119 matches
-
siguranță acea încredere care te-a ajutat să-ți atingi obiectivele se află aproape de tine, doar că acum nu o mai vezi, ai ascuns-o bine pentru a obține aprobarea celor din jur, pentru a evita să mai fii rănit, ironizat poate și apoi în timp, ai uitat că tu ai ascuns-o și crezi că nu o ai, că nu ai avut-o niciodată. Dar acum tu știi care e adevărul, acum tu știi că poți, că vrei, că ai
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
puternică decît a Sloveniei - avea de ce să deconcerteze. Pe de altă parte, nu se poate vorbi de inexistența unor „ambasadoare” pariziene relativ eficiente ale literaturii române: în 1931, activa scriitoare, traducătoare, publicistă și militantă feministă Sarina Cassvan-Pas (membră a unei ironizate „academii feminine” franceze, alături de protectoarea sa Elena Văcărescu, de Anne de Noailles ș.a.) publica la Paris o antologie de proză scurtă românească initulată Contes roumains d’écrivains contemporains și prefațată de către contesa de Noailles. Volumul cuprindea textele a 22 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
relației; • fiecare se cunoaște mai bine pe sine prin relație; • fiecare își satisface trebuințele sociale fundamentale în și prin relație (pe care le vom analiza într-un capitol al lucrării/cercetării); • în cadrul relației lor, partenerii nu se simt evaluați, criticați, ironizați, minimalizați, jigniți, umiliți; • partenerii se simt apreciați, respectați, stimați; • este o relație calmă, dinamică, provocatoare de noutate, cu momente de surpriză, tandrețe și de bucurie/fericire; • partenerii cresc psihologic; ei pot să devină ceea ce aspiră și sunt capabili să devină
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
era stăpân, nu iubit. Femeia era educată în spiritul supunerii, al obedienței totale față de acesta. Instituția căsătoriei nu este condamnată în Decameronul sau în Povestirile din Canterbury, așa cum făceau scriitorii misogami, percepându o ca pe un purgatoriu, însă uneori este ironizată sau parodiată. Personajele masculine sunt definite prin avere, statut social și ocupație, cele feminine se materializează ca prezențe prin relațiile cu sexul opus și prin căsătorie. Din păcate, personajul feminin nu are un statut social bine definit decât în cadrul mariajului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Cupidon, îi oferă un poem al cărui efect se opune așteptărilor cerute de zeul tiran. Poemul dorește să respingă o percepție eronată a femeii în epocă, înfățișată doar ca victimă a iubirii și a trădării masculine. Personajele masculine sunt la fel de ironizate, sunt caracterizate drept „fățarnici”708. Asistăm la o feminizare a lor, pentru a le spori ridicolul, acționează precum femeile, de aceea sunt tratați ca atare: „Legenda femeilor cinstite a fost gândită ca un poem despre bărbați, nu despre femei, și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
între sexe pot fi astfel privite într o lumină mult mai blândă, mai firească, de fapt normală, antagonismul atât de mult cultivat fiind eludat. Femeia se face demnă de respectul masculin, nu doar în spațiul conjugal, nu mai este permanent ironizată.780 și chiar dacă nu apar defecte, subtil inserate sau deduse, ale acestei donna angelicata, perfecțiunea ei este prea puțin credibilă uman vorbind, rămâne o voce a unei noi ideologii: aceea a dezrobirii femeilor de sub tirania concepțiilor misogine medievale. Prudenția a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
456. 232 evidenția aspirația umană permanentă spre perfecțiune, opunându-se maleficului unei lumi din ce în ce mai desacralizate și mai laice. Dar aceste personaje feminine, din păcate, așa cum am încercat să demonstrăm, în zorii Renașterii, nu mai sunt credibile, ba, mai mult, devin ironizate sau demistificate. Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer au marele merit de a putea trece mereu de la un stil grav, solemn spre unul simplu, umoristic sau ironic 868 , uneori cele două registre coexistând. Nuvelele din Decameronul sau povestirile din opera scriitorului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
era stăpân, nu iubit. Femeia era educată în spiritul supunerii, al obedienței totale față de acesta. Instituția căsătoriei nu este condamnată în Decameronul sau în Povestirile din Canterbury, așa cum făceau scriitorii misogami, percepându o ca pe un purgatoriu, însă uneori este ironizată sau parodiată. Personajele masculine sunt definite prin avere, statut social și ocupație, cele feminine se materializează ca prezențe prin relațiile cu sexul opus și prin căsătorie. Din păcate, personajul feminin nu are un statut social bine definit decât în cadrul mariajului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Cupidon, îi oferă un poem al cărui efect se opune așteptărilor cerute de zeul tiran. Poemul dorește să respingă o percepție eronată a femeii în epocă, înfățișată doar ca victimă a iubirii și a trădării masculine. Personajele masculine sunt la fel de ironizate, sunt caracterizate drept „fățarnici”708. Asistăm la o feminizare a lor, pentru a le spori ridicolul, acționează precum femeile, de aceea sunt tratați ca atare: „Legenda femeilor cinstite a fost gândită ca un poem despre bărbați, nu despre femei, și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
