175 matches
-
artă, de a recunoaște autenticul și a da la o parte copia. Pentru a deosebi creștinul de caricatura ori imitația sa nu există procedeu mai sigur decât a cerceta dacă postulantul este sau nu un om vesel și mulțumit. Dacă ipochimenul e intolerant, ori morocănos, ori agitat ori mahmur, ori necăjit, nu e creștin oricât de perfect, de fidel ar fi virtuții. E virtuos dar nu e creștin. Creștinul e liber, așadar e fericit. Acesta și este sensul genialei și inspiratei
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
Voiculescu, desigur. Primii doi o fac și cu talent...De fapt, n-ar trebui să mă mire: e oportunismul dintotdeauna al intelectualului român. Nici o comisie europeană nu-l poate smulge din rădăcină. În aplauzele „canaliei de uliți”, cum spunea Eminescu, ipochimenii ăștia mimează moralitatea, bombardează cu ironii grosiere, analize alambicate și alte scîrne. Au însă un singur scop : dărîmarea lui Băsescu. Ordin de la șefu’ Voiculescu. Asta-i toată șmecheria. Dacă mîine ar fi alt șef, ăștia ar înjura pe altcineva cu
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
și fură încrederea celor buni din jurul său și care, pentru bani, se prostituează jucând în piese libertine, asta după ce oamenii de bine ai acestui oraș l-au apreciat pentru pioșenia cu care a interpretat un personaj cu adevărat măreț. Un ipochimen care are un singur drept! Acela de a fi scuipat și huiduit! Cum însă nici o belea nu vine singură, pe la ziare începură să curgă tot felul de informări, pe surse cum se spune, despre acest bețiv, curvar și destrăbălat care
VIA DOLOROSA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350121_a_351450]
-
acest nedemn reprezentant al României proceda aidoma celorlalți tovarăși de coțcărie, adică își prezenta demisia (implicit își recunoștea greșeala) mai înainte ca evidența faptelor săvârșite să facă praf și pulbere din resturile onoarei sale. Dar nu, în autentic stil dâmbovițean, ipochimenul în cauză încă mai încerca să iasă basma curată cu ajutorul acelui munte de nesimțire la care de regulă apelează toți cei de teapa lui. (Pentru completarea tabloului, este de dorit să se revadă enorma nesimțire de care a dat dovadă
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
publică a foștilor demnitari otomani). Dimpotrivă, foștii activiști sunt nelipsiți din viața publică, unii dintre ei (ex. politrucul Mircea Dușa) ajungând chiar miniștri. Firește că pentru asta e nevoie de tupeu nu glumă. Și mai e nevoie, așa cum a dovedit ipochimenul Dușa, să-ți falsifici biografia, că doar nu poți ieși în față cu Academia „Ștefan Gheorghiu”, și acea făcută târziu (cu ceva înainte de căderea comunismului) și la fără frecvență. Dar ăsta-i cel mai cinstit guvern de după 22 Decembrie 1989
IDEALURILE DE AZI ALE ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364788_a_366117]
-
145 etc. etc.). Personajele (profesori, maiștri, pedagogi, elevi, secretare ș. a.) se impun prin, cel puțin, trei caracteristici, puternic definitorii: lipsă de ideal și de onestitate; inadecvare la statut; onomastică (Otânjoiu, Deșelatu, Babarău, Lăpăitu, Feșteleiu, Fățăitu, Ștergăroiu, Marțafoiu, Mușmulă etc.). Acești ipochimeni hilari și malonești, aceste măști sunt, pe de o parte, foarte vii, foarte credibili, uneori de-a dreptul memorabili (Bobleț, Măgădău, Deșelatu, prof. univ. dr. Lăpăitu Zenoviu, Areta Făcăianu, Iolanta Babarău ș. a.). Pe de alta, sunt anulați, șterși, anihilați de
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
