1,040 matches
-
să satirizeze apucăturile vitejilor săi eroi, să le evidențieze lăudăroșenia, îngânfarea, lașitatea, fățărnicia. Autorul a făcut din Becicherec Iștoc, un reprezentant tipic al îngânfării:” Dar nu știi că eu îs nemeș, iară/ Tu Român plouat și iobagul meu,/ Domnul pe iobag poate să-l omoară,/ “. Tema Țiganiadei este un atac necruțător împotriva întregii orânduiri din vremea sa.Acesta spunea despre opera sa în Prolog:”Ș`am izvodit această poieticească alcătuirte ... întru care am amestecat întru adins lucruri de șagă, ca mai
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
se dă cum se stropește cu agheazmă: să se alunge răul, nichipercea. Căci șpaga bună trece primejdia rea. A-hă-hă, știm de mult aceasta, a intrat în capilarele neamului, de pe cînd dacul cucerit o dădea romanului cuceritor, ca să n-aibă necazuri, iobagul boierului și tot așa. Cum spuneam, șpaga e consubstanțială cu noi, mai pe românește „bucățîcă tăietă” din noi, cum zice coana Chirița, parte din umorul și ticăloșia veselă națională. Amintiți-vă de umorul gras, aproape autolaudativ al celebrului Micky Șpagă
ŞPAGARIADA, EPOPEEA NAŢIONALĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348215_a_349544]
-
apoi, baronilor unguri, Huszar Iosif, Huszar Anton, Bornemisza Iosif; o mică parte îi revenea unui localnic, pe nume GavrișGheorghe. Din perspectivă socială, locuitorii țărani ai satului, erau împărțiți în două categorii: o parte mică, erau țărani liberi, iar cei mai mulți erau iobagi. Astfel, la 1575, în satul Chelința existau 4 familii de iobagi, sub stăpânirea lui Gyulafy Laszlo, care, fiind foarte săraci, au fost scutiți de impozite, în timp ce restul iobagilor, plăteau impozite și danii nobililor unguri. Numărul acestora crește, la 1715, fiind
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
parte îi revenea unui localnic, pe nume GavrișGheorghe. Din perspectivă socială, locuitorii țărani ai satului, erau împărțiți în două categorii: o parte mică, erau țărani liberi, iar cei mai mulți erau iobagi. Astfel, la 1575, în satul Chelința existau 4 familii de iobagi, sub stăpânirea lui Gyulafy Laszlo, care, fiind foarte săraci, au fost scutiți de impozite, în timp ce restul iobagilor, plăteau impozite și danii nobililor unguri. Numărul acestora crește, la 1715, fiind cu 12 familii în plus, iar din anul 1720, încă 17
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
în două categorii: o parte mică, erau țărani liberi, iar cei mai mulți erau iobagi. Astfel, la 1575, în satul Chelința existau 4 familii de iobagi, sub stăpânirea lui Gyulafy Laszlo, care, fiind foarte săraci, au fost scutiți de impozite, în timp ce restul iobagilor, plăteau impozite și danii nobililor unguri. Numărul acestora crește, la 1715, fiind cu 12 familii în plus, iar din anul 1720, încă 17 familii, cu toții siliți să plătească toate obligațiile existente la acea dată. Teritoriul satului Chelința a aparținut până în
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
Aurii” (în ungurește, „Aranyismezö”), situată pe malul drept al Someșului, între Benesat și Cheud. Localnicii chelințani, ca și cei din satele învecinate, știu că această cetate ar fi fost construită(a aparținut) de haiducul maramureșean Pintea Viteazul. Unii dintre locuitorii iobagi ai satului Chelința, s-au acoperit de glorie în timpul războaielor austro-turce de până la 1700;se știe din surse sigure că au existat chelințani care au participat inclusiv la asediul Vienei, în anul 1683, făcând parte din armata austriacă. Aceștia au
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
care au primit titlul de „nemeș” de la principele Ardealului, Mihail Apafi, reconfirmat mai apoi de către împăratul habsburg, Leopold I. Astfel, într-un document datat 1691, îl găsim pe Fechete Andriș, nobil din localitate, ca girant într-un proces, pentru un iobag local. O statistică maghiară, din anul 1700, arată că în sat existau următoarele nume de familii: Fechete, Sav, Mătieș(Meteș), Gavriș, Bălaș, Mesaroșși Rus. Sărăcirea populației era dată nu numai de condiția socială căreia oamenii îi aparțineau, ci și de
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
căreia oamenii îi aparțineau, ci și de desele inundații provocate de râul Someș. În cursul secolului al XVIII-lea, stăpânii unguri au folosit populația satului pentru a cultiva vița-de-vie.Nobilii unguri au folosit din plin întreaga forță de muncă a iobagilor satului, formată din 15 familii, cu 120 de suflete. Vinul de Chelința, de calitate extrem de bună și cu un parfum deosebit, era cunoscut până la Budapesta și Viena, toți nobilii din jur cumpărându-și parcele cu vie. Satul avea un sigiliu
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
