280 matches
-
exemplu, votul universal nu va conduce la încetarea luptelor naționale în favoarea luptelor sociale pentru că națiunea ungară este condamnată ca națiune nobiliară. Reacția românilor față de legile ungare din 1907 este violentă și determină în replică furia deputaților unguri care denunță mișcările iredentiste ale românilor din interiorul țării și din afara frontierelor. În noiembrie 1908, lorga lansează o campanie stânjenitoare pentru guvernul de la București, arătînd că legea din 1907 este un atentat la existența naționalității române din Ungaria. Opinia publică urmărește cu atenție alegerile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a tuturor candidaților români. Se conturează direcții contrare. În plan politic, Partidul Liberal din București îndeamnă pe reprezentanții mișcării naționale române din Transilvania să acorde credit deschiderilor apărute la Budapesta, dar, în paralel și într-o manieră opusă, cultura națională iredentistă se afirmă. Intelectuali (poetul O. Goga), mari reviste, ca Astra, îndeplinesc rolul unei mobilizări ideologice și afective. Această reprezentare a națiunii, pe care diplomații o definesc ca panromânism, se manifestă în manualele școlare: în 1913, hărțile de perete și cărțile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1988-1989. Gesturile provocatoare, la adresa conducerii politice românești, vin dinspre Budapesta: paroxismul este atins odată cu ceremonia înmormîntării lui Nagy, organizată la Budapesta pe 16 iunie 1989, care este caracterizată de București ca un semn al contrarevoluției emergente și deci al intențiilor iredentiste ale Budapestei: Scînteia din 18 iunie 1989 scrie despre gravele manifestații antisociale, revizioniste și antiromânești care au loc la Budapesta. Este convocat ambasadorul Ungariei la București și i se remite un protest oficial al Guvernului român. Acest protest denunță la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
statele austriece. Evident, nota verbală austriacă masca substratul temerilor: oricât de puternic ar fi fost prezumtivul domnitor al Principatelor, el nu putea să constituie o primejdie militară la adresa marilor puteri vecine; primejdia avea o altă sursă: influența Rusiei și mișcarea iredentistă a românilor, al cărei pivot l-ar fi alcătuit noul stat. În motivarea conduitei sale reticente, Maria Tereza invoca faptul ca agresorii în acel război au fost otomanii, iar rușii erau creștini, de unde și decizia sa de a nu pune
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fost extrem de violent. Unit...ți ale poliției și ale armatei au fost trimise de urgent... În Kosovo. Sute de persoane au fost ucise (300, potrivit Amnesty Internațional) sau r...nite, alte mii arestate sub acuzația de a fi „contra-revoluționari” și „iredentiști albanezi” dornici s... se rup... de Iugoslavia și s... se uneasc... cu Albania. Evenimentele din 1981 au avut consecințe considerabile. În Kosovo chiar, ele au determinat emergentă din rîndurile populației albaneze a unei noi generații politice, mai țin...r... și
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
se ia ca firmă de prăvălie, pentru a debita sub ea ideile nesănătoase ale radicalismului cosmopolit. Acești domnișori se pun la tocmeală cu poporul românesc, poate pentru posturile bugetare la cari aspiră în viitor. ... Suntem cu totul logici fiind socialiști - iredentiști. Dar trebuie să se știe dinainte că n-am voi cu nici un preț să se piardă munca noastră pentru formarea unui regat, imperiu sau republică română de la Dnistru pîn' la Tisa, în care pătura domnitoare (romînă sau romînizată) să urmeze
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sudul Dobrogei și Basarabia. Carol I, primul rege al României (1881-1914), a folosit această temă pentru a câștiga sprijinul maselor, În câteva ocazii, cum ar fi cea a Războiului Balcanic din 1913. Forme mai puțin oficiale de naționalism și frământare iredentistă, cum ar fi cele practicate de Liga Culturală sau de intelectuali precum Nicolae Iorga, au menținut interesul general pentru această temă și au alimentat disponibilitatea populației de a se mobiliza În sprijinul fraților de dincolo de graniță. Revolta țăranilor din 1907
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o nouă frontieră - un teritoriu și o populație care așteptaseră timp Îndelungat integrarea În instituțiile de succes ce se dezvoltaseră În Principatele Române, așa cum era, de exemplu, Liga Culturală a lui Nicolae Iorga, cea mai importantă organizație culturală cu scopuri iredentiste, formată Înainte de 1918. Având o concurență atât de puternică, Astra a Început În curând să Își piardă membrii și fondurile. În unele sate, existau la mijlocul anilor ’20 nu mai puțin de trei organizații culturale diferite, fiecare susținând că reprezintă interesele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
