11,975 matches
-
ei, ținându-mă strâns-strâns de umeri cu mâinile sau mai degrabă cu ghearele lor reci ca gheața. Soarele strălucea, aerul era curat și proaspăt, păsările cântau în înaltul cerului, iar iepurii alergau peste câmpuri: în locurile umbrite ale canalelor de irigație și căilor de apă, maldăre de zăpadă răsfrângeau razele soarelui, înțepându-ț i ochii. Am săgetat cu privirea fe- țele albastre ale diavolilor și mi-am dat subit seama că seamănă cu niște personaje frumos boite și bogat sulemenite de pe
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
câștigătoare ale contractului de 497 de milioane de lei pentru reabilitarea blocurilor din sectorul 3. Tot în această categorie intră și contractele pentru construirea unei săli de sport la Liceul „Elie Radu" (17,3 milioane RON), realizarea de sisteme de irigații pentru spațiile verzi (10 milioane lei), construirea unei grădinițe noi „în incinta Liceului «N. Teclu»" (3,6 milioane lei), atribuite în perioada octombrie 2008 - octombrie 2009. De asemenea, în 2009, AB Construct a câștigat un contract în valoare de 25
Câți bani bagă Liviu Negoiță într-un coş de gunoi. Finul lui Videanu, marele câștigător de la sectorul 3 () [Corola-journal/Journalistic/44794_a_46119]
-
cu obținerea de recolte din ce în ce mai mari. A fost în schimb neglijată latura legată de acțiunile mecanice imediate asupra solului (în ceea ce privește proprietățile fizico-mecanice ale acestuia), care s-a materializat, încet dar sigur, în degradarea structurii sale. Traficul excesiv, modernizarea și extinderea irigațiilor și a lucrărilor de drenaj și desecare, sunt unele din cauzele principale care au contribuit la modificarea în sens negativ a proprietăților fizico-mecanice ale solului. Informațiile actuale, obținute din bibliografia studiată, legate de neajunsurile ce derivă din tasarea solului, nu
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
Concret, menținerea fertilității solului sau chiar creșterea acesteia, se poate realiza prin aplicarea de măsuri aparținând diferitelor domenii de activitate (fig.1): - agrotehnice (cunoașterea și dirijarea factorilor de vegetație); - de mecanizare (lucrările mecanice ale solului); - agropedoameliorative și de îmbunătățiri funciare (irigații, desecări și combaterea eroziunii solului); - tehnologice (alegerea unor structuri de soiuri și hibrizi corespunzătoare unui anumit complex de lucrări și unui anumit tip de fertilizare); - ecologice (cunoașterea și aplicarea măsurilor mai sus menționate astfel încît să nu fie perturbate relațiile
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
mai rapid sau mai lent. b. Conductivitatea hidraulică se referă la cantitatea de apă ce curge prin sol și depinde de caracteristicile acestuia. Condițiile pedoclimatice ale țării noastre permit obținerea de recolte chiar și fără lucrări de desecare sau de irigație. Recolte mari și stabile însă nu se pot obține fără amenajarea sistemelor mai sus menționate. Astfel pentru optimizarea factorului umiditate trebuie găsit sistemul de agricultură corespunzător diferitelor zone geografice. Zonele secetoase pretind sisteme de tip “dry falming”, care să permită
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
stabilite pentru sporirea producției de energie la toate nivelurile activității economice, trebuie acordată o atenție deosebită folosirii cu eficiență maximă a resurselor energetice și reducerii consumurilor de energie. În agricultură, prin creșterea gradului de mecanizare a proceselor de producție, dezvoltarea irigațiilor, creșterea substanțială a producției de îngrășăminte chimice, crearea de noi soiuri și hibrizi mai productivi și de calitate superioară, crește consumul direct și indirect de energie.Acest consum poate ajunge la 15% din totalul de energie folosit în România . Pentru ca
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
