108 matches
-
la noutățile tehnicii în agricultură, și generația vârstnică, mai conservatoare. Comicul este încă dirijat de convențiile teatrului proletcultist, iar tipologiile, în ciuda unor note ironice, sunt dictate de comandamente ideologice. Totuși, este interesant de remarcat acest joc dublu, de afirmare și ironizare a sloganurilor zilei (ideile profesate de cuplul „de revistă” Mitu și Nate demască obtuzitatea și demagogia la adăpostul naivității și a inculturii personajelor). Și aici apar mostre de umor oltenesc, unele amintind izbitor de replici moromețiene. În Cain și Abel
VLAD-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
pe care insul o reprezintă. Desigur, tipurile umane pot fi și pozitive ("oameni de felul lui X sînt rari"; "unul ca Y apare o dată la 100 de ani"), dar valoarea de bază a generalizării este în multe tipuri de discurs ironizarea, condamnarea sarcastică, pentru care alde s-a specializat stilistic. Pentru desemnarea unei clase în baza unei proprietăți contextuale, construcția fără de este o excepție: Până la urmă pe alde Voronin i-a ales poporul (labordei.com). Exemple de acest tip, rare, s-
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
fizic ori psihic sau un disconfort persoanei, sentimentelor sau bunurilor ei. Sub eticheta „violență" descoperim o diversitate de forme de conduită, care descriu, sub aspectul intensității, o linie continuă: la intensitatea cea mai mică, violența presupune confruntarea vizuală, poreclirea, tachinarea, ironizarea, imitarea în scop denigrator; refuzul de a acorda ajutor, bruscarea, lovirea cu diverse obiecte, pălmuirea, împingerea, aruncarea, înjunghierea și împușcarea sunt forme de intensitate crescută ale violenței. În funcței de planul de manifestare a atacului, corelat cu tipul de prejudiciu
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
asociații, să le combine și să ajungă, pe această cale, la idei superioare celor inițiale, la un nou produs; 4. în cadrul discuției, subiecții sunt încurajați permanent, indiferent de valoarea intervenției lor; nicio idee, nicio soluție nu trebuie să fie înlăturată. Ironizarea neștiinței sau a greșelilor sunt total nefavorabile unui proces de creație; 5. evaluarea și selecția ideilor emise și a soluțiilor propuse sunt lăsate pe mai târziu ( peste o zi, peste două zile) și se face de către profesor sau împreună cu participanții
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
Textele se definesc fie ca scheciuri bulevardiere de îndoctrinare, salvate, pe scenă, de la penibilul clișeistic prin jocul câte unui actor de talent (Grigore Vasiliu-Birlic în rolul negustorului bețiv Zigu din Oameni care tac), fie ca inconsistente replicații de „mușatisme”, ca ironizări ale moravurilor familiale mic-burgheze, fie ca dezlănțuiri patetice, grandilocvent naționaliste și mesianice, orientarea fiind luată cu împrumut din discursul oficial. Simplistă formal, decupată în câte trei acte, fiecare fiind segmentat în tablouri cu replici scurte și precise, seria Oameni în
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
retorică, ironia, spre deosebire de metaforă și de metonimie, este unul dintre tropii care indică o atitudine enunțiativă și mai puțin de caracterizare a referentului, încît devine un aspect al antifrazei. Acest lucru nu este posibil decît dacă enunțarea furnizează indici de ironizare, prin conținutul ei sau prin alte mijloace (în vorbire prin intonație sau prin mimică, iar în scris prin puncte de suspensie ori redare în italice). Cuvîntul grecesc de la baza termenului ironie semnifica "întrebare", căci faptul de a întreba, simulînd ignoranța
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu fustiță și bluzică, flaneluță, cu băsmăluță curată, se împăca foarte bine cu colegele sale, o privire blândă și iertătoare, care nu ținea cont că de multe ori era ironizată, mă rog, de „doamne, sic”, cărora le plăcea mahalaua și ironizarea omului cuminte. Lucrase vreo 30 de ani la spălat sticle, cu mânuțele ei mici și slăbuțe, avea bănuțul ei, și era mulțumită. Avea un fiu mare inginer, cu o funcție mare, era director general, și venea la noi la Cămin
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
acumulării "inocente" de detalii care subminează seriozitatea textului. Proiectarea în trecut se produce și aici ca și cum prezentul e lipsit de consistență și singura realitate despre care se poate vorbi e aceea a unui trecut al dezamăgirii, al banalului. Demitizarea presupune ironizarea tragediilor literaturii, "liceanul cu coșuri și elanuri pesimiste", ironie la adresa elanurilor și tragediilor adolescentine, dar și a literaturii care le exaltă ("se uita la cer și concepea cine știe ce poezie banală"). Textul în sine, prin introducerea elementelor universului comun, banal, se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
