94 matches
-
radical odată cu conștientizarea schimbării statutului artei. [cf. Rainer Rochlitz, L'art au banc d'essai. Esthétique et critique, Gallimard, Paris, 1999, p. 20]. La rândul său, Jean-Marie Schaeffer susține ideea potrivit căreia, drept rezultat al unei prize de conștiință a ireductibilității dimensiunii estetice la dimensiunea artistică, se pune problema reconceptualizării domeniului esteticii. [cf. Jean-Marie Schaeffer, Adieu à l'esthétique, Presses Universitaires de France, Paris, 2000, p. 2]. În fine, filosoful american Richard Shusterman constată faptul că asistăm nu numai la sfârșitul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
la Universitatea Paris VII și Începe o lungă carieră de colaborare cu Félix Guattari. Primele sale opere au caracter monografic și se situează În marginea marilor fiozofi. Mai tarziu, operele lui devin din ce In ce mai personale și se situează În afara normei, prin ireductibilitatea la scriitura, În mod tradițional, considerată filosofica. Turnură Începe cu Différence et répétiton și devine radicală cu Logique du sens. În 1972, L’Anti Oedipe, scrisă În colaborare cu Felix Guattari, generează nemulțumirea filosofilor francezi de orientare freudo - lacaniană și
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93362]
-
o cere universul masculin, pentru că se postulează că orice femeie devine liberă dacă își asumă dorința. Pretinzând că înlătură orice tip de cenzură, scriitura pornografică nu funcționează așadar, în realitate, decât pornind de la o alta, mai secretă, cea care anulează ireductibilitatea sexualității feminine. Din acest punct de vedere, literatura pornografică se situează la antipozii altui tip de exploatare a diferenței sexuale: mitologia femeii fatale, așa cum s-a răspândit ea la sfârșitul secolului al XIX-lea. Această mitologie plasează, într-adevăr, în
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
sufletești, a celei aflate între trecut și interesul de moment. Memoria își găsește greu locul într-o viață fragmentată de grijile de fiecare zi. Cu ajutorul memoriei pot fi cunoscute evenimentele trecute. Plotin a văzut în funcția memoriei o probă a ireductibilității conștiinței la simplele senzații de moment, conștiința fiind capabilă să cunoască lucrurile aflate într-o desfășurare temporală. Opera lui Plotin apare asemenea unui cânt de lebădă al perioadei elene. Plotinismul reprezintă un pasaj important spre o interiorizare sufletească tot mai
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mult decât simpla sumare a acestor elemente. Percepția mișcării era astfel esențialmente diferită, era expresia unei succesiuni care nu-și mai avea reprezentarea în excitațiile retineale până atunci invocate. Experiențele lui Wertheimer au avut câștig de cauză în susținerea cauzei ireductibilității "imaginii totale" la părțile acesteia. Aceste experiențe au avut meritul să fundamenteze noul curent psihologic gestaltist. Și într-adevăr, cercetările lui Wertheimer au pus bazele programului gestaltist de cercetare. Mai precis, a fost abordată problema per-cepției mișcării ca un dat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
trebuie să o depășim (André Scrima, Religions de salut et salut en Jésus-Christ [mai 1985, Beirut], text publicat în volumul André Scrima, Teme ecumenice, ed. cit., pp. 88-103). tradițiile lumii nu au încetat să le cerceteze și să le rostească. Ireductibilitatea religiei la normă socială, formele tradiției care cheamă spre o perpetuă depășire, în sfîrșit, abordarea paradoxală a absolutului în tensiunea dintre via affirmativa și via negativa , toate acestea pot fi exersate pornind de la priveliștea lumii noastre secularizate. Noutatea ei constă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
problematici: cei cu insuficiență cardiacă severă. Resincronizarea cardiacă s-a transformat dintr-o evoluție a terapiei într-o adevărată revoluție a acesteia [1]. Cele două mecanisme principale care își împart oarecum egal numărul deceselor sunt agravarea insuficienței cardiace până la etapa ireductibilității, respectiv moartea subită [2]. Moartea subită se datorează în principiu tahiaritmiilor ventriculare. Mortalitatea este mai mare tocmai la pacienții care necesită spitalizare pentru insuficiența cardiacă, depășind-o pe cea a majorității formelor de cancer [2]. Din punctul de vedere al
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
Cu toate acestea, lucrarea profesoarei de la Strasbourg resimte carența asumării ezitante a tripartiției planurilor vorbirii, fapt confirmat și de rezervele cu care întâmpină cercetarea lui H. Thun. În mod particular, această insuficiență se traduce, de exemplu, prin ceea ce Gréciano numește "ireductibilitatea expresiei idiomatice vii la parafraza ei"66, fenomen pe care îl justifică astfel: "Din punct de vedere teoretic, [...] subordonarea sensului idiomatic față de un sens de bază [...] generează o contradicție cu principiul non-deductibilității pe care îl susținem. Din punct de vedere
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cale posibilele simbolizări [ale EI]."68 Cu toate acestea, teza lingvistei din Strasbourg se bazează pe o confuzie: dacă e adevărat că, în domeniul textual-discursiv, EI sunt "ireductibile la parafrază", aceasta se datorează domeniului textual-discursiv, și nu EI în sine. "Ireductibilitatea" sensului EI e un fenomen real, însă cu amendamentul că orice sens e unul "neparafrazabil", ca urmare a numeroaselor funcții pe care acesta le contractează în text; semnificația EI, în schimb, nu este deloc "ireductibilă", iar acest lucru a fost
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