țările industrializate consumă anual de două ori mai multă energie în agricultură decât țările în curs de dezvoltare sau țările foste socialiste; - structura consumului de energie în agricultura din țările industrializate cuprinde: 57 % pentru mecanizare, 40% pentru îngrășăminte, 1% pentru irigații și 2 % pentru pesticide. În țările foste socialiste aceeași structură cuprinde: 35 % pentru mecanizare, 61 % pentru îngrășaminte, 2 % pentru irigații și 2 % pentru pesticide; - din consumul total de energie pentru mecanizarea agriculturii, 67 % reprezintă consumul pentru exploatarea utilajelor agricole și
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
foste socialiste; - structura consumului de energie în agricultura din țările industrializate cuprinde: 57 % pentru mecanizare, 40% pentru îngrășăminte, 1% pentru irigații și 2 % pentru pesticide. În țările foste socialiste aceeași structură cuprinde: 35 % pentru mecanizare, 61 % pentru îngrășaminte, 2 % pentru irigații și 2 % pentru pesticide; - din consumul total de energie pentru mecanizarea agriculturii, 67 % reprezintă consumul pentru exploatarea utilajelor agricole și 33 %, pentru producerea utilajelor. Aceste procente sunt reprezentative atît pentru țările industrializate cît și pentru țările foste socialiste; - din punct
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
lacul este un important obiectiv al stațiunii turistice Băile Tușnad. lacurile antropice sau lacurile de acumulare au o frecvență mai mare în zonele montane și colinare ale țării. Ele au fost construite în scop industrial (energetic), pentru regularizarea debitelor, pentru irigații și pentru alimentarea populației cu apă, însă au devenit, în majoritatea cazurilor, obiective turistice polarizatoare. Cele mai cunoscute lacuri, amenajate turistic sunt: Izvorul Muntelui și Poiana Uzului în Carpații Orientali; Vidraru și Vidra în Carpații Meridionali; Secu și Văliug în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
întâlnit în preajma lacurilor și bălților din apropierea gării Nistorești. Această zonă a oferit condiții favorabile dezvoltării pomiculturii, viticulturii care au specificul lor. În ultimele decenii, suprafețele cu pomi fructiferi s-au extins foarte mult ca urmare a lucrărilor de terasare și irigație. Aici se găsesc meri (60ha), peri (13ha), pruni (488ha), vișini și cireși, gutui. Versanții dealurilor fiind împăduriți cu păduri și pajiști pe o mare întindere, silvicultura, ca și zootehnia imprimă o notă caracteristică acestui peisaj subcarpatic. Codrii de fag, pădurea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
din vest - nord-vest și au caracter neregulat. Iarna bate crivățul dinspre nord-est, un vânt geros și uscat. În arealele cu precipitații mai reduse deficitul anual de umiditate este de 150-180 mm și de aceea se impune compensarea lui prin extinderea irigațiilor. În Câmpia Jijiei Inferioare, din cantitatea anuală de 517 mm precipitații, 293 mm se înregistrează în perioada de vegetație. 5. Hidrografia Apa reprezintă una din resursele naturale cu o importanță deosebită, ea influențând repartiția populației, localizarea așezărilor omenești și activitățile
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
0,324m 3 /s. În zona orașului, pâraiele tributare Bahluiețului sunt Rediu, Probota (Bunei), Bahna, Albești, Cucuteni și Valea Oilor. Pe Bahluieț și pe unele pâraie afluente s-au amenajat câteva iazuri cu scop piscicol, pentru atenuarea viiturilor și pentru irigații: Mădîrjești, Gogea, Făcuți, Ichim, Prigoreni pe Valea Oilor, pe pâraiele Bahna și Cucuteni. Apele subterane de adâncime se află cantonate sub nivelul talvegului văilor la adâncimi de 07 metri, iar în zonele mai înalte se găsesc la adâncimi de circa
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