cu impact sigur la bobor. Dovada? Numărul mare de susținători fără rezerve a unor astfel de subproduse umane, ajunse modele în societatea românească contemporană. Pe scurt, a contribuit, inconștient sau nu, în toți anii postdecembriști, împreună cu Ilici, Demisul și alți ipochimeni, la decăderea morală a României. Ei au contribuit din plin la involuția și distrugerea fibrei națiunii române prin răsturnarea scării valorilor și introducerea ciientelismului și nepotismului. Au distrus și au furat munca de zeci de ani a unei națiuni. Asta
TABLETA DE WEEKEND (37): BALONUL NU-I ROTUND !? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346164_a_347493]
-
câteva zeci de foști magistrați, ne spune cu seninătate ministreasa Justiției, au pensii lunare de peste 100.000 lei!). Te întrebi cu scârbă și obidă: Cum de legislația unei țări cu economia pe butuci admite asemenea nedreptăți și ce naiba au făcut ipochimenii ăștia pentru țară de sunt răsplătiți cu venitul cumulat al membrilor unei întregi comunități? E clar că pentru a putea fi plătiți toți ăștia (magistrați, trepăduși ai partidelor, generali de două parale, funcționari de rang înalt și complet lipsiți de
INTRODUCERE ÎN FILOZOFIA NESIMŢIRII POSTDECEMBRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369353_a_370682]
-
2134 din 03 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Uite-l! Se plimbă țanțoș de parcă nici usturoi n-a mâncat și nici gura nu-i miroase! Tocmai te-a turnat. Tocmai te-a mai umplut de ceva urât mirositor în fața unor ipochimeni care-ți cam iau sâmbetele. E vesel. N-are scru, scru scrupule. Dar se laudă că are! Tocmai a adus vestea unei noi cuceriri! Are atât de multe, încât nici nu le mai știe numărul! Și este atât de convingător
LICHEAUA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362729_a_364058]
-
și al vremurilor. Să se observe, spre exemplu, în Cafea cu papagal, similitudinea izbitoare dintre privirea personajului situat în stânga tabloului (din perspectivă frontală) și teribila căutătură a șarpelui din Primul păcat. (Și dinții aceluiași șarpe pot fi întâlniți frecvent la ipochimenii din anume scene, inclusiv în pomenita Cafea cu papagal). Ar mai trebui adăugat că privirea personajelor, în multe împrejurări, este un puternic semn indicial, orientând atenția celui ce contemplă spre nucleele de sens. Așadar, avem de-a face, pretutindeni, și
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
artă, de a recunoaște autenticul și a da la o parte copia. Pentru a deosebi creștinul de caricatura ori imitația sa nu există procedeu mai sigur decât a cerceta dacă postulantul este sau nu un om vesel și mulțumit. Dacă ipochimenul e intolerant, ori morocănos, ori agitat ori mahmur, ori necăjit, nu e creștin oricât de perfect, de fidel ar fi virtuții. Este virtuos dar nu este creștin. Creștinul este liber, așadar este fericit. Acesta și este sensul genialei și inspiratei
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
cu părul zbârlit și ochii rotunzi ca două farfurioare s-a proțăpit cu mâinile încrucișate pe piept barând accesul: -De unde vii, bagaboanto, la patru dimineața? -Opss am nimerit la grădina zoologica. În poziție echer s-a zgâit tâmp la ipochimenul care-i bara intrarea. -A dat drumu' la elefanți în oraș? sughiță, clătinându-se, rânjind ca pisica din Chesire. S-a sprijinit cu palma de tocul din lemn. Privirea-i era tulbure. Ca prin ceață a văzut mogâldeața ivită lângă
NONSENS? de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358564_a_359893]
-
folosit întotdeauna de argumentul solid al propriului lor profesionalism spre a-și conduce, pline de noblețe și seninătate, către Lumină aproapele și nu de a-l îngropa cu rea intenție, definitiv, în țărână. Un fapt mult prea nespecific, din păcate, ipochimenilor contemporani din preajmă-ne. Este și unul dintre motivele fundamentale pentru care îi voi purta reputatului doctor în geologie și membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gh. Ionescu-Șișești” HORAȚIU IOANIȚOAIA o aleasă recunoștință întreaga mea viață. Personalitate aproape
