "găuri de vierme" de către celebrul Carl Sagan. Implicațiile proiectului au fost mult mai mari decît realizarea invizibilității pe radare a unei nave. Ele vizau inclusiv călătoria în timp, prin conexare cu proiectul Phoenix, desfășurat între 1972 și 1983 și încununat de succes. Astfel s-a realizat însă și o fisură de 40 de ani în continuumul spațiu-timp
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
tipuri includ secretarele, persoanele care livrează pizza, echipele care se ocupă de curățenie, șoferii de camioane, lucrătorii serviciilor industriale, menajerele și încă o armată de alte tipuri de lucrători necalificați, care au devenit „invizibili” în acest narativ al capitalului hipermobil. Invizibilitatea culturii muncii fizice a dus la o schimbare a valorizării muncii. Tot mai adesea, multe dintre muncile necalificate sunt privite drept munci lipsite de importanță, de care nu mai este nevoie în cadrul economiei globale. Sassenxe "Sassen, Saskia" ne avertizează că
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
recomande adoptarea principiilor fundamentale ale acestei doctrine ca parte a procesului de democratizare. În consecință, democratizarea creează modele genizate în privința capacităților și a incapacităților, diferențe de gen în materie de drepturi politice și oportunități economice și o vizibilitate sau o invizibilitate politică determinate de gen, regenizând în același timp, subtil sau nu, identitățile cetățenilor (Alvarezxe "Alvarez, Sonia", 1990; Funkxe "Funk, Nanette", Mueller, 1993; Jaquettexe "Jaquette, Jane", 1989; Millerxe "Miller, Francesca", 1991; Nelsonxe "Nelson", Chowdhuryxe "Chowdhury, Najma", 1994; Petersonxe "Peterson, V. Spike
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
acestei piese, în care se esențializează, ca să spunem așa, câteva dintre tensiunile sau ambivalențele întregului teatru no? Tensiunea între materialitatea corpului dansator, costumat și mascat, și un text care îl conduce spre imaterialitatea unei voci și a unei melodii. Ambivalența invizibilității și a vizibilității acestui spectru care: La rîndul său se apropie ș...ț și în pâlpâirile făcliilor, nevăzut de nimeni, prinde a cânta din lăuta jertfită zeului. Ciudată arătare această fantomă văzută/nevăzută, care vine să adaste din nou printre
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cărei arhitectură țesută din materie și din cuvinte se deschide spre vid, pentru ca „din acest vid să se desprindă o aparență care să arate vidul”, cum se spune în „Straniul cuvânt de...”, teatrul, în concepția lui Genet, se îndreaptă către invizibilitate, aspiră la ea precum statuile lui Giacometti. Ca și ele, actorii, crede Genet, nu capătă masivitatea statuilor decât pentru a ieși cât mai repede în întâmpinarea morții. Dar tocmai pentru a se identifica, pentru a se contopi cu reflexul, cu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
plin de viață. Bilanțul și rezultatele lecțiilor de fizică date de Epicur în scrisorile către Pythocles asupra naturii și către Herodot asupra fenomenelor cerești: infinitatea întregului; așadar, infinitatea celor compuse, precum și aceea a lumilor; eternitatea mișcării; inexistența începuturilor; adevărul simulacrelor; invizibilitatea acestora în raport cu viteza lor; corporalitatea sufletului, așadar materialitatea sa; diseminarea particulelor fine ale sufletului în agregatul trupului, asemenea unui suflu; sufletul ca sediu al sensibilității; legătura intimă dintre suflet și trup, de fapt, continuumul material în discontinuitatea structurilor atomice; despărțirea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de informații în scopuri de scurtă sau de lungă durată și procedează în mod disimulat, căci ideea apriorică pe care se întemeiază această practică este încrederea în adevărul lucrurilor ce ies la iveală în absența autocontrolului. Orizontul oricărei supravegheri este invizibilitatea, infiltrarea constantă și omniprezentă, cu rădăcini ramificate, întinse la nivelul întregii societăți civile. Când, însă, puterea totalitară se radicalizează și face din supraveghere mai degrabă o practică de intimidare decât o strategie de informare, lucrurile se schimbă. Puterea nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
vezi Țesut). Degetarul simbolizează căutarea protecției, mai ales împotriva atacurilor exterioare. Elementele cele mai semnificative sunt însă ața și acul. Ață Ața împărtășește simbolistica legăturii, a lanțului și a sforii. Dar, datorită fineții sale, constituie elementul cel mai subtil. Evocă invizibilitatea legăturii ce îl unește pe om de Dumnezeu. Nașterea, cu imaginea cordonului ombilical, și moartea, cu firul ce leagă corpul de suflet, au loc prin ruperea acestora. Faptul în cauză este ilustrat în reprezentarea țesătoarelor celeste, Moirele grecești și Parcele