află cantonate sub nivelul talvegului văilor la adâncimi de 07 metri, iar în zonele mai înalte se găsesc la adâncimi de circa 20 metri și sunt exploatate într-un număr mare de fântâni, atât pentru alimentarea populației, cât și pentru irigații. 6. Învelișul biopedogeografic Vegetația Unitățile fizico-geografice de pe teritoriul județului imprimă diversitatea covorului vegetal, iar cea mai mare parte a teritoriului aparține zonei de silvostepă. Aceasta este caracterizată prin păduri de stejar (Quercus robur) în amestec cu arțar tătărăsc (Acer tataricum
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
bazine legumicole din Moldova și din țară și se remarcă mai ales prin culturile protejate în solarii, realizate la un nivel ridicat, atât managerial cât și tehnic. Aceste zone s-au dezvoltat atât datorită condițiilor naturale (surse de apă pentru irigații, soluri cu fertilitate ridicată, climat moderat), cât și celor economico-sociale (căi de comunicație, piețe de desfacere în marile orașe din Moldova și nu numai), la care se adaugă tradiția îndelungată și experiența bogată acumulată în câteva secole. Orașul Tg. Frumos
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
iar circa 40 de hectare reprezintă culturi protejate cu solarii. Aceste culturi sunt prezente atât în perimetrul orașului cât și în lunca Bahluiețului până la Jora și Dădești, spre vest și spre Războieni, în partea de est a orașului. Apa pentru irigații provine din pânza freatică din șesul Bahluiețului dar și din baza teraselor, fiind captată în fântâni. “Pentru a avea o idee despre gradul de dezvoltare a legumiculturii în zonă, trebuie să amintim faptul că circa 50% din terenurile intravilane de pe
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
populația ruso-lipovenească se află în plin proces de îmbătrânire demografică. Cu excepția orașului Iași, în toate localitățile cu populație ruso-lipovenească este evident gradul mare de ocupare a populației în activitățile sectorului primar (îndeosebi grădinărit). Condițiile climatice favorabile, solurile foarte fertile, folosirea irigațiilor, a îngrășămintelor naturale, selectarea soiurilor și semințelor, încălzirea serelor pe timpul iernii permit obținerea unor cantități mari de legume și zarzavaturi, produse întâlnite în majoritatea piețelor din orașele mari din Moldova. La Tg. Frumos și Brătești peisajul agricol este dominat de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de 15 km până în oraș.Vântul îmi suflă în spate.Baraje de zăpadă și de mașini de diferite tonaje sunt la kilometrii nr:83,82,81,80,79 și 78. Le depășesc escaladând nămeții.La o stație de pompare pentru irigații un tractor cu remorcă este răsturnat în șanț. Mă rog din nou lui Dumnezeu. Lobul stâng a degerat. Zăpada mi-a intrat în buzunar.Jumatatea de corp bătuta de viscol este mai rece.Parca am gheața în spate. Am febră
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
instalațiilor contra agenților XVI. Reglementări tehnice privind proiectarea si executarea lucrărilor geodezice, topografice, fotometrice si cadastrale XVII. Reglementări tehnice privind proiectarea si executarea clădirilor de locuit si social-culturale XVIII. Reglementări tehnice privind proiectarea si executarea construcțiilor industriale, agrozootehnice si de irigații XIX. Reglementări tehnice privind proiectarea si executarea construcțiilor hidrotehnice, amenajărilor și regularizărilor de râuri XX. Reglementări tehnice privind proiectarea si executarea organizării lucrărilor de constructii-montai XXI. Reglementări tehnice privind verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și instalații XXII. Reglementări
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
domeniul artei. Oare ce-o să mai avansăm în prim-planul vieții publice pentru a potoli dorința noastră de transcendență? Ceea ce-i lipsește lui Heidegger este existențialul credință. Se anunță vremuri de secetă intensă și guvernanții lansează proiecte de sisteme de irigație, asta după ce am distrus tot ce se realizasem tot noi în acest domeniu în perioada comunistă. Lipsa noastră de coeziune ca popor se manifestă și sub forma rupturilor dintre generații: generația nouă neagă tot ce a făcut cea anterioară; două