MATEMATICA UNEI SECUNDE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350701_a_352030]
-
scandaluri, împilări și derbedei! Vreau să-i văd la urne pe cei 14 milioane de așa-ziși susținători Băsescu!?! Cum tot clamează cetățeanul-bișnițar cu interesele poporului, fără pic de rușine. Zilnic, în același tricou mazac, transpirat abundent sub braț, un ipochimen dă cu bățul prin gard, lansând indicații prețioase și amenințări la adresa propriului popor. Arată oricui pisica. Numai la ONU nu a ajuns. Încă. Ceea ce pare suspect e că amenințările sunt preluate de componente ale justiției, în special de procuratură și
TABLETA DE WEEKEND (13): DELIRUL RE-SUSPENDATULUI ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360052_a_361381]
-
Îngropat cu nebunie Pe un câmp rămas tăcut N-auzi cânt de ciocârlie Arături cu mărăcini Într-o toamnă timpurie Venetici ne sunt stăpâni Noi trăim în sărăcie Nici Vladimiri, nici Jieni Nu mai bubuie din fl inte Cete de ipochimeni Ne conduc, dar nu au minte Peste câmpuri în neștire Vezi căsoaie de nomazi Construiesc, ce nesimțire, Și-n pădurile de brazi. Plai oltean din vremi trecute Cu recolte și păduri Ai ajuns pe neștiute Să fi i răvășit de
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
dogmatice referitoare la legea morală, iar Thomas, pentru că era lovit cu măreția și trufia oamenilor, care, zbiera el, îl neantizează pe Dumnezeu cu principii fecaliste, încerca să-și pună pe umeri mantia milosteniei desăvîrșite, dar Licurișca îl acuza de ipocrizie ... ipochimen lugrubru, tu, generator de paradoxuri, tocmai tu strivești șarpele cunoașterii?!, tocmai tu, care pronunți cuvîntul căcat, citîndu-l pe Dumnezeul neamurilor, care s-a cutremurat cînd a văzut ce-a ieșit din legile lui armonioase, înțelese de bipezii cu instincte reptiliene
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
combate toleranța prost înțeleasă prin oribila sintagmă “face fiecare ce vrea”. Nici vorbă! În timp și în vreme ce părinții mei și ai unor dumneavoastră, mulți, și, zilnic, din ce în ce mai puțini, credeau în palavrele lichelelor foste și actuale, suite-n capul României, cești ipochimeni începuseră cel mai mare jaf din istorie, cea mai mare bătaie de joc pe adresa părinților noștri. Așa au ajuns, sărmanii, să “primească” pensii de doi lei, să li se râdă în față, să li se închidă ușile în nas
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
habar ce vorbește; purtând ie sau chimir, crede că e român autentic; trăindu-și viața pe net, crede că are o viață; urmărind emisiuni cu, despre și pentru proști - ca să se amuze, chipurile -, crede că n-ar fi un asemenea ipochimen. Ia să vedem, cine mai e prost? Prost e cel care nu ratează ocazia să dea bani grei ca să participe la orice conferință ținută despre dezvoltare personală și autocunoaștere, dar nu are curiozitatea, mult mai ieftină, să își descopere sinele
Prostul știe orice, mai puțin ce să facă cu propria-i viață () [Corola-blog/BlogPost/339120_a_340449]
-
și...idioții!), încât suficientul om al zilelor noastre nu se mai ostenește ca pe vremuri cu buchisitul, ci ia totul de-a gata fie de pe internet, fie (cel mai des) din scrierile altora. Și dacă ar copia cu propria mânuță, ipochimenul în cauză încă s-ar alege la final cu niște firimituri. Dar cum asta înseamnă timp și corvoadă și cum în zilele noastre de pomină se fură cu sacii și la vedere, iată de ce respectivul hoț intelectual nu se mai
MODA DOCTORATELOR LA PLESNEALĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381035_a_382364]
-