trebuie să o depășim (André Scrima, Religions de salut et salut en Jésus-Christ [mai 1985, Beirut], text publicat în volumul André Scrima, Teme ecumenice, ed. cit., pp. 88-103). tradițiile lumii nu au încetat să le cerceteze și să le rostească. Ireductibilitatea religiei la normă socială, formele tradiției care cheamă spre o perpetuă depășire, în sfîrșit, abordarea paradoxală a absolutului în tensiunea dintre via affirmativa și via negativa , toate acestea pot fi exersate pornind de la priveliștea lumii noastre secularizate. Noutatea ei constă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
clară în cele ce urmează. Încercând să precizeze locul raționalității în ordinea metafizică a cunoașterii, Blaga arată că există o tendință a cunoașterii înțelegătoare de a pune pecetea raționalității pe tot ce atinge, lovindu-se însă de rezistența iraționalului, de ireductibilitatea funciară a misterului. Concluzia sa este că raționalitatea "nu redă o structură ontologică a misterelor existențiale", ci este doar "un simplu postulat subiectiv al cunoașterii înțelegătoare, sau o structură mai mult sau mai puțin exterioară esenței misterelor existențiale", redând "un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este propusă o abordare holistă care ia în considerare omul și natura, subiectul și obiectul, o ierarhie a sistemelor integrate succesiv (biocenoză, biotop, ecosistem, biosferă). În locul abordării moniste care presupunea un singur model de interpretare, se recunoaște complexitatea nivelelor realității, ireductibilitatea problemelor puse și se propune o metodologie pluralistă care folosește diverse principii de evaluare. În locul unei abordări raționaliste bazată pe bipolaritate (natură/cultură, rațiune/natură, raționalitate/animalitate, rațiune/sentiment, fapt/ valoare, bărbat/ femeie ș.a.m.d.) și care este suspectă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
au contribuit, prin gesturile energice cu care au despuiat literatura (reconstituite acum În decorul original) la dezvăluirea și Înțelegerea ei. Cartea lui Antoine Compagnon poate fi citită ca basmul Albei-ca-Zăpada și celor șapte pitici, unde eroina este teoria literară În ireductibilitatea frămîntărilor ei, iar Făt-Frumos, autorul cărții, venit s-o salveze nu atît pentru că o iubea ci pentru a face cu ochiul cititorului: uite, aici e tîlcul, fără mine basmul n-avea nici un sens. O surpriză plăcută face Antoine Compgnon amatorului
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
concentrat asupra scriiturii, rămîne blocat Într-o Întrecere abstractă, cu propriile limite de expresie sau cu cele ale limbajului. Nu e vorba despre cîștigarea nici unui concurs autist, crede el, soldat fidel al misionarismului. Apoi, continuă, biografismul care pornește de la premisa ireductibilității individuale a omului uită că “il est faux de prétendre que les êtres humains sont uniques, qu’ils portent en eux une singularité irremplașable [...] En somme, l’idée d’unicité de la personne humaine n’est qu’une pompeuse absurdité.” (p.
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
din plin rămîne conturul, din loc, o urmă: “un vid pur”, supralicitează romancierul, care altfel se ferește să caute discursul ideologic care i-ar putea lua literatura drept ilustrare. Problema pusă aici este aceea a identității: În ce mai constă ireductibilitatea individuală Într-o lume pe cale de omogenizare? Poate tocmai În rezistențele specifice opuse imperiului ei. Din acest punct romanele lui Patrick Deville se pot citi ca o etică, aceea, de exemplu, a “la vue plongeante” cu pasiune enunțată de Foucault
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
german, ce ar susține o înțelegere a istoriei ce uită foarte ușor importanța agentului uman. Istoria desfășurându-se dedesubtul și în spatele acțiunilor umane, cultura devine un domeniu autonom, foarte puțin legat de productivitatea specifică a voinței umane și de radicala ireductibilitate a oamenilor istorici, ce nu sunt ținuți laolată de un Weltgeist omnivor. Accentul este astfel deplasat, prin intermediul „științei realității”, pe domeniul „politicii creative”, al transformărilor și „voinței capabile să remodeleze istoria” (Golopenția, 2002: 12) ce tind să creeze o comunitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
această temă, René Guénon scria că: „Dacă ... vrem să rezolvăm opoziția la care dualismul nu vrea cu nici un chip să renunțe, sunt posibile mai multe soluții. ... Se poate spune că monismul se caracterizează esențialmente prin aceea că, neadmițând existența unei ireductibilități absolute, și vrând să surmonteze opoziția aparentă, crede că parvine la îndeplinirea scopului său reducând unul dintre cei doi termeni la celălalt. Fiind vorba în particular de opoziția dintre spirit și materie, avem astfel, pe de o parte, "monismul spiritualist
Monism () [Corola-website/Science/299053_a_300382]
-
să evităm situația, mult mai la îndemână, conform căreia chiar nu avem un concept comun pentru Dumnezeu și indivizi, dar nici pentru toți indivizii la un loc. Pentru Ockham este mult mai verosimil un concept care, din aceleași motive de ireductibilitate, nu se aplică decât fiecărui individ în parte. Fiecare individ sau natură este un ce, este deja individuat, deci nu se justifică să-i căutăm un principiu de individuare. Ar fi un efort inutil. Ceea ce trebuie să explicăm nu este
William Ockham () [Corola-website/Science/299422_a_300751]
-
Nu un amestec de multe ori indigest săvârșit prin integrare, ci o încrucișare realizată prin asimilare. Dispar astfel „incidentele de frontieră”, cât și confruntările dintre „indigeni” și alogeni”. Producțiile sonore metise nu mai exprimă, astfel, identități care să-și proclame ireductibilitățile radicale, dar își prezervă micile lor particularități. Acum, când în componistica muzicală totul e la-ndemână, când orice este posibil, faza metișizării e ca o mănușă ce ține de cald mâinii degerate a unei strașnice derute estetice.
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]