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
primele concretizări teoretice sistematice asupra identității online. Aceste studii au devenit repere întemeietoare al disciplinei și au demarat o orientare a cyberculturii sub egida teoriilor postmoderne. Identitatea umană formată la interfața computerului este discutată de către teoreticiană în termeni postmoderni: descentrare, invizibilitate, fragmentare, multiplicitate, joc de roluri, devenind astfel un subiect predilect al studiilor culturale care reunesc trăsăturile postmodernismului și ale culturii virtuale sub aceeași umbrelă. În acest context, spațiul virtual devine un mediu și un prilej pentru construirea și reconstruirea identității
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
corp împuternicit începe să capete și alte sensuri, în afara celor care denotă dualismul feminin vs masculin. Astfel, aceste autoare doresc să evidențieze modul în care relațiile puterii și ale hegemoniei sunt duplicate în contextele cyberculturale, atribuind anumitor categorii umane statutul invizibilității, al tăcerii sau al nonreprezentării. În același timp în care demontează caracterul universal și esențialist al constructului femeii occidentale, după mulajul tiparului masculin hegemonic, subliniază potențialul contestării locale care emerge din condiția marginalității. Procesul de accentuare a diferenței dintre bărbați
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pe Dumnezeu, cu toate că și animalele sunt creaturile Sale vivisecția (o ocupație la modă în secolul al XVII-lea) și, pe viitor, masacrarea puilor de focă, creșterea de pui, viței, porci "în cuști", în interiorul unor clădiri concentraționare, departe de orice privire. Invizibilitatea este, de fapt, norma creșterii și a sacrificării intensive. Fie că animalul suferă, fie că nu, ceea ce contează și folosește e doar suferința omului și a Fiului lui Dumnezeu. Cea dintâi, pentru ispășirea păcatului originar, iar cea de-a doua
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
se încrucișează, se întretaie, urcă și coboară pantele. E lume bună pe-aici. Multe animale se plimbă prin împrejurimi, și totuși, nu vezi nimic. Creaturile astea strălucesc nu doar prin urmele pe care le lasă, ci și prin absența (sau invizibilitatea) lor. Expresia "a se face nevăzut" își are, poate, originea chiar aici: ea trimite la faptul că, în unele zile de iarnă, animalele cu blană închisă la culoare devin invizibile, dispar în codru, împrumutând culoarea zăpezii. Ceea ce uimește, atunci, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
strălucite realizări" (1959: 202) ale prozatorului francez, de vreme ce "[f]iecare propoziție, fiecare cuvânt este plasat în locul potrivit și depinde de context" (1959: 202). După doar câteva zile (12 mai), apare, inevitabil, starea de malaise, nutrită, subtil, de referințe oblice la invizibilitatea atmosferei, care conțin, precum coaja de nucă miezul, esența terorii subsecvente: "am puțină febră; mă simt bolnav sau mai curând trist. [...] S-ar spune că aerul, aerul invizibil, e plin de puteri necunoscute și că vecinătatea lor misterioasă ne influențează
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în acest mod, sensibil la istorie, teoria sinistrului are o implicație clară pentru teoriile proceselor moderne de civilizare, care trebuie reformulate astfel: inventarea și dezvoltarea formelor moderne de societăți civile nu pot fi descrise ca fiind un proces sinonim cu invizibilitatea și eliminarea violenței din sfera statului. Tocmai din cauză că puterea de a defini sinistrul nu mai este monopolizată de autorități bine definite sinistrul devine fără stăpîn apare o dialectică a civilității în care reducerea vizibilă și înlăturarea practică a diferitelor forme
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
o cheie pentru extinderea rolurilor funcționale și o armă suplimentară în vederea succesului și mobilității în cadrul societăților complexe și plurale din punct de vedere lingvistic și cultural. (...) Toți profesorii în lumea noastră în schimbare sunt în aparență profesori de engleză. Această invizibilitate a restului de limbi relevante este o reproiectare a multor politici coloniale și postcoloniale ale limbilor în educație, care au servit bine limbilor europene și mai puțin altor limbi. (Phillipson, R., 2001196) El numește acest fenomen de dezvoltare a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]