229 matches
-
lucruri trecătoare, dar mai puțin pentru suflet. Uite cum și aceste dughene pe care le vedem aici pe Ulița Mare în fața „bisericii ungurești” nu mai sunt cele din 1755, făcute de Manolachi teslarul... Din ce pricină, părinte? Apoi „mai gios iscălitul Ananii ce-au fost pisar mării sale Grigorii Ioan Calimah voievod”, scrie la 16 octombrie 1755 că: „mărturisesc...precum că, după ce au arsu bisărica ungurească cu dughenile ce ave pe uliță preuții, vrînd...ca să-și facă după cum era dughenile mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cheltuiala cea trebuincioasă...” La sfârșit îi obligă pe boierii epitropi „pe tot anul... să facă samă curată cât de venituri și cheltuieli și să arate sama la boierii ce se vor rândui luători de samă cu țidula gospod, care samă iscălită să se treacă și la condica mănăstirii”. La sfârșit, vodă spune: „Spre aceasta iaste credința a însumi domniei mele, Io Alexandru Ioan Mavrocordat voievod, și credința a tuturor... boierilor domniei mele”. Să nu uiți, fiule, nimic din cele ce mi-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a acționa cu mai multă energie, în calitate de cetățeni ai noului stat unitar: „Începând cu ziua de astăzi, în care toți românii trebuie să serbeze amintirea celei dintâi uniri, săvârșite la 1859, între cele două țări românești, noi, cei mai jos iscăliți, potrivit punctului nostru de plecare, nu ne mai socotim ca până acum: ardeleni, basarabeni, bucovineni ș.a.m.d. și nu ne mai socotim nici numai ca fiii aceluiași popor, ci ca cetățenii (grajdanii) aceluiași stat unitar românesc, ca cetățeni ai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de viiață dătătoriului Mormânt... Care această pivniță cu loc cu tot de astădzi înnainte să se socotească dreapta ocină și moșie sfintii mănăstiri lui Barnovschie și a Sfântului... Mormânt. Pentru aceasta dar am făcut această a noastră carte de mărturie iscălit(ă) de la noi și de la alți mulți de buna credință marturi”... “V(ă)let 7256 <1748> mai 25”. ― Cred, părinte că n-a fi cu supărare dacă voi deschide vorba despre sfințiile lor... patriarhii. ― Abia aștept să aud ce spun și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
-i dau o păpușă. Tolla, Tolla! - zise el râzând - tare mi-ești dragă". Apoi șăzu la masă și gândi adânc... asupra egalității a două hipotenuze. Luă o coală mare de hârtie albă și scrise drept în mijloc: Regină! Te iubesc! Iscălit: Gajus Julius C[a]esar Octavian August manu propria. Sara era petrecere. Era invitată și verișoara Elis și - mare minune - a venit. Părinții ei au lepădat-o acolo și s-au dus într-alt loc, unde asemenea erau așteptați. Octavian
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
e pentru noi o adevărată mângâiere. Recomandăm propunerea ilustrului profesor tuturor acelora care sunt în stare de-a face ceva în favoarea fondațiunei. [25 martie 1877] ["SE PARE CĂ PESIMIȘTII... Se pare că PESIMIȘTII care nu prevesteau vrun mare succes protocolului iscălit la Londra vor avea cuvânt pîn-în sfârșit. Istoria lumii ce-i dreptul nici nu se face pe hârtie, ci prin modificare de voințe și de intenții intime, și Anglia va putea să iscălească încă zece protocoale fără ca aceasta să schimbe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Costache, în momentul când acesta se afla în culmea puterii ca mare dregător și boier „făcător de domni”. Vânzarea cvasitotală a satului se face în jurul anului 1684, potrivit zapisului păstrat în copie, cu scriere modernă și defectuoasă, zapis dat și iscălit de către 15 locuitori, în favoarea „dumisali lui Vasili Gavril comisul al doilea, de i-au vândut a noastră dreaptă ocină și moșie, toata siliștea Torceștii [...] dreptu o sută și douăzeci și patru galbeni bani gata, de ne-au plătit un greu mare ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
frați cu Gheorghe, „neamurile mele - scrie reclamantul - mă împotrivesc la stăpânirea acei danii”, în timp ce ele, neamurile, susțin, printr-o hârtie înmânată între timp instanței, că „nepotul nostru, Vasile Stănilă, cu ră credință stăpânești, înșelându-mă pe mine, cel al treilea iscălit (Călin I. S.), și mi-au luat o mărturie” (înscrisul de danie din 1821), pe care acum ei o vor restituită, iar ei să devină copărtași. Despre felul cum a curs stăpânirea din acest bătrân Vițenti, scris când Vichentie, când
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