erau scutiți de dări și robotă, primind și dreptul de a construi mori pe Someș. Acestea aduceau venituri foarte mari, proprietarii lor făcând parte din rândul aristocrației locale („bocotanii”). În condițiile în care aceștia nu se căsătoreau cu fiice de iobagi sau invers, în cursul secolului al XVIII-lea, se stabilesc în Chelința nobili străini precum: Roman din Sașa, Ghețe din Vărai, Ilieș(Iliș) din Benesat, Chișdin Vărai și Pop din Mireșul Mare. Cum dările erau plătite numai de către locuitorii iobagi
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
iobagi sau invers, în cursul secolului al XVIII-lea, se stabilesc în Chelința nobili străini precum: Roman din Sașa, Ghețe din Vărai, Ilieș(Iliș) din Benesat, Chișdin Vărai și Pop din Mireșul Mare. Cum dările erau plătite numai de către locuitorii iobagi, o statistică realizată de către autoritățile maghiare la 1715, arată că dările au fost plătite în Chelința de 13 familii, cu 108 membrii; la 1720, numărul acestora a crescut la 17 familii, cu 153 membrii, iar la 1733, dările au fost
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
153 membrii, iar la 1733, dările au fost plătite de 34 de familii. O evidență religioasă din anul 1750 arată că, în Chelința, populația era de 274 de suflete, de religie greco-catolică. Pe parcursul secolului al XVIII-lea, situația economică a iobagilor chelințani s-a mai îmbunătățit, deoarece toți cultivau loturile personale cu cereale, creșteau vite și li se permitea pășunatul în pădurile nobililor. Aceștia creșteau boi și vite, pe care le foloseau pentru a presta cele 3 zile pe săptămână de
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
Dr. Veniamin Ciobanu. Lucrarea structurată pe cinci capitole, debutează cu Statusul socio-politic al românilor din această zonă a țării, de la structuri și instituții politice și administrative (țări, cnezate, voievodate, autonomii românești), la structuri sociale (cnezi, voievozi, nobili, armaliști, țărani liberi, iobagi, jeleri), schițându-se și dinamismul politico-cultural din Secolul Luminilor și influența acestuia asupra monahismului. Capitolul II abordează organizarea ecclesială a românilor transilvăneni și maramureșeni până în secolul al XVIII-lea, capitolul III vorbește despre Trăsături și caracteristici ale monahismului din transilvania
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
Cine nu știe munții ăștia nu are multe șanse... Pe-aici au fost doar daci liberi. Și-au făcut așezările risipite în mici cătune. N-or avut soartă ușoară, că veniră prin secolul XIII ungurii și i-o transformat în iobagi pentru latifundiarii lor. Unii or luat din nou drumul pribegiei și or trecut munții în Moldova, dar mulți or și rămas, că doară aici le-au fost îngropați moșii și strămoșii. Da, or avut un dram de noroc când s-
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
murit în 1872 și a fost îngropat la Țebea, un sat din județul Hunedoara, mormântul lui aflându-se lângă Gorunul lui Horea, un stejar vechi de circa 400 de ani. Sub acel copac Horea îi chemase la luptă pe moții iobagi, în anul 1784. Au rămas amândoi în amintirea oamenilor ca mari luptători pentru emanciparea neamului românesc. Un ziar londonez, scria la acea vreme: „Acești oameni sunt valahi (Wallachians), coborâtori la origine din coloniștii romani care au fost așezați în Dacia
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
edictate de împărat cu privire la Pământul Crăiesc au recunoscut egala îndreptățire a locuitorilor lui, adică egalitatea românilor cu sașii, dreptul de așezare și achiziție de proprietăți în orașe etc.[6] Reformele iozefine ale învățământului au deschis porțile școlilor și pentru fiii iobagilor, îndeosebi români și maghiari, iar dezvoltarea învățământului confesional a favorizat îndeosebi învățământul greco-catolic și ortodox.[7] În urma înrăutățirii relațiilor dintre împăratul Iosif al II-lea și papa Pius al VI-lea autoritățile imperiale au oprit trimiterile la studii la Roma
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
al episcopului Ioan Bob, pentru dotarea clerului și înmulțirea școlilor române unite, drept mijloc de cultivare a poporului român.[9] În urma Răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784 îndreptată împotriva sistemului feudal, mișcare care i-a atras și pe iobagii maghiari din Trascău,[10]autoritățile imperiale au procedat la mai multe ameliorări ale obligațiilor iobăgești și ale situației minerilor din Munții Apuseni. Pe domeniul Zlatnei au fost înființate mai multe școli populare, iar un an mai târziu, la 22 august
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
