423 matches
-
țărănești și-au păstrat libertatea, ele nu sunt amintite în acte juridice. Alte obști sătești românești nu erau aservite complet, în secolul al XII-lea, iobăgirea lor nu era desăvârșită, dar tendința acesteia era de creștere. Reducerea la starea de iobăgie a oamenilor liberi și a celor parțial dependenți era într-o dinamică continuă. Cei care erau amenințați cu iobăgirea, își apărau libertatea prin toate mijloacele posibile, astfel, "Registrul de la Oradea" amintește despre iobagi învinuiți de furt, ucideri ș.a. Să precizăm
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a faptelor lui de vitejie. Astăzi, satul lui natal din Munții Apuseni Îi poartă numele. Pe dealul Feleacului Merge oastea Iancului. Pușcă Iancu prin butuci Fug domnii fără papuci; Dă Iancu cu tunurile De răsună dealurile. Până Iancu se crăiește Iobăgie nu mai este. Vine Iancu de la munte Cu trei sute de răgute; Iancu merge fluierând Iar feciorii toți cântând. Merge Iancu la bătaie Cu răgutele pe vale; Iancule mpăratule, Iancule viteazule, Lasă-ți feciorii Încet Că le sar bumbii din piept
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
un mare neam de agricultori? Afacerea lor. S-au întins prin dreptul cel mai sfânt din toate, prin dreptul muncii. Cu munca și-a procurat pământul strămoșesc și, prin colțurile unde intraseră străini, cu munca-l va și ținea. Daca iobăgia a existat, ea a fost un contract de muncă și această muncă seculară au cucerit Ardealul. Ați condamnat părți întregi ale poporului nostru la iobăgie, repetând asupră-i blestemul ce Dumnezeu l-a rostit asupra lui Adam: "În sudoarea frunții tale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pământul strămoșesc și, prin colțurile unde intraseră străini, cu munca-l va și ținea. Daca iobăgia a existat, ea a fost un contract de muncă și această muncă seculară au cucerit Ardealul. Ați condamnat părți întregi ale poporului nostru la iobăgie, repetând asupră-i blestemul ce Dumnezeu l-a rostit asupra lui Adam: "În sudoarea frunții tale îți vei câștiga hrana de toate zilele"! Dar rasa de stăpânitori fino - tartari a uitat că Dumnezeu nu poate blestema, că blestemul biblic a fost
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poporului și în special prin dezvoltarea organică a limbii însăși. Țăranul este, zice-se, abrutizat și fără conștiință umană! Că este sărac și decăzut, asta desigur recunoaștem. Cauzele sunt multe și adânci, pentru că au un fundal istoric sumbru. Dar nu iobăgia țăranului - care în acea formă în care s-a găsit în Europa n-a existat niciodată în România - este cauza decăderii sale, ci neîntreruptele invazii străine. Stoarcerea sa de către elemente străine l-a făcut atât de sărac și mizer, dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
efecte negative însemnate asupra țăranilor, aceștia devenind lucrători pe domeniul boieresc. Ripostele țărănești, care s-au născut din această cauză, au dus la momentul 1864, când prin autoritatea lui Cuza Vodă, are loc prima reformă agrară, ce duce la lichidarea iobăgiei. Marii proprietari cedează o parte din pământ, astfel că se realizează o împroprietărire a țăranilor boierii dețin acum aproximativ 70% din proprietatea funciară, iar țăranii 30%. Totuși o mare parte a țărănimii continuă să fie lipsită de pământ. Construind teoria
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
larg răsunet în gândirea românească, care a stârnit multe polemici în epocă, controverse și influențe prelungite și în „secvența” interbelică. Modelul de dezvoltare propus de autor constituie o „expresie sintetică a regimului nostru agrar”, care „conservă fondul esențial al vechii iobăgii, dar cu un amestec necesar și fatal de elemente capitaliste”, o iobăgie nouă (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 370). Ceea ce conferă o notă distinctă acestui model față de schema maioresciană este ideea, de origine marxistă, a caracterului legic, obiectiv al împrumutului de instituții
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
controverse și influențe prelungite și în „secvența” interbelică. Modelul de dezvoltare propus de autor constituie o „expresie sintetică a regimului nostru agrar”, care „conservă fondul esențial al vechii iobăgii, dar cu un amestec necesar și fatal de elemente capitaliste”, o iobăgie nouă (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 370). Ceea ce conferă o notă distinctă acestui model față de schema maioresciană este ideea, de origine marxistă, a caracterului legic, obiectiv al împrumutului de instituții și capital străin, în virtutea legii orbitării societăților întârziate în sfera de influență
