336 matches
-
despre care/ vorbise/ cu plecăciune/ în cărțile ei,/ scise de mine.../ “.( “In memoriam” pag. 133) De la pagina 221-280 autorul își prezită c.v-ul literar, impresionant, spre neuitare. Este autorul ce a scris mii de pagini... Această carte ce poartă iscălitura contemporanului nostru Ion N. Oprea este aș putea spune reprezentativă pentru creația sa. Poate fi socotită cartea în care ni se dezvăluie spre a-i cunoaște profunzimea sufletului dar și “Fragilitatea” unei vieți trăită pe verticală. A consemnat, Dorina Stoica
FRAGILITATEA UNEI VIEȚI TRĂITĂ PE VERTICALĂ ION N. OPREA – „FRAGILITATE -CUVINTE PE VERTICALĂ” Editura Pim 2016 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380572_a_381901]
-
Nu te băga*, zic. Quentin se sprijinea de masă strângându-și capotul. M-am uitat la ea. Acuma*, zic. Aș vrea să știu ce urmărești când chiulești de la școală și când o minți pe bunica-ta și când îi plastografiezi iscălitura pe carnetul de note și când o înebunești de grijă. Ce urmărești cu asta...*...” Intransigența lui Jason față de Quentin, căreia Caddy îi trimite regulat bani, nu pornește dintr-un sentiment de ură sau de răzbunare, ci mai degrabă din dorința
ZGOMOTUL ŞI FURIA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372978_a_374307]
-
stele. O viziune a propriei morți, dar și a acelor tainice recuperări spirituale de după. Labiș i-a transmis imaginea în transă poetică. A treia poezie, fără titlu, scrisă și compusă de Nicolae Labiș, pe care Covaci o aprobă doar prin iscălitură, este o mărturie totală despre suferință. Aici apare imaginea surprinzătoare a poetului sugrumat cu propria-i fașă de prunc, atârnat cu capul spre adâncul genunii și cu picioarele invers, spre cer: Mă doare tot: visul, cuvântul, somnul, viața și vântul
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
Iași, Ed. Tipo Moldova, se bucură de aprecierile în fidelă oglindă ale lui Alexandru Ovidiu Vintilă, Adrian Dinu Rachieru, I. Beldeanu și Ioan Țicalo); (XXIII) „constelația“ de la volumul În oglinzile lui Victor Teleucă (Editura Universul, Chișinău, 2012, etalează textele de sub iscăliturile lui A. Țurcanu, Ion Ciocanu și Emilian Marcu); (XXIV) „constelația“ de la Valori din două veacuri (Galați, Editura Axis Libri, 2012, intră în atenția lui Emilian Marcu); (XXV) „constelația“ de la opul Basarabia eminesciană (Iași, Editura Junimea, 2013, reunește alese texte de
ION PACHIA-TATOMIRESCU : OPERĂ ÎN POLIEDRICĂ LUMINĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372630_a_373959]
-
bună condiție grafică. Trebuie spus că primul editor care a publicat o lucrare a autorului a fost poetul Stelian Vicol în anul 2005 în revista Porto Franco, iar ziarul Viața Liberă publică un studiu despre o lucrare a autorului sub iscălitura poetului și publicistului Ion Manea în 2006. Profesorul univ. Constantin Frosin, desemnat „Cercetătorul Anului 2015” de către Oxford Summit of Leaders „Science and Education”, a publicat cronici despre autor în revista de cultură „Le Courrier International de la Francophilie”, astfel că autorul
DESPRE GALAŢI ŞI SUDUL MOLDOVEI-, EDITURA CENTRULUI CULTURAL DUNĂREA DE JOS, 2016, 539 PAG. RECE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/376160_a_377489]
-
în realitate postulanți, daca majoritățile se formează din funcționari și rude de funcționari, dacă abuzul partidului radical face necesare alte abuzuri, daca risipa averii publice de către acest partid impune țării necesitatea de a crea noi biruri pentru a-și împlini iscălitura dată cu atâta ușurință de o generație de demagogi feneanți, cu neputință de săturat și, înainte de toate, grozav de mulți. Astfel nestabilitatea de sub domniile elective, în loc de a înceta, s-a generalizat, ba și-au creat un mediu social în care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Mihălescu, din care vor răsări câteva raze pentru ilustrarea afacerii. În public, prin ziare, s-a reprodus, pe când aveam onoare de a dirige Ministeriul de Interne, o scrisoare subscrisă de un străin, dar atestată, de un indigen cu propria sa iscălitură, în care se zicea că directorul Minist[e]rului de Interne a făcut cutare abuzuri! Directorul Ministerului nu era atacat personal ca orice particular ci ca om public. Oricare altul în locul său ar fi dat un comunicat și ar fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de a servi gratis la Ministeriul de Interne. Asemenea servicii gratuite, asemenea generozitate de patriot roșu în vestitul timp al rechizițiilor bătea la ochi de departe. Cât despre scrisoarea lui Warszawsky, ea este juridic autentică, căci nu d. Moldoveanu cu iscălitura sa, ci un notar public din Odesa a legalizat traducerea română, încît dubiul generalului Rossiiski că nu-și aduce aminte de a fost în ea vorba de bani și negațiunea d-lui Warszawsky nu sânt suficiente pentru a-i contesta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