Sântioana, Maria, Zamfira, Ana, Alisandru, Avram și Ioan. Alisandru Iancu va fi tatăl legendarului erou Avram Iancu. Alisandru s-a născut în anul 1787, s-a căsătorit cu Maria Gligor și va moșteni casa bătrânească a familiei. Alisandru Iancu era iobag, la fel ca și toți străbunii săi, însă fiind la fel de bun gospodar ca și aceștia, ajunge să fie "pădurar", fiind astfel un fel de "om al stăpânirii" pentru că datorită atribuțiilor sale venea în contact cu autoritățile vremii. Alisandru Iancu va
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
de doar câteva săptămâni, va trebui să renunțe la planurile sale de a deveni slujbaș al statului în acest domeniu. Va putea să se angajeze doar ca și cancelist la Tabla regească de la Târgu Mureș, pentru că era doar fiul unui iobag român. Aici el își va regăsi o bună parte dintre colegii pe care i-a avut la Cluj, dar și pe alții care absolviseră cu câțiva ani mai repede aceeași școală. Unii dintre ei îi vor fi alături în luptele
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
la 3/15 mai 1848. Cei doi vor străbate neîncetat satele moților, organizându-i și convingându-i să participe la următoarea adunare națională românească. După întoarcerea de la adunarea din Duminica Tomii de la Blaj, moții refuză să mai lucreze ca și iobagi. De asemenea, refuză să mai plătească taxele urbariale. Din cauza acestei stări de spirit îngrijorătoare pentru autorități, șpanul Lázár merge personal în munți pentru a se informa asupra situației. La 5 mai 1848 el încearcă să le vorbească fără succes moților
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
adunare națională de la Blaj. Avram Iancu câștigase o atât de mare influență între moți, încât la un moment dat poate să îi spună unui reprezentant al autorităților „că nici opt regimente nu ar fi în stare să țină rânduiala între iobagii din domeniul de sus ca el singur”. Încă înainte de adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848, în Munții Apuseni se va institui starea de asediu. Cu toate acestea, Avram Iancu și toți fruntașii români din munți, însoțiți de cca
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
condiții dizolvarea comitetului național român de la Sibiu, amenințând cu aspre pedepse pe cei care ar îndrăzni să se mai întrunească de acum încolo. În aceste zile va avea loc masacrul de la Mihalț, când trupele de grăniceri secui deschid focul asupra iobagilor români, care ocupaseră cu forța o bucată din moșia nobilului local. A fost momentul în care Avram Iancu decide să plece din nou în munții săi și să adune moții, pentru a răzbuna victimele române de la Mihalț. Cu greu reușesc
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
în amurg, si aricii caută sfậrșitul drumului, iar eu, reporterul clipei, măi consemnez încă o zi despre toamnă care vine, în urmă-mi, grăbita, pe-o nouă poteca, iar cu ochiul din frunte încă văd, pe hotar, lungul șir de iobagi - pentru toți îmi voi umple, de Sumedru, străbunii desagi, iar pe frigul din oase voi pune, pậnă-n zori, ipotecă - dar gậndu-mi urca, ori poate coboară,-n buestru, spre iarnă, și parcă mă duce spre culoarea bogată din tricolor, la noaptea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
tufărișuri, în amurg, si aricii caută sfậrșitul drumului,iar eu, reporterul clipei, măi consemnez încă o zidespre toamnă care vine, în urmă-mi, grăbita, pe-o nouă poteca,iar cu ochiul din frunte încă văd, pe hotar, lungul șir de iobagi -pentru toți îmi voi umple, de Sumedru, străbunii desagi,iar pe frigul din oase voi pune, pậnă-n zori, ipotecă -dar gậndu-mi urca, ori poate coboară,-n buestru, spre iarnă,și parcă mă duce spre culoarea bogată din tricolor,la noaptea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
Nicosia devine sediul central al noilor stăpâni care au rămas în Regatul medieval al Ciprului timp de aproape 300 de ani (1192-1489). În ciuda faptului că sistemul feudal dur impus de lusignani a adus marea parte a ciprioților la statutul de iobagi, în Nicosia - ca și în alte zone ale insulei - dinastia franceză a construit mult: zidurile capitalei, palate, biserici latine, chiar și o biserică în stil gotic - Catedrala Sfânta Sofia din partea de nord - ce adăpostește mormintele regilor lusignani. Primul castel aparținând
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
În subsolul acestei case au fost ținuți în lanțuri Horea și Cloșca în noaptea de Anul Nou (1784-1785) iar în zorii zilei au fost escortați la Alba Iulia”. Casa care ar trebui să fie un muzeu amplu documentat al răscoalei iobagilor din Munții Apuseni conduși de Horia, Cloșca și Crișan este o ruină strigătoare la cer, cu acoperișul spart și țigle furate ca distrugerea să se facă mai repede, cu geamuri sparte, cu tencuiala căzută și cărămizi distruse de ape și
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]