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
S.M.A., Baza de recepție a cerealelor, Depozitul de lemne, diferite ateliere meșteșugărești, balastiera, Sectorul de mașini și transport forestier, Magazinul Universal, moara și brutăria. Odată cu desființarea acestor unități, a fost distrusă și baza materială a acestora (înzestrarea tehnică și tehnologică, irigațiile, clădirile etc.). Cu toate acestea, schimbarea a fost necesară în toate domeniile, din cauza crizei care cuprinsese societatea comunistă înainte de 1989. În perioada de tranziție au apărut societăți comerciale și întreprinzători particulari care au avut un rol important asupra economiei, prin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care este mai domoală, centrul satului fiind în locul unde sunt biserica și școala. Între timp, locuințele s-au extins și în Lunca Siretului, dincolo de calea ferată, mai ales după al doilea război mondial. Pârâul Trestioara oferea apă pentru animale, păsări, irigații, spălat rufe, iar pânza freatică prin izvoare asigura apă potabilă ; a fost folosit și ca sursă de energie pentru mori de apă sau mecanice la Lișman (Șoca), Guriță, Țărnă, Petrică Boroiană și Moara lui Haim de lângă Herdea. Chiar moara electrică
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
olărit, la fabricarea cărămizilor și teracotei, astăzi sunt folosite doar la prepararea chirpicilor. Apa, care curge pe Valea Siretului și care se găsește pe versanții teraselor sub formă de pânze freatice, poate fi folosită în diferite scopuri economice: apă potabilă, irigații, iar după terminarea barajului de la Cotul Doctorului va putea avea și alte utilități: navigat, sporturi nautice, amenajări pentru agrement. Apele subterane asigură populația cu apă potabilă, alimentând circa 60 de fântâni. Stratele acvifere din terasa medie a Siretului, de la Heci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
regularizări de cursuri de apă, baraje de gabioane, de betoane, amenajări de terase înierbate ca cele de pe Coasta Heciului, dintre Heci și Diudiu, sau culturi de plante furajere, plantări de salcâmi și pomi fructiferi. Efectele negative ale inundațiilor și problema irigațiilor se vor rezolva odată cu terminarea barajului de la Cotul Doctorului. Obiectivul de investiție „Acumularea Pașcani pe râul Siret, în județele Iași și Suceava” a fost aprobat prin H.C.M. în 1986, iar investiția pentru „Centrala hidroelectrică Pașcani pe râul Siret” a fost
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ardeau atât de tare, încât ne era imposibil să stingem focul astfel. Am auzit voci în vale. — Incendiu! Arde vila! Ne-am trezit imediat cu patru-cinci gospodari sărind în ajutor. Au doborât gardul ca să ajungă mai ușor la gura de irigație, au umplut găleți cu apă, una după alta, și le-au dat din mână-n mână. Au reușit să stingă focul în câteva minute. Dacă mai ardea puțin, prindea și acoperișul băii. „Ce bine că s-a terminat!“ am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
la 500 m în afara zonei de protecție - a unor construcții mai înalte decît 1/6 din distanță dintre construcție și limită zonei de protecție, a unor rețele de înaltă tensiune și telecomunicații, obiective producătoare de fum și pulberi, sisteme de irigații prin aspersiune și plantarea de perdele forestiere, se va face numai cu avizul Consiliului Național al Apelor. Articolul 3 Consiliul Național al Apelor împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București vor stabili schițele de amplasare pe
DECRET Nr. 230 din 19 august 1981 privind stabilirea zonelor de protecţie în jurul platformelor de observaţii meteorologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106580_a_107909]