1,046 matches
-
la 3/15 mai 1848. Cei doi vor străbate neîncetat satele moților, organizându-i și convingându-i să participe la următoarea adunare națională românească. După întoarcerea de la adunarea din Duminica Tomii de la Blaj, moții refuză să mai lucreze ca și iobagi. De asemenea, refuză să mai plătească taxele urbariale. Din cauza acestei stări de spirit îngrijorătoare pentru autorități, șpanul Lázár merge personal în munți pentru a se informa asupra situației. La 5 mai 1848 el încearcă să le vorbească fără succes moților
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_140_de_ani_stelian_gombos_1352112118.html [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
adunare națională de la Blaj. Avram Iancu câștigase o atât de mare influență între moți, încât la un moment dat poate să îi spună unui reprezentant al autorităților „că nici opt regimente nu ar fi în stare să țină rânduiala între iobagii din domeniul de sus ca el singur”. Încă înainte de adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848, în Munții Apuseni se va institui starea de asediu. Cu toate acestea, Avram Iancu și toți fruntașii români din munți, însoțiți de cca
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_140_de_ani_stelian_gombos_1352112118.html [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
condiții dizolvarea comitetului național român de la Sibiu, amenințând cu aspre pedepse pe cei care ar îndrăzni să se mai întrunească de acum încolo. În aceste zile va avea loc masacrul de la Mihalț, când trupele de grăniceri secui deschid focul asupra iobagilor români, care ocupaseră cu forța o bucată din moșia nobilului local. A fost momentul în care Avram Iancu decide să plece din nou în munții săi și să adune moții, pentru a răzbuna victimele române de la Mihalț. Cu greu reușesc
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_140_de_ani_stelian_gombos_1352112118.html [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
aceste produse erau trimise spre Liov, spre centrele tătărești și spre porturile Mării Negre, peste munți, pe la Mestecăniș, peste pasul Suhardului spre Bistrița și Rodna sau spre Maramureș, pe la Prislop. Se înțelege de la sine că țăranii câmpulungeni nu au fost niciodată iobagi. Ei s-au bucurat secole întregi de libertate. Erau mândri și purtau fruntea sus, conștienți de libertatea și de valoarea lor. Au fost țărani liberi, așa cum s-au declarat susținut în fața autorităților austriece de mai târziu. Armatele Imperiului habsburgic au
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
apoi, baronilor unguri, Huszar Iosif, Huszar Anton, Bornemisza Iosif; o mică parte îi revenea unui localnic, pe nume GavrișGheorghe. Din perspectivă socială, locuitorii țărani ai satului, erau împărțiți în două categorii: o parte mică, erau țărani liberi, iar cei mai mulți erau iobagi. Astfel, la 1575, în satul Chelința existau 4 familii de iobagi, sub stăpânirea lui Gyulafy Laszlo, care, fiind foarte săraci, au fost scutiți de impozite, în timp ce restul iobagilor, plăteau impozite și danii nobililor unguri. Numărul acestora crește, la 1715, fiind
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
parte îi revenea unui localnic, pe nume GavrișGheorghe. Din perspectivă socială, locuitorii țărani ai satului, erau împărțiți în două categorii: o parte mică, erau țărani liberi, iar cei mai mulți erau iobagi. Astfel, la 1575, în satul Chelința existau 4 familii de iobagi, sub stăpânirea lui Gyulafy Laszlo, care, fiind foarte săraci, au fost scutiți de impozite, în timp ce restul iobagilor, plăteau impozite și danii nobililor unguri. Numărul acestora crește, la 1715, fiind cu 12 familii în plus, iar din anul 1720, încă 17
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
în două categorii: o parte mică, erau țărani liberi, iar cei mai mulți erau iobagi. Astfel, la 1575, în satul Chelința existau 4 familii de iobagi, sub stăpânirea lui Gyulafy Laszlo, care, fiind foarte săraci, au fost scutiți de impozite, în timp ce restul iobagilor, plăteau impozite și danii nobililor unguri. Numărul acestora crește, la 1715, fiind cu 12 familii în plus, iar din anul 1720, încă 17 familii, cu toții siliți să plătească toate obligațiile existente la acea dată. Teritoriul satului Chelința a aparținut până în
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
Aurii” (în ungurește, „Aranyismezö”), situată pe malul drept al Someșului, între Benesat și Cheud. Localnicii chelințani, ca și cei din satele învecinate, știu că această cetate ar fi fost construită(a aparținut) de haiducul maramureșean Pintea Viteazul. Unii dintre locuitorii iobagi ai satului Chelința, s-au acoperit de glorie în timpul războaielor austro-turce de până la 1700;se știe din surse sigure că au existat chelințani care au participat inclusiv la asediul Vienei, în anul 1683, făcând parte din armata austriacă. Aceștia au
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