întâlni într-un fluviu ascuns/ zvâcnind unul într-altul, curgând spre lumină". Ceea ce l-ar deosebi pe Tonegaru de alți constructori de poeme ekphrastice este tocmai faptul că la el apar în paralel atât tipul acesta de poem, cât și ironizarea lui, parodia. Totul se proiectează în universul cotidian, pierzându-și aura de mister. Tabloul se constituie din imbricări, tehnica este a colajului: "Mai era un profet al mașinii de cusut/ însă Cain din limuzină/ l-a străpuns cu lancea în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
posibil șocant e integrat cu naturalețe: "departe mahalalele atârnate de oraș/ lătrau un prinț sau o umbră care a oftat". Retorica incertitudinii e și ea prezentă în aceste oscilații în definirea tabloului, reafirmându-se astfel inconsistența lumii. Aceeași tehnică a ironizării se regăsește și în Moment solemn. Se creează întâi un spațiu nedefinit, "undeva în China Meridională". Neprecizarea coordonatelor duce la anularea limitelor dintre ficțional și nonficțional. Totul e proiectat într-un fel de mitologie personală în care binele și răul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nu se vor concretiza însă în procese“. Observațiile din dosar aveau să se regăsească în multe dintre ecourile autorizate ale vremii (multe situate de partea extremă a dreptei în acea perioadă): lipsa de respect pentru dinastia regală, violentarea limbii românești, ironizarea tradițiilor sau „sexualism bolnav“. Brătescu-Voinești sare să acuze și să ceară intervenția autorităților în cazul pornografilor avangardiști, Iorga ridică tonul, Crainic jubilează (pentru că, prin arestarea lui Geo Bogza, nu mai are cine să-l înjure în revistuța „Pinguinul“). Lovinescu sare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
referiri la limbaj: ca tehnică a înșelării (a vrăji, a cobzi, a cobzări, a iordăni, a duce cu papagalul, a băga texte), ca act condamnabil de denunțare (a sifona, a prădui, a cînta, a sufla, a ciripi), ca practică a ironizării (a face caterincă, a face caragață, a lua la mișto...)."61 Comunicarea argotică izbucnește așadar spontan, afirmîndu-se dintr-o necesitate de apărare, de avertizare, de diversiune sau de divertisment. Pentru George Astaloș, "argoul este reflexul nesupunerii, este un act nemărturisit
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
propria scriere, despre care bănuiește că aparține unui naufragiat, desconsiderat pentru atitudinea lui lamentabilă. Relativizarea perspectivei simbolizează repetabilitatea destinului într-un cerc unde libertatea absolută este anulată sau minimalizată. Tabloul se încheie cu imaginea peștilor înotând spre Iona, semn al ironizării norocului de care eroul nu avusese parte la începutul evenimentelor, copleșindu-l, sufocându-l. în marea lui joacă, Dumnezeu a inventat hazardul pentru a induce omului aparenta lipsă a predestinării, a cercului strâmt, a ilogicului existențial (dacă totul respectă un
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
e autentic franceză și Parisul a lansat-o în lume în numele ideologiei libertare a revoluției. Exaltarea amorului liber, divinizarea cocotei în poesie, monopolul înspăimântător al adulterului în roman și în piesele de teatru, nudul libidinos și scenele obscene în plastică, ironizarea caustică și batjocorirea perversă a tot ce e sacru în religie și în patrie, disprețul nimicitor față de țărănime, toate culminând în filosofia demonică a pederastiei, care umple cărțile lui Andre Gide și ale lui Marcel Proust, acestea nu sunt lucruri
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
tipică, de pildă (pentru a lua numai un exemplu) la G. Călinescu. Oriunde, în Istoria literaturii române, vine vorba de relații, traduceri, nu mai vorbim de cariere literare într-o altă limbă (vezi cazul lui Panait Istrati), intervine pe loc ironizarea, minimalizarea sau desființarea pur și simplu. Se poate psihanaliza, pe texte precise, o întreagă gamă de reacții, mai mult sau mai puțin sublimate. Ele se întâlnesc și la E. Lovinescu, amintit anterior. O explicație obiectivă există: doi critici incontestabil mari
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
89, cu puține abateri, în ce privește literatura realist-socialistă impusă ca modalitate estetică de tancurile Armatei Roșii. Astfel, îndreptățit observa Emil Iordache, "după aur, glorie și obsesii remarcăm (cu excepțiile de rigoare) o foarte puțin productivă atitudine de invectivă sau, dimpotrivă, de ironizare superioară a așa-zisei literaturi realist-socialiste, deși sintagma a circulat și la noi intens, iar mulți dintre fondatorii și susținătorii ei sînt încă prezenți în peisajul public. Or, eroii fiind în scenă, piesa care se joacă acum trebuie să aibă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu mirare: „Doamne, boierule, după cât de bune bucate ai mâncat, eu cred că și căcatul dumitate este bun. Eu aș da doi căcați de-ai mei pe unul de-a dumitate, să-i mănânci”. Deși era atât de sarcastic în ironizările sale, tata era un om foarte muncitor și bun la suflet, milostiv. Toată vara noi nu-l vedeam nici seara că se culcă, nici dimineața să se scoală. Nu dormea niciodată mai mult de două sau trei ore pe noapte