creditului de care tânărul și valorosul publicist se bucură printre distinșii oameni ai Tarei. Afirmarea extraordinar de îndrăsneață a fost însă respinsă în unanimitate de membri, d. Becescu bucurându-se de simpatii trainice. De alt-fel, d. Becescu posedă o scrisoare iscălita de astă dată cu propriul nume, prin care Rudăreanu afirmă față de d. Stoikitzoiu că d. Becescu și-a apropiat banii în chestiune. De această calomnie, justiția românească va avea să se ocupe în curând. De altminteri, toți studenții vestejesc cu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
a devenit mai numeros. Ca răspuns la adresa fizicului districtului Neamț 63, dr. Flaișer comunică o situație privind personalul medical al "ospițiului și Spitalului din Târgu Neamț care se compune din doctor primar și din doctor secundar, locul de primar ocupă iscălitul (dr. Flaișer, n.n.) iar locul de secundar ocupă Dumnealui Müller cu diploma de doctor de medițină și hirurgie dela Würzburg, de la anul 1856, cu învoirea Comitetului nr. 74/1858. Pe lângă doctor numitul mai este alcătuit pentru buna rânduială și disciplină
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nostru și pământ din pământul nostru? Pe cuvântul cum că onoarea Rusiei cere ca să se ia o bucată din România. Va să zică onoarea Rusiei cere ca să se ia pe nedrept o bucată din România și aceeași onoare nu cere respectarea convenției iscălită de ieri. Ciudată onoare într-adevăr!"84 Eminescu subliniază că Rusia nu poate nici măcar să aducă argumentul că ar fi cucerit Basarabia cu sabia în mână, fiindcă atunci când a luat-o, prin fraudă, nu era în măsura de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fălci = 443,30 ha) n-a fost trecută în izvod, pentru că nu era de zestre, ci a fost cumpărată mai tîrziu. Transcriem aici actul de cumpărare, mai ales că el prezintă o importanță deosebit de mare, în partea lui finală: "Gios iscălitul sardar Iordache Ureche, adiverez prin acest zapis de vecinica vînzare ci dau Dums. căminăresei Ralu Eminovici (născută Iurașc), precum știut să fie că avînd eu parte de moșăi, în moșia Orășănii (acum de țănut Botoșanii), clironomie di pe răps. părintele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
căutat să dea dovadă de spirit negustoresc, dar îndrăzneala ei cerea bani mulți. Iată un împrumut, făcut de ea, cu care credem că a forțat bunăvoința serdarului Iordache Ureche: Adică una mii cinci suti galbini noi, drepți, la cumpănă, gios iscălita Cămr. Ralu Emnnovici, născută Iurașcu, am luat cu împrumutări de la dum-sale sardar Iordache Ureche, pi vade de doi ani de zăle, cu dobîndă de opt galbini la sută, pe an, pentru care galbini siguripsăscu pe Dum-lui sardar cu fandosul părții
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
10 zile înainte de nașterea viitorului poet soții Eminovici, dimpreună cu Vasile Iurașcu, au ticluit următorul Înscris, din care rezultă că toată averea lui Eminovici și toate afacerile sale au fost făcute cu banii luați numai din zestrea soției sale: "Gios iscălitul camr. Gh. Iminovici încredințez prin înscrisul de față că afară de zestrea ce am primit în trecutul an, 840, mai 26, atît în bani cît și în scrisori, precum lămurește izvodul ce am dat subt a me iscălitură, și pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
prisosi de la data cîștiurilor. Deci dar, spre a avea acest înscris legiuita și neprihănita legii putere, prin această jalbă, am rugat pe cinst. giudec. a ținut. Botoș. de l-au încredințat, potrivit formelor. ss. G. Eminovici 1849, dechembrie 10 Gios iscălitul, părintele fiicei mele, Ralu, mă mulțumesc cu siguranția cuprinsă prin înscrisul de față și dar rog pe giudec. ca pi de o parte să se încredințeze acest act, iar pi de alta, a să face cunoscut Gheneralniciî Epitropii a casăî
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
va fi istovită această datorie, cu tot cu dobînzile ei, vor mai trece trei ani. Raluca Eminovici încî mai avea treburi pe la Iași, în proces cu Ursoianu, dar nu s-a putut duce, fiind bolnavă. Iată și certificatul medical: "Mărturie doctoricească : Jos iscălitul adiverește că D. căminar Ralu Iminovici să găsăști în cura iscălitului, pătimind de slăbiciune, din pricina înflăturii la splină și adjunghi acolo, în care stări găsîndu-să, nu poati mergi la drum nicidecum. Pentru cari am dat această mărturie, cu iscălitura me
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
trei ani. Raluca Eminovici încî mai avea treburi pe la Iași, în proces cu Ursoianu, dar nu s-a putut duce, fiind bolnavă. Iată și certificatul medical: "Mărturie doctoricească : Jos iscălitul adiverește că D. căminar Ralu Iminovici să găsăști în cura iscălitului, pătimind de slăbiciune, din pricina înflăturii la splină și adjunghi acolo, în care stări găsîndu-să, nu poati mergi la drum nicidecum. Pentru cari am dat această mărturie, cu iscălitura me. Iscălit dr. Marian Hyneck, fizic orașului"56. Către sfîrșitul aceluiași an