care au primit titlul de „nemeș” de la principele Ardealului, Mihail Apafi, reconfirmat mai apoi de către împăratul habsburg, Leopold I. Astfel, într-un document datat 1691, îl găsim pe Fechete Andriș, nobil din localitate, ca girant într-un proces, pentru un iobag local. O statistică maghiară, din anul 1700, arată că în sat existau următoarele nume de familii: Fechete, Sav, Mătieș(Meteș), Gavriș, Bălaș, Mesaroșși Rus. Sărăcirea populației era dată nu numai de condiția socială căreia oamenii îi aparțineau, ci și de
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
căreia oamenii îi aparțineau, ci și de desele inundații provocate de râul Someș. În cursul secolului al XVIII-lea, stăpânii unguri au folosit populația satului pentru a cultiva vița-de-vie.Nobilii unguri au folosit din plin întreaga forță de muncă a iobagilor satului, formată din 15 familii, cu 120 de suflete. Vinul de Chelința, de calitate extrem de bună și cu un parfum deosebit, era cunoscut până la Budapesta și Viena, toți nobilii din jur cumpărându-și parcele cu vie. Satul avea un sigiliu
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
erau scutiți de dări și robotă, primind și dreptul de a construi mori pe Someș. Acestea aduceau venituri foarte mari, proprietarii lor făcând parte din rândul aristocrației locale („bocotanii”). În condițiile în care aceștia nu se căsătoreau cu fiice de iobagi sau invers, în cursul secolului al XVIII-lea, se stabilesc în Chelința nobili străini precum: Roman din Sașa, Ghețe din Vărai, Ilieș(Iliș) din Benesat, Chișdin Vărai și Pop din Mireșul Mare. Cum dările erau plătite numai de către locuitorii iobagi
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
iobagi sau invers, în cursul secolului al XVIII-lea, se stabilesc în Chelința nobili străini precum: Roman din Sașa, Ghețe din Vărai, Ilieș(Iliș) din Benesat, Chișdin Vărai și Pop din Mireșul Mare. Cum dările erau plătite numai de către locuitorii iobagi, o statistică realizată de către autoritățile maghiare la 1715, arată că dările au fost plătite în Chelința de 13 familii, cu 108 membrii; la 1720, numărul acestora a crescut la 17 familii, cu 153 membrii, iar la 1733, dările au fost
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
153 membrii, iar la 1733, dările au fost plătite de 34 de familii. O evidență religioasă din anul 1750 arată că, în Chelința, populația era de 274 de suflete, de religie greco-catolică. Pe parcursul secolului al XVIII-lea, situația economică a iobagilor chelințani s-a mai îmbunătățit, deoarece toți cultivau loturile personale cu cereale, creșteau vite și li se permitea pășunatul în pădurile nobililor. Aceștia creșteau boi și vite, pe care le foloseau pentru a presta cele 3 zile pe săptămână de
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
și ceilalți corifei ai Școlii Ardelene o îmbunătățire a situației românilor ardeleni de sus în jos. Intelectualii români devin de un dinasticism austriac aproape supărător în speranța că dragostea sufocantă arătată spre împărații „iluminiști” austrieci va aduce mila statului asupra iobagilor ardeleni. El și scrie o odă în limba latină semnificativă ideilor politice ale Școlii Ardelene: „Ode pentru pomeiria Mutheri cea di pururia a Augustei Mariei Theresiei”, în care plânge moartea împărătesei Maria Tereza „cel cu suspin al Daciei”. Pe aceeași
DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂŢI COLECTIVE ŞI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ionut_tene_1448010378.html [Corola-blog/BlogPost/353261_a_354590]
-
Giuvara Că orice mare creștin și cucernic boier am crezut că sunt împăcat cu Dumnezeu, că i-am lăsat moștenire destulă avere și eu și nu voi duce cu mine decât sufletul în cer. că orice sârman și prea îndatorat iobag am crezut că sunt birnic etern lui Dumnezeu, că-i voi lăsa în grija, cândva, si visul meu: să trec, braț la braț, cu boierul, al altarului prag. Referință Bibliografica: elogiu altarului / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ELOGIU ALTARULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_altarului.html [Corola-blog/BlogPost/354184_a_355513]
-
lui Neag. Într-un alt document semnat la 19 noiembrie 1504, regele Vladislav al II-lea permite aceluiași nobil din Râu de Mori să aducă pe moșiile sale 12 șatre cu faraoni (țigani) și să-i țină în forma altor iobagi sau coloni, fiind liber să pretindă și să perceapă de la aceștia veniturile obișnuite. Până la începerea exploatării cărbunilor, Petrila rămâne o așezare pastorală slab populată - popularea așezării s-a produs în afara sporului natural, prin două valuri de colonizare care au avut
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
de catolicizare a românilor năsăudeni prin intermediul uniației. S-a constatat o creștere a emigrărilor românești din cauze religioase, politice, precum și material (de pildă în Țara Românească și Moldova clăcașii munceau pe moșiile boierești de opt ori mai puțin bogați decât iobagii din Transilvania). În locul celor plecați autoritățile ungurești și mai târziu habsburgice au început în fiecare an și în fiecare secol să aducă coloniști, ce s-au bucurat în primul rând de privilegiile apartenenței la credința catolică. Ultimul capitol intitulat „Meditații
PARINTELE IOAN ALEXANDRU MIZGAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_ioan_alexandru_mizgan_.html [Corola-blog/BlogPost/367330_a_368659]