cu frică de Dumnezeu, toți acești ipocriți se conduc după principiul fundamental al neamului prost: „Hoțul neprins e om cinstit”!... Da, greșeala este într-adevăr omenească, iar prin aceasta scuzabilă, doar dacă este neintenționată și nerepetată, nicidecum atuncea când (cazul ipochimenilor postdecembriști), ea, premeditat-programată, este ridicată la rangul de politică națională și, în acest chip legal-nelegiuit, devine obsedantă de la vlădică și până la opincă. Ba poate ajunge chiar vrednică de stimă în acele situații în care este greșeală doar cu numele, căci
CUM TOATE SUNT LA NOI PE DOS, HOŢUL DIBACI E VALOROS ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381048_a_382377]
-
mereu actualul proces de întoarcere a individului spre el însuși prin neobosita conștiență a autoreflexivității. Vasăzică, nu-i un îndemn la cunoașterea trupului, ci la cunoașterea lăuntricului cu ajutorul rațiunii. Introspecția este cu atât mai necesară astăzi, cu cât pretins civilizatul ipochimen al zilelor noastre se caracterizează nu numai prin ferocitatea egoismului și virulența înstrăinării lui (de Dumnezeu, de semeni, de el însuși), ci și prin hidoasa încăpățânare cu care arată statornic spre paiul din ochiul aproapelui, refuzând să ia aminte la
CE ANUME ŞTIM DESPRE NOI ÎNŞINE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381043_a_382372]
-
că popularitatea nu coincide întotdeauna nici cu mintoșenia, nici cu competența și nici cu corectitudinea aspitantului la funcții în stat. Ba de cele mai multe ori, fapt care a devenit o regulă în România postdecembristă, lucrurile stau taman pe dos: Cu cât ipochimenul este mai corupt, însă mai neobrăzat și mai abil, ceea ce în limbajul politrucianist postdecembrist se traduce prin „mai descurcăreț și mai de nădejde pentru clan ori formațiune politică”, cu atâta sporesc șansele acestuia de cățărare pe scara socială și de
TIRANIA MAJORITĂŢII PARLAMENTARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381047_a_382376]
-
artă, de a recunoaște autenticul și a da la o parte copia. Pentru a deosebi creștinul de caricatura ori imitația sa nu există procedeu mai sigur decât a cerceta dacă postulantul este sau nu un om vesel și mulțumit. Dacă ipochimenul e intolerant, ori morocănos, ori agitat ori mahmur, ori necăjit, nu e creștin oricât de perfect, de fidel ar fi virtuții. Este virtuos dar nu este creștin. Creștinul este liber, așadar este fericit. Acesta și este sensul genialei și inspiratei
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
alegerile au fost câștigate la modul substanțial-democratic de către Maia Sandu pentru ca Dodonul antiunionist să ajungă președinte, iar în America doldora de democrație, funcționează atât de precis și sfidător sclerozatele mecanisme ale electorocrației, încât votul ultracenzitar a cel puțin 270 de ipochimeni din ăștia, are mai mare greutate politică decât votul a peste un milion de alegători. Nu știu dacă americanul de rând își bate capul cu asemenea anomalii care nu-i țin de cald. La urma urmei, de ce ar face-o
DE LICHELISM NOI VOM SCĂPA NUMA-N CAP DACA-I VOM DA! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371599_a_372928]
-
că prin întrebări de felul: „Oare nu noi i-am ales?”, pe politicienii pătați căutați să-i absolviți de vină (cam câți parlamentari și miniștri sunt răufăcători cu acte-n regulă?), iar mie încercați să-mi impuneți tăcerea în raport cu acești ipochimeni, ca și cum ei ar fi crema acestui neam și cea mai mică atingere adusă lor ar fi totuna cu prejudiciul adus imaginii României. Domnule Berca, nu eu instig la ură, ci acești nevrednici care nu se dovedesc cu nimic mai buni
UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346025_a_347354]