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cu mirare: Doamne, boierule, după cât de bune bucate ai mâncat, eu cred că și căcatul dumitate este bun. Eu aș da doi căcați de ai mei pe unul de-a dumitate, să-i mănânci. Deși era atât de sarcastic în ironizările sale, tata era un om foarte muncitor și bun la suflet, milostiv. Toată vara noi nu-l vedeam nici seara că se culcă, nici dimineața să se scoală. Nu dormea niciodată mai mult de două sau trei ore pe noapte
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
exemplu ce a readus în discuție ideea (in)toleranței religioase. Întrun ziar danez sunt publicate mai multe caricaturi ale profetului Mahomed. În mod previzibil, scandalul devine internațional. Profanării Profetului și maculării coranului i s-a răspuns prin satanizarea Occidentului și ironizarea Holocaustului. A rezultat un teribil scandal ce ilustrează, din punctul nostru de vedere, reciproca intoleranță existentă între creștini și musulmani. * Declarația Papei Benedict al XVI-lea cu privire la islam din aula universității din regensburg, pe 12 septembrie 2006, reprezintă un alt
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
numeroase în cei aproape trei luștri, desfășurate în toate domeniile și în toate anotimpurile. „Rezistența” mea s-a exprimat prin „comentarii laterale”, iritante prin faptul că se bazau pe o largă documentare, prin temperarea zelatorilor, prin distanțarea de oportuniști, prin ironizarea demagogilor, atitudini la fel de periculoase, dacă le mențineai „pînă în pînzele albe”, ca și refuzurile fățișe. Presat, am admis uneori să-mi nuanțez opiniile, dar n-am renunțat niciodată, integral, la vreuna din ele. Contrecoeur, sub apăsarea ordinelor, nimic nu-mi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Deocamdată Inspectoratul pentru Cultură nu cunoaște conținutul lucrării - mi-a cerut manuscrisul 224. Sunt gata să-l expediez de urgență - numai să mi-l ceară. Încă o dată Îți mulțumesc și-ți rămân Îndatorat. Amândurora vă doresc sănătate. M. Niculăiasa 223 Ironizarea unui cuvânt folosit pe toate drumurile, până la completa degradare. Omul de condei și intelectualul cu școală veche cunoștea, de bună seamă, ortografierea corectă. 224 O cerere vagă, fără termen. De aceea Învățătorul din Lămășeni scrie În continuare: „numai să mi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
liber, în care nu numai că paharele se umplu singure dar și vinul însuși se transformă în nectar ("auche dunkt ihm, der wein sei besser, denn anfangs") Desigur, cea mai tandră afecțiune conservată atâta vreme a făcut și obiectul unor ironizări. Voltaire evocă în poemul din 1738 "Ce le place damelor" o femeie bătrână și hidoasă care se adresează unui tânăr speriat de vârsta și de urâțenia ei: "Cunoști povestea lui Filemon:/ Soț iubit într-o cocioabă/ Până la o sută de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
suferințele" (E. H. Langlois, Mémoires sur la peinture sur verre et sur quelques vitraux remaquables des églises de Rouen, 1823). 340 G. Huet, "Saint Julien l'Hospitalier", în Mercure de France, t. 104, nr. 385, iulie 1913, p. 57. 341 Ironizarea miraculosului supranatural reflectă ruptura cu estetica romantică după Karl Alfred Blüher. 342 Se amuză să vadă că cele "trei povești sunt recomandate în catalogul unei librării catolice" (21 august 1877). "Când vă spun că mă întorc la Părintele Bisericii" (Doamnei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
crimă împotriva umanității, iar meritul acestor opere ale unor scriitori consacrați este de a o divulga în formele ei cele mai disconfortante, brutale, grotești chiar. De la ignorare la condamnare, de la sfidare la înțelegere, de la critică la apreciere, de la dramatizare la ironizare, acestea sunt, în mare, etapele cartografierii imaginare a Europei, unde Răsăritul, împreună cu România și întreg blocul sovietic, avea o existență fluctuantă și variabilă, așa cum le-am urmărit în lucrări academice, în literatura de călătorie sau ficțională a unor scriitori apuseni
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
C. Caragiali O repetiție moldovenească, are sistematic dificultăți cu conjunctivul (vorbind în genere foarte prost românește): "eu facem să vede", "vrei să me mănîncă peru?". Chestiunea mai prezintă un aspect semnificativ: conjunctivul aberant e folosit în ultima vreme și pentru ironizarea vorbirii țiganilor; în textul unei melodii parodice (}iganii și internetul) apare de pildă formularea " Nu știe nici să vorbește, dar să-i vezi cum chatuiește, poate-o să le folosește...". Din păcate, nu am suficiente date - ar fi necesare investigații
"Știe să vorbește" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12624_a_13949]