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nou În vremea barscinei școrvezi feudaleț”. Țăranii au Început să spună că acronimul de la Partidul Tuturor Comuniștilor - VKP - venea de la vtoroe krepostnoe pravo sau „a doua șerbie”. și paralela aceasta nu era doar o figură de stil, fiindcă asemănările cu iobăgia erau uimitoare. Membrilor colhozurilor li se cerea să lucreze pe pământurile statului cel puțin cu jumătate de normă, pentru o plată - În bani sau În natură - derizorie. Pentru cultivarea celor necesare vieții (În afară de grâne), ei depindeau În mare măsură de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
rezistenței» Înseamnă nu doar romanul politic al ultimilor 15 ani, ci și cărțile lui Constantin Noica și ale școlii sale, actul cultural fundamental de recuperare - fie și târzie - a filosofiei grecești, seria «Orientalia», eseurile lui Anton Dumitriu, dramatica istorie a iobăgiei a acad. David Prodan sau, la celălalt pol al vârstelor, explozia optzecistă? Cultura română majoră, autentică, a supraviețuit totuși, vreau să spun, așa cum n-a putut supraviețui În deceniile 5-6. Și, fapt extrem de important, a supraviețuit și publicul ei1. Într-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
occidental și, nu în ultimul rând, edificarea unui sistem politic de tip democratic, care să permită funcționarea principalelor instituții ale economiei de piață. Asemenea priorități au împins pe plan secundar problematica sporirii prosperității populației, care trece printr-o a doua iobăgie la sfârșitul secolului al XIX-lea (în plină perioadă de reforme destinate modernizării) și o guvernare ce pare să abandoneze obiectivele legate de educație, sănătate și protecție socială. Următoarea tranziție a României, cea declanșată după primul război mondial, în condiții
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Universității, apreciază activitatea desfășurată de societate drept „vătămătoare” și hotărăsc desființarea ei. Pentru susținerea deciziei se afirmă că în ședințele literare „Horea, Cloșca, Iancu și Balint sunt zilnic pomeniți ca martiri, sunt numiți eroi care au murit pentru eliberarea de sub iobăgie”. În realitate, oficialitățile doreau scoaterea asociației în afara legii pentru a se înlesni politica de deznaționalizare dusă împotriva națiunii române. Și profesorul Grigore Silași suportă rigorile deciziilor Senatului care, în 1885, hotărăște suspendarea sa din corpul profesoral al Universității. Ziarele românești
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
revoluției de la 1848 („Proclamația de la Islaz” și „Dorința partidei naționale din Moldova”), izvorât direct din principiile Revoluției Franceze. Acesta cuprindea revendicări care solicitau schimbări structurale moderne: autonomia puterilor și precizarea rolului statului, responsabilitatea miniștrilor, autonomia locală, desființarea robiei, abolirea boierescului (iobăgiei), împroprietărirea țăranilor, votul universal, egalitatea drepturilor politice, încurajarea comerțului și a industriilor (Lovinescu, 1924/1972, pp. 117-118, 140-144). Valorile care susțin aceste programe exprimă raționalitatea capitalistă a muncii eficiente caracteristică liberalismului economic și politic: proprietatea privată, individul, libera concurență, economia
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din primii doi termeni; d) insuficiența pământului așa-zisului mic proprietar țăran pentru munca și întreținerea familiei sale, fapt care-l silește să devină „vasal” al marii proprietăți. „Această întocmire am numit-o neoiobăgie, deoarece conservă fondul esențial al vechii iobăgii, dar cu un amestec necesar și fatal de elemente capitaliste”, o iobăgie nouă (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 370). Teza ocultismului instituțiilor, ai cărei germeni îi întâlnim la Radu Rosetti, a primit o formă elaborată în scrierile lui Dobrogeanu-Gherea. Ea conceptualizează situația
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru munca și întreținerea familiei sale, fapt care-l silește să devină „vasal” al marii proprietăți. „Această întocmire am numit-o neoiobăgie, deoarece conservă fondul esențial al vechii iobăgii, dar cu un amestec necesar și fatal de elemente capitaliste”, o iobăgie nouă (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 370). Teza ocultismului instituțiilor, ai cărei germeni îi întâlnim la Radu Rosetti, a primit o formă elaborată în scrierile lui Dobrogeanu-Gherea. Ea conceptualizează situația paradoxală, ilicită a statutului țărănimii învoite, ce determină funcțiile statului democratic, în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și savoarea inoxidabilă a poantei. A fi neserios nu este pentru nici unul dintre ei o insultă. De multe ori, o dezordine supravegheată traduce în ambele tabere același instinct de supraviețuire în fața nenorocirii. Lunga experiență a robiei pentru țigani și coșmarul iobăgiei pentru români le-au deschis acestora câteva porți către rare libertăți spirituale. Între ele, muzica în care revine mereu puterea de a surâde în fața zgârceniei sorții. „În partea noastră de lume lucrurile n-au mers prea bine niciodată”, spune o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Nikolai își amintea de Dolșanski, moșierul căruia îi aparținea cândva satul lor numit Dolșanka, și încerca să și-l închipuie pe nobilul acela bătrân, în chip de băutor de sânge. Nu era ușor. Dintre țărani, doar cei mai bătrâni trăiseră iobăgia. Satul era bogat. Dolșanski, de multă vreme ruinat, trăia într-o sărăcie mai mare decât unii mujici și avea doar o singură manie: își petrecea timpul sculptându-și lemnul sicriului... Nu, mai bine și-i închipuia pe băutorii de sânge