între sexe pot fi astfel privite într o lumină mult mai blândă, mai firească, de fapt normală, antagonismul atât de mult cultivat fiind eludat. Femeia se face demnă de respectul masculin, nu doar în spațiul conjugal, nu mai este permanent ironizată.780 și chiar dacă nu apar defecte, subtil inserate sau deduse, ale acestei donna angelicata, perfecțiunea ei este prea puțin credibilă uman vorbind, rămâne o voce a unei noi ideologii: aceea a dezrobirii femeilor de sub tirania concepțiilor misogine medievale. Prudenția a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
456. 232 evidenția aspirația umană permanentă spre perfecțiune, opunându-se maleficului unei lumi din ce în ce mai desacralizate și mai laice. Dar aceste personaje feminine, din păcate, așa cum am încercat să demonstrăm, în zorii Renașterii, nu mai sunt credibile, ba, mai mult, devin ironizate sau demistificate. Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer au marele merit de a putea trece mereu de la un stil grav, solemn spre unul simplu, umoristic sau ironic 868 , uneori cele două registre coexistând. Nuvelele din Decameronul sau povestirile din opera scriitorului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
intertextual, deși sub forma povestirii în povestire, funcționând ca simple preluări ale povestirilor mileziene (fabulae milesiae), altele sub forma narației în devenire care își transformă naratorul (îl numim aici pe Encolpius) în coparticipant la acțiune, deseori chiar în "nefericit" și ironizat protagonist al acesteia. Însăși formula de introducere în scenă a pățaniilor este parodică. Glisând cu ușurință din sfera literaturii grecești în cea a literaturii latine, Petronius preia rețeta din Eneida vergiliană și o folosește cu un alt sens, pentru a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
posibile de critică: cea care se constituie ca o concretizare a "vocii interioare", abandonând rigurozitatea unui sistem coerent de principii și cea care, dimpotrivă, presupune subsumarea la o "autoritate exterioară" percepută drept o structură cu rol legiuitor. Adepții impresionismului romantic, ironizați aici de Eliot, nu văd în raportarea la această Autoritate Exterioară decât un simplu conformism, preferând subiectivismul și originalitatea Vocii Interioare, pe care Eliot o numește însă "moftangism protestatar". În acest sens, se observă aici, mai mult decât în alte
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
nu mai prezintă valoare socială manifestă. Este cunoscut faptul că rolurile apar ca niște „funcții sociale”, răspunzând trebuințelor de moment ale societății. În raport cu specificul economic și social-politic al societății, cu momentul istoric respectiv există roluri tolerate, acceptate, agreate, invidiate sau ironizate. În funcție, deci, de poziție socială a „rolului” ??139 adoptat, pot apărea unele atitudini contradictorii din partea subiecților, sau fenomene obsesive și conflicte diverse (mai ales când persoana continuă să manifeste o atitudine pozitivă față de rol, acordându-i o anumită valoare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Emmei Bovary provine din încrederea că fericirea există altundeva. Amantul, care se definește prin opoziție cu soțul (care reprezintă intolerabilul), este cel care permite accesul la acest altundeva mitic. Răpirea, visata conform schemelor românești, este soluția-miracol. Utopia acestui vis este ironizata de Flaubert. 328 "Toute la vieille poésie des enlèvements nocturnes, des chaises de poste, des auberges, toutes leș charmantes aventures des livres lui passèrent d'un coup dans l'esprit comme un songe enchanteur prêt à se réaliser. Elle répéta
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
românească, atunci capodoperele vor continua să rezulte din folclorul propriu și al vecinilor nemijlociți, cu slabe semne în acest sens, deoarece astăzi primează fascinația sunetelor, cuvintelor și culorilor tari, violente, producătoare de transe psihice. Limbajul și terminologia filosofică sunt aspru ironizate și abandonate. Exprimările directe și spontane ale gândurilor și intuițiilor reflexive de moment le-au luat peste tot locul. Spre deosebire de trecutul apropiat, când Noica publica filosofie concepută în afara spațiului universitar și alături de filosofia oficială a timpului, când Steinhardt consemna în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