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cărora i s-a oferit posibilitatea transpunerii în practică a cunoștințelor acumulate la exploatările miniere ("băile de fier") ale contelui Emerich Csaky din Krompach. Vreme de doi ani și nouă luni a îndeplinit funcția de intendent "acelor moșii pe care iscălitul cum însuși nota am lăsat-o numai din cauza morții părintelui său, ce era proprietar al fabricii de hârtie de la Belnic (Göllnitz), pentru că însușirea sa de fiu mai mare îi cerea să se îngrijească de a ei direcție și aceea a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
moștenire de la tatăl său trebuie reținute în perspectiva înțelegerii rațiunii pentru care Gheorghe Asachi avea să-i solicite, nu peste multă vreme, serviciile pentru întemeierea fabricii sale de hârtie de la Piatra Neamț. După ce un incendiu i-a distrus întreprinderea de la Belnic, "iscălitul au fost orândator (arendaș n.ns.) la moșia Sviniți (Swinicze) a contelui Paul Szirmay, în comitatul Alba-Ujvaier (Agauiavar), după care a trecut ca orândator al crăieștii fabrici de hârtie din Roșcani (Roskany), pre care au format-o după sistema cea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
repere biografice, susținute, în propria-i expresie, de "vrednice de credință documenturi". Animat de dorința și speranța, mărturisite, că "poate prin a<le> sale iconomice, tehnice și montanistice cunoștințe afla un folos mai mare în aceste Prințipaturi, s-au înduplecat iscălitul a-și lăsa patria", subliniind că, "pe lângă direcția fabricilor, au căutat și iconomia rurală", pentru a cărei compatibilitate invoca propriile-i abilități practice. În continuare, manifestând deplină siguranță și stăpânire de sine prin afișarea necesarelor capacități intelectuale, întărite de experiențele
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aducă simțitoare slujbe, mai ales fiind el în stare pe elevii unui asemenea institut a-i povățui în detail la practica întrebuințării în toate ramurile iconomiei". Spre a fi și mai convingător, își particulariza astfel propriile abilități, sustrase oricăror dependențe: "iscălitul [...] nu numai că poate singur, după un nou metod, a plănui și a dirigui zidirea și durarea binalelor iconomice precum: hambaruri, grajdiuri, velnițe, cărămidării, mori ș.a., dar și la înființarea școalei de mecanică practică poate singur plănui, fără agiutoriul altuia
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la sfârșitul lunii mai, programul de lucru al noului profesor (ba chiar "director") al școlii, Mihalic de Hodocin. La 4 noiembrie același an, el raporta superiorilor ierarhici că, "în urmarea poruncii cinstitei Epitropii din 30 mai, an curgător (1839), gios iscălitul, de la 1 iunie și până la sfârșitul lunii octombrie, nu numai că au făcut geognostică cercetare șirului munților aflători în Moldova, de la Dorna și pân la Valea de Tazlău, ci încă prin a<le> sale osteneli au fost norocit a face
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Dorna și pân la Valea de Tazlău, ci încă prin a<le> sale osteneli au fost norocit a face și descoperiri foarte însemnătoare care ar putea aduce țării folosuri atât de mari, încât abia să pot socoti și despre care iscălitul, în curând, va înfățoșa un proiect lămurit, doveditor"20. Fără a intra, aici, în detalierea unor chestiuni definitorii pentru dimensionarea personalității sale, relevând o altă fațetă sau specializare și, desigur, contribuție notabilă în progresul domeniului, cea de geolog sau montanist
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
numeroși bolovani și chiar stânci în mărime de 1 până la 2 stânjeni și tot de acel soi (dolomit n.ns.) ca acele de la Movila lui Purcel, Deleni-Ciortești, Brădicești, Bazga și Slobozia lui Milu, precum se vede din pruba adusă de către iscălitul". Așadar, pretutindeni pe unde explora, avea grijă să rețină și apoi să prezinte mostre drept mărturie, ale căror proprietăți puteau fi astfel verificate și de alții. Despre calitatea și cantitatea lor, nota că numai cele aflate la vedere, "crăpându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ce-i serveau drept temei actualului demers, el adăuga acestora durata extinsă a propriului travaliu și, desigur, noile contribuții personale în progresul sau propășirea domeniilor slujite în răstimp. Astfel, "în curs de 20 de ani nota petiționarul s-au sârguit iscălitul, din toate puterile, spre a face țării cele mai folositoare serviciuri". Reamintind, cu titluri de referință, că "pe lângă Școala de Arte organizată de el și facerea apeducului din capitalie cu țevi de fier, iscălitul, ca montanist [...] n-au lipsit a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]