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
lui despre gândirea social-politică în secolul al XVIII-lea (o să pun o notă cultă). Aici, oamenii trăiesc istoria ca și cum ar respira. Și acuma popa din sat citește duminica la slujbă întâi din Biblie și-apoi din cărțile lui Prodan, despre iobăgia în Transilvania și despre Supplex Libellus... La nunți, noaptea, înainte de 12, când sunt serviți tăițeii, ceterașii cântă imnul lui Iancu, și bărbații, oricât de beți ar fi, își scot clopul sau basca de pe cap. În fața casei avem o cruce mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
era șef de catedră la Facultatea de Psihologie de la Universitatea „Babeș-Bolyai”. Cooperativă Agricolă de Producție. Asta-i nota cultă: Lucian Blaga, Gândirea românească în Transilvania secolului XVIII, București, 1995. D. Prodan, Supplex Libellus Valachorum, Editura Enciclopedică, București, 1998 D. Prodan, Iobăgia în Transilvania, 2 vol, Editura Științifică, București, 1986. Publicat cu tema „Exilul”, în Secolul XX, nr. 10-12, 1997. Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, organizație de cooperare economică a țărilor comuniste. La peste 30 de ani distanță, pe băiatul meu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Păi, ori bine, ori rău! - Bine, că nu mai plătim nici bir turcilor, că se Înlesniră și drumurile, piețele și vămile, că s-au stârpit tâlharii de drumul mare și că ne putem face și noi case, acareturi, scăpăm de iobăgie și de dări și ajungem răzeși, țărani liberi, și țara e liberă și ea... Nu credeam să prind asemenea vremuri ... - Păi, parcă ziceai că e rău! - Păi, e rău, nea Vasilie, că toate astea le apărăm tot noi, și asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ăsta prosperând cu timpul, tirania lui crește, explică Nory. - Da!. Dar e un fel de teamă curioasă în devotamentul Linei!. De ce să se teamă?. Am băgat bine de seamă. Are anume momente când zelul ei pare silnic și iobag. . . De ce iobăgie?. . . La Mehadia, când am cunoscut-o, era veselă și odihnită. Era singură!. Ciudat!. . . Tramvaiul, strigă Mini, cu o voce mică, das desperată; 15 fugea după cotitură. Consultă ceasul și se liniști; gerul parcă mai slăbise, un \est-mînt de ceață subțire
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
p. 284 footnote>, la care Gheorghe Duca i-ar fi răspuns: mergi tu, eu nu voi merge. ,, După ce l-a reținut la masă și l-a cinstit ca pe un fost stăpân, Duca i-a plătit dajdea răscumpărându-se de iobăgie”<footnote Idem, Studii și documente, vol. IV, p. 40 footnote>. A fugit din locurile natale de mic copil și a ajuns în Țările Române, unde „a intrat ucenic la abagerie, apoi ajutat de împrejurări, s-a alipit de casa lui
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cvasidivine, trasase itinerarul armatei sale spre o glorie eternă. În seara aceea, Napoleon cugeta la o diversiune. Tocmai studiase informațiile culese de spionii lui care lucrau în tot Imperiul rus. Rapoarte despre Pugaciov, Mazepa și situația țărănimii. Toate arătau că iobăgia din Rusia nu se deosebea prea mult de sclavia negrilor. Paharul revoltei se umpluse. O simplă scânteie ar fi fost de ajuns ca să pună în mișcare milioane de țărani. Dacă el, Napoleon, dădea un decret pentru eliberarea iobagilor, s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cu frica cuiva care a azvârlit cu gaz și vede că a luat foc. Rim aștepta și el. Ieșea de zece ori pe zi și se întorcea repede, așa fel ca să nu fie și să fie mereu acasă. Deprins cu iobăgia nesfârșită a Linei nu se așteptase să ia lucrurile în felul ăsta. Se temea acum de ea. Lina nu se descleșta, nu vorbea, nu răspundea, învrăjbită, cu mutra cuiva care vrea să dea o lovitură urâtă. Lică, fără presimțiri, își
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
copii cu titlul Insula Șerpilor. iobag - nume dat în Evul Mediu țăranului român care nu avea pământ și era dependent de feudal (boier, nobil), inclusiv cu libertatea. În Moldova se numea vecin, în Țara românească rumân, iar în Transilvania șerb. iobăgie - sistemul de totală dependență a unui țăran de feudalul al cărui pământ îl lua în folosință. Deși asemănător cu sclavia din Antichitate, teoretic, nu se permitea vânzarea iobagului ori uciderea lui, dar se accepta înstrăinarea prin căsătorie, danie, împrumut etc.
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]