peste informațiile cuprinse în „Berliner Tagelblat“ referitoare la tulburările din Bulgaria, explicate prin intențiile lui Carol de a realiza o unire personală cu aceasta țară55, se putea trece mai ușor, acuzațiile aduse de guvernul austriac, potrivit căruia Bucureștiul sprijinea acțiunile iredentiste din dubla monarhie, nu puteau fi doar ignorate 56. Acesta era și motivul pentru care guvernul liberal îl trimitea pe C.A. Rosetti să explice reprezentantului Austriei la București, baronul Salzberg, lipsa de temeinicie a acuzațiilor referitoare la implicarea echipei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
români și bulgari, sprijinul pe care cei din urmă îl oferiseră celor dintâi în comisia Dunării, în „Românul“, 3 iulie 1881, p. 579. • Ministrul de externe Eugen Stătescu avea să respingă, în cadrul unui discurs oficial, reproșurile Vienei în legătură cu acțiunile considerate iredentiste ale românilor din dubla monarhie, în Teodor Pavel, op. cit., p. 65. • C. A. Rosetti insista asupra faptului că un stat tânăr precum România era interesat să aibă relații bune cu toți vecinii săi, în „Românul“, 15, 16 august 1881, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ibidem, p. 111. Abendpost“, la 9 iulie 1883, opinia publică românească își exprima tranșant părerea despre modul în care fusese tratată România 83. Nedorind să deterioreze relația cu dubla monarhie guvernul Brătianu, după incidentul Gradișteanu, atrăgea atenția unor societăți considerate iredentiste asupra activităților pe care le organizau. În ciuda convingerilor sale în privința libertăților presei, I.C. Brătianu, din motive precum cele descrise mai sus, cerea lui Laurian, redactorul „României Libere“, să modeleze tonul gazetei sale. Tot acum executivul de la București nu aproba organizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
între alte două publicații de aceeași factură: „Sămănătorul” și „Luceafărul” din Budapesta, iar curentul pe care îl ilustrează este definit în următorii termeni: „Unii l-ar numi poate «naționalism». Cuvântul nu sună bine; pare că-ți răsar înaintea ochilor discursuri iredentiste în atenee de provincie”; cuvântul preferat de Iorga este „românesc cu un singur r și fără nici o trufie” (Curentul nou, 15/1904). În pofida bunelor intenții declarate, revista nu poate ocoli anumite accente antidemocratice, datorate naționalismului mai puțin temperat al unor
FAT-FRUMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286969_a_288298]
-
curse de mașini etc. Sporadic se publică proză (Margareta Bradu). N. Pora, care semnează cronici de teatru, comentează, de pildă, piesa Cleopatra de N. Iorga. O rubrică semnificativă se numește „Ungurii nu dorm!”, în care sunt trecute în revistă manifestări iredentiste, revanșarde. Frecvent, publicația se ocupă de familiile regale ale Europei și de formațiunile politice ale puterii. V.T.
ROMANIA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289328_a_290657]
-
său nu exista o prevedere expresă În acest sens, cabinetul de la Viena a avut motive să spere că guvernul român aliat va plăti costul politic al alianței, respectiv că nu va sprijini și nu se va lăsa antrenat În mișcările iredentiste din Transilvania. României, alianța i-a permis ieșirea din izolarea politică externă, i-a adus solide garanții de securitate și, odată cu ele, posibilitatea de a se concentra asupra dezvoltării interne. Alianța, ca și În cazul Italiei, a reprezentat totodată o
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
consecințelor actului ruso-turc de la 16/28 mai 1812. Acest proiect n-a avut Însă sorți de izbândă, Întrucât suveranul francez a renunțat la intențiile sale inițiale, dar de la 1863 autoritățile rusești au supravegheat cu o mai mare vigilență orice manifestare iredentistă din Basarabia, inclusiv și legăturile pe care le Întrețineau românii basarabeni cu conaționalii lor din România. Pentru a pregăti condițiile unei eventuale uniri a Basarabiei cu România, nobilimea din partida națională basarabeană Întreținea legături permanente cu naționaliștii din dreapta Prutului. Într
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
și la vecinii moldoveni din Basarabia” <ref id="7"> 7 Ibidem, p. 220-221. </ref>. Se pare că este primul semnal de alarmă tras de un Înalt demnitar rus de la centru, În legătură cu o posibilă pierdere a Basarabiei, În urma amplificării unei mișcări iredentiste românești În provincia Înstrăinată de la est de Prut. Astfel, În această perioadă a fost suprimată predarea limbii române În Liceul Regional din Chișinău (1866), În Seminarul Teologic (1867) și În școlile județene (În cea din Hotin, În 1868; iar celelalte
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
un șir Întreg de intelectuali din Chișinău, precum Nicolae Alexandri din satul Voronovița, județul Hotin, Andrei Marcu, Învățător din satul Hordinești, județul Orhei, „Întrețin legături strânse, prin intermediul unei corespondențe active, cu persoane ce locuiesc În România și care urmăresc scopuri iredentiste, fiind colaboratori activi ai organizațiilor politice din România, ce visează la alipirea Basarabiei la România” <ref id="47">47 ANRM, fond 297, inventar 1, dosar 15, f. 25. </ref>. Toate persoanele suspectate erau Îndeaproape supravegheate, spre a se cunoaște activitățile