informațiile noi aduse de așa-zisa Dosariadă? Stelian Tănase spune că dosariada s-a fâsâit rău de tot. "Campania e minată din interior, de cei care ar trebui să o ducă la bun sfârșit. Ăsta-i chichirezul. Dosariada, hărțuită, denigrată, ironizată, nu a mai rămas nimic din ea. Petice, zdrențe. Naivii mai speră totuși că într-o zi o să avem publicat de Monitorul Oficial, ca nemții, un catalog cu ofițerii Securității, și, în plus, o listă cu informatorii aferenți. Mulți dintre
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
blond, cu un Început de chelie și din pricina asta suspect ca toți blonzii, deloc frumos (deși se va afirma de mai multe ori că este foarte frumos, lucru ce nu face altceva decît să inverseze categoria estetică, așa cum sînt răsturnate, ironizate aici mai toate categoriile), arborînd un permanent surîs echivoc, ce se clarifică, rar, În tristețe, Într-un cuvînt, o figură comună ca a mai tuturor eșuaților. La ora prînzului, În micul restaurant al hotelului, Pascal Întîlnește o femeie ce stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
atitudinile de evitare și opoziție. S-a constatat că balanța laudei și dojanei, așa cum este estimată ea de elevi, înclină mereu în favoarea celei din urmă, mai ales în munca cu elevii slabi și mediocri. Se știe că „elevii sistematic blamați, ironizați, sancționați, devin treptat nemulțumiți de viața școlară, fac totul din obligație, din dorința de a evita sancțiunile” (Cucoș, 1998, p. 310). Absența feed-back-ului sau prezența doar a unui feed-back negativ face ca activitățile școlare să devină demoralizante atunci când elevul este
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
intrat în galeriile de artă și au achiziționat tablouri pe care le-au agățat, cu mândrie de proprietar, prin casele și vilele lor. Burghezii au citit cărțile scriitorilor noștri și, în multe rânduri, le-au și sponsorizat apariția. Această burghezie ironizată subțire și batjocorită gros a asigurat consumul cultural și cadrul contractual fără de care nu poate fi concepută o viață artistică normală. Deoarece, în pofida tuturor parabolelor subtile și referințelor directe la obtuzitatea burtăverzimii, creatorului român i s-a părut firesc să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
Ștefănescu) constituie o experiență ieșită din comun, restabilirea "vaselor comunicante" fiind un proces mult mai anevoios și mai complicat decât părea imediat după 1989. Lucrurile reintră, așadar, în ordinea lor firească. După Podurile de Flori, metafora dată uitării și chiar ironizată, Prutul și-a urmat cursul, purtând ape când mai limpezi, când mai tulburi, în care aspiranți la gloria literelor, din cea mai variată și "bogată" gamă, s-au apucat de pescuit. Cei mai iuți de picior s-au repezit voinicește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu cunoaște obișnuitele reacții când e vorba de literatură." Eugen Simion " Și totuși, la o privire mai atentă, care-și va confirma impresiile și mai mult în alte volume, Ovidiu Genaru nu va fi atât poetul mizeriei și banalului cotidian ironizate mai acid ori mai tandru, cât, mai ales, oarecum paradoxal inventatorul unor universuri insolit-compensatoare: ca și incitate de modestia ambianței periferice sub toate aspectele, inclusiv cel al omului marginalizat, care-i oferă solul de plecare, el va compune replici foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
aceeași linie a deturnării clișeelor, a respingerii acestora. Poezia sentimentală a clarului de lună pare să fie de departe favorită în refacerile parodice. Ei i se opune o imagine a lunii dezmățate. Inclusiv imaginea lumii ca spectacol este reluată și ironizată, e poate aici ceva din spiritul postmodern, "Luna, obeză și colerică, se dezbrăca pentru noapte./ Părea că se ține acolo un dialog cu calmă disperare;/ îmi venea să strig ca de la galerie:/ - Mai tare, pentru Dumnezeu, mai tare!..." Aspectul de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Emmei Bovary provine din încrederea că fericirea există altundeva. Amantul, care se definește prin opoziție cu soțul (care reprezintă intolerabilul), este cel care permite accesul la acest altundeva mitic. Răpirea, visata conform schemelor românești, este soluția-miracol. Utopia acestui vis este ironizata de Flaubert. 328 "Toute la vieille poésie des enlèvements nocturnes, des chaises de poste, des auberges, toutes leș charmantes aventures des livres lui passèrent d'un coup dans l'esprit comme un songe enchanteur prêt à se réaliser. Elle répéta
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
capăt, dar până la urmă tot scapi. Evadezi subtil de sub povara Timpului și a Istoriei. Totul se poate termina cu bine. Or, românii par a nu avea această apetență pentru soteriologia gnostică. Suprasaturarea de bine poate fi suspectă. Prin urmare este ironizată. ,, Dacă totul a ieșit bine, înseamnă că ai greșit undeva...". Nici n-are cum să ne iasă totul bine din moment ce politica (și nu numai) este definită de credința că ,, Nicio faptă bună nu scapă nepedepsită...(în ședință de partid, aș
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]