-
În subsolul acestei case au fost ținuți în lanțuri Horea și Cloșca în noaptea de Anul Nou (1784-1785) iar în zorii zilei au fost escortați la Alba Iulia”. Casa care ar trebui să fie un muzeu amplu documentat al răscoalei iobagilor din Munții Apuseni conduși de Horia, Cloșca și Crișan este o ruină strigătoare la cer, cu acoperișul spart și țigle furate ca distrugerea să se facă mai repede, cu geamuri sparte, cu tencuiala căzută și cărămizi distruse de ape și
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1371883917.html [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]
-
am fost din totdeauna, genele plebei romane se văd în noi de la trădarea lui Vlad Țepeș, Mihai Viteazu, Tudor Vladimirescu, Ioan Antonescu, dar astăzi sub Ion Marcel Ilici Iliescu și Traian Băsescu s-a atins apogeul. Pe capetele conducătorilor răscoalei iobagilor s-a pus un premiu de 300 de galbeni, astăzi trădarea poporului român se face prin comisioane de douăzeci și doi de ani. Atunci, în Secolul al XVIII-lea european, numit secolul luminilor și al emancipării naționale, s-a vorbit
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1371883917.html [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]
-
un premiu de 300 de galbeni, astăzi trădarea poporului român se face prin comisioane de douăzeci și doi de ani. Atunci, în Secolul al XVIII-lea european, numit secolul luminilor și al emancipării naționale, s-a vorbit mult de răscoala iobagilor români, despre substraturi de vitejie și legături masonice, despre cele patru întâlniri a lui Horia cu împăratul habsburg, Iosif al Doilea, despre aurul moților care nu ar mai fi ajuns la Viena ci la Paris, pentru pregătirea revoluției franceze din
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1371883917.html [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]
-
argint, Sihleanu, Donici, cuib de-nțelepciune, // S-au dus toți, s-au dus cu toate pe o cale nenturnată, / S-a dus Pann, finul Pepelei, cel isteț ca un proverb. // Eliad zidea din visuri și din basme seculare //...// Boliac cânta iobagul ș-a lui lanțuri de aramă //...// L-ale țării flamuri negre Cârlova oștirea cheamă”, „Mureșan scutură lanțul cu-a lui voce ruginită”, „Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice bătrâne”, „Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice, / Ce din
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” by http://uzp.org.ro/vad-poeti-ce-au-scris-o-limba-ca-un-fagure-de-miere/ [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
surprinse distinct, în decursul devenirii istorice. La începuturile existenței sale și, pe tot parcursul evului mediu, satul Ulmeni, pe atunci, întrunea caracteristicile generale ale evoluției feudale. Baza economiei feudale era agricultura. Proprietatea asupra pământului domanial aparține în exclusivitate stăpânului feudal. Iobagul este posesorul sesiei sau delniței, acestuia rămânându-i doar răsplata muncii lui. În interiorul proprietății feudale exista și o proprietate iobăgească care se transmitea pe linie ereditară, din tată în fiu. Țăranul, locuitor obligatoriu al domeniului, putea să aibă proprietatea lui
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
iobăgesc, tabela conscripțiilor înregistrează pământul de arătură și fânațul care, pentru satul Ulmeni, avea următoarea componență: 272 iugăre - pământ arabil și 70 iugăre - fânațul. Mărimea pământului de cultură reprezenta și criteriul de bază pentru clasificarea și, mai bine zis, ierarhizarea iobagilor. După o ierarhizare simplă, pot fi remarcate valorile medii, între două și cincisprezece iugăre, de iobag. Calitativ, pământul nu este egal; diferențe evidente există între câmpie sau luncă și deal, între pământul productiv și cel neproductiv. După cum declarau iobagii, abunda
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
272 iugăre - pământ arabil și 70 iugăre - fânațul. Mărimea pământului de cultură reprezenta și criteriul de bază pentru clasificarea și, mai bine zis, ierarhizarea iobagilor. După o ierarhizare simplă, pot fi remarcate valorile medii, între două și cincisprezece iugăre, de iobag. Calitativ, pământul nu este egal; diferențe evidente există între câmpie sau luncă și deal, între pământul productiv și cel neproductiv. După cum declarau iobagii, abunda pământul slab, pietros, spălat de ploi. Pământul hotarului satului Ulmeni, după aceleași spuse, este jumătate mai
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
ierarhizarea iobagilor. După o ierarhizare simplă, pot fi remarcate valorile medii, între două și cincisprezece iugăre, de iobag. Calitativ, pământul nu este egal; diferențe evidente există între câmpie sau luncă și deal, între pământul productiv și cel neproductiv. După cum declarau iobagii, abunda pământul slab, pietros, spălat de ploi. Pământul hotarului satului Ulmeni, după aceleași spuse, este jumătate mai slab din cauza pânzei freatice situate mai la suprafață (caracteristic pentru pământul argilos), iar cealaltă parte o reprezintă pământul pietros. Productivitatea slabă a muncii
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]