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
articolul-program, semnat de Gheorghe Stoica, se afirmă că ziarul urmărește „nivelarea asperităților unor vremuri turburate de curente periculoase vieții noastre de stat, încurajarea elementelor valoroase, care se disting prin opere pozitive”, precum și promovarea politicii Partidului Național Liberal, lupta împotriva ideilor iredentiste. În numărul inaugural se publică și scrisoarea trimisă de C.I.C. Brătianu, care evidențiază: „Ziarul «Națiunea română» are menirea să lumineze opinia publică din Ardeal cu privire la opera din trecut a partidului, chestiunile la ordinea zilei discutate în mod obiectiv și în cadrul
NAŢIUNEA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288364_a_289693]
-
imperial (dată fiind asocierea sa cu zona meridională, mai puțin dezvoltată În peninsulă), Atena, În schimb, Își păstrează un atare rol, deși ea nu a controlat niciodată Întregul teritoriu elenic. Pe de altă parte, trecutul imperial este revendicat În scopuri iredentiste În Italia lui Mussolini, dar și În Grecia regimului coloneilor, dintre 1967 și 1974, cu reînvierea ,,marii idei” a eliberării de sub turci a ,,Noii Rome” (Constantinopolul), capitală a ortodoxiei. Dimensiunea simbolică a romanitatății orientale Își poate afla, În opinia lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
evenimentelor din 16-22 decembrie 1989, n-a simțit imboldul lăuntric de a se retrage, pentru rugăciune și meditație, într-un schit anonim. De ce Revoluția de la Timișoara n-a avut drept catalizator, în locul fostului pastor László TPkés3 (astăzi un mărginit politician iredentist), un mitropolit ortodox? Unde oare se ascunsese patriarhul românilor ortodocși în dimineața de 22 decembrie 19891? Știam, din vocea Europei Libere, că preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa fusese deja excomunicat și exilat 2. Cu o stranie năzuință spre puritate, mai credeam, după
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
20-’30, PCdR a devenit un partid al „popoarelor respinse” (rejected people), conform formulei lui R.V. Burks, adică fără o bază teritorială, cum erau evreii, care vedeau În marxism „ideologia universală” În măsură să le asigure „o nouă identitate”, și iredentiștii din rândul minorităților naționale din provinciile istorice unite cu România la sfârșitul Primului Război Mondial. PCdR a fost o formațiune politică periferică, lipsită de aderență În rândul maselor. Unul dintre factorii care au contribuit la izolarea PCdR a fost susținerea de către organele
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
dezgustat în cele din urmă de compromisul moral. Alături de romanul intelectualului, există aici un roman de șantier, un roman de dragoste, ai căror eroi sunt despărțiți de o barieră etnică, precum și un roman polițist, cu subterane confruntări între comuniști, fasciști, iredentiști. Ultimul roman, Bunica studiază dreptul, cu o mai vădită intrigă polițistă, prilejuiește conturarea câtorva interesante portrete. Prin ce are mai bun, Oameni la pândă al lui B. reprezintă o realizare meritorie a prozei realiste de inspirație rurală. SCRIERI: Manifest, Turnu
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
de mare îndrăzneală și demnitate, de spirit de cooperare, cu inițiative de prestigiu pentru care era, într-adevăr, respectată și admirată (aprecierile personalităților de talie internațională ale vremii o confirmă). Mass-media și diferite asociații, acțiunea prietenilor noștri din bloc, acțiunea iredentistă a ungurilor și alți factori antiromânești i-au creat o imagine de nesuportat. Riguros vorbind, România trebuia să explice, atunci, la Geneva, în ce stadiu se află cu punerea în aplicare a Pactului; rezonanța acestui raport se propaga, însă, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
pentru Drepturile Omului, la inițiativa Suediei, este nulă și neavenită. Delegația română respinge ferm alegațiile fondate pe deformarea realităților și denigrarea politicii și stării de fapt din România, conținute în documentul Forumului Democrat Ungar, denunțând, totodată, caracterul lui naționalist, șovin, iredentist și revizionist. Delegația respinge categoric orice apreciere vizând o pretinsă violare a Convenției nr. 111. De asemenea, nu poate fi vorba de o misiune de anchetă la fața locului în România, care nu ar avea nicio rațiune. În continuare, delegații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
concluzie : 1. Delegația română respinge cu fermitate alegațiile fondate pe deformarea realităților și denigrarea politicii și stărilor de fapt din România, cuprinse în materialul difuzat de Forumul Democrat Ungar relevat de participanții la discuții și denunță caracterul lui naționalist, șovin, iredentist și revizionist. 2. Delegația română respinge categoric aprecierea că ar exista o violare a Convenției nr. 111. Concluzia care cere instituirea unei comisii de studii la fața locului nu are niciun temei. Nu poate fi vorba nici de însușirea ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]