având o cauză reală cu scadență cel mult de una sută zile și garantate prin trei semnături solvabile. Într-adevăr Banca Franței urmează tot astfel: ea scontează polițe c-o scadență de cel mult trei luni și garantate prin trei iscălituri ale unor comercianți a căror solvabilitate e de notorietate publică. {EminescuOpXI 204} Banca Prusiei scontează numai polițe plătibile loco, cu termene scurte, în orice caz nu peste trei luni și având trei iscălituri solide. Banca Națională a Austro-Ungariei scontează numai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mult trei luni și garantate prin trei iscălituri ale unor comercianți a căror solvabilitate e de notorietate publică. {EminescuOpXI 204} Banca Prusiei scontează numai polițe plătibile loco, cu termene scurte, în orice caz nu peste trei luni și având trei iscălituri solide. Banca Națională a Austro-Ungariei scontează numai polițe la ordin garantate prin trei iscălituri, examinate cu toată scrupulozitatea de comitetul Băncii. Era așadar natural ca și la Banca noastră să se exige trei iscălituri, și anume de comercianți a căror
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e de notorietate publică. {EminescuOpXI 204} Banca Prusiei scontează numai polițe plătibile loco, cu termene scurte, în orice caz nu peste trei luni și având trei iscălituri solide. Banca Națională a Austro-Ungariei scontează numai polițe la ordin garantate prin trei iscălituri, examinate cu toată scrupulozitatea de comitetul Băncii. Era așadar natural ca și la Banca noastră să se exige trei iscălituri, și anume de comercianți a căror solvabilitate să fie de notorietate publică. Ce se întîmplă însă? "Romînul" a simțit din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
peste trei luni și având trei iscălituri solide. Banca Națională a Austro-Ungariei scontează numai polițe la ordin garantate prin trei iscălituri, examinate cu toată scrupulozitatea de comitetul Băncii. Era așadar natural ca și la Banca noastră să se exige trei iscălituri, și anume de comercianți a căror solvabilitate să fie de notorietate publică. Ce se întîmplă însă? "Romînul" a simțit din acest articol că Banca ar fi silită a face numai operații solide și cari se realizează în scurt timp. Iată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d-lui Cantacuzino sau a d-lui Vernescu, o girează și merge de o scomptează la Banca Națională. Iată dar, prin o citare improprie de nume proprii, înlăturat și principiul fundamental al unei bănci de scompt și principiul celor trei iscălituri. Nici d. Cantacuzino, nici d. Vernescu nu sânt comercianți, ci proprietari mari de case și moșii; afacerile proprietății mari teritoriale sânt cu totul de altă natură decât acele ale negoțului și n-au nicicând nevoie de o Bancă Națională, ci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mare caz despre primirea bună și curtenia ce a întîmpinat pretutindeni, de care este încîntat; să ne dea voie a-i spune că această încîntare de care pare a fi cuprins este atât de naivă încît cine n-ar citi iscălitura de sub scrisoare d-lui Dum. Brătianu și ar omite rândurile unde pomenește despre vechimea cunoștințelor d-sale diplomatice ar crede-o scrisă de un ageamiu - să ni se ierte această expresie prea populară - iar nu de un vechi diplomat. E
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de către d. Ioan Brătianu nu era nici vorbă măcar de garantarea integrității actuale, garantare introdusă cu de-a sila în momentul trecerii armatelor rusești, cari intrau, se înțelege, în urma unei convențiuni stabilite gata, ce nu mai avea nevoie decât de iscălituri. E evident pentru-un copil chiar că, dacă d. Cogălniceanu a refuzat de repețite ori de-a iscăli convenția fără acest adaos, cestiunea integrității cată să se mai fi discutat și rezolvat o dată, după textul vechi cu omisiune a d-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în aceste momente roșii sânt cuprinși de frigurile gheșeftului, Ministeriul de Finanțe se pune în conivență cu grupuri de speculanți oculți ai partidului, iar aceștia abuzează de pozițiile lor oficiale pentru a frauda dispoziții legale și a se îmbogăți prin iscălituri smulse de la funcționarii lor inferiori, dîndu-le prin aceasta exemple de moralitate, {EminescuOpXI 217} de pază a legilor, de dezinteresare, inspirând, se-nțelege, acea senină autoritate pe care o au miniștrii și directorii de drum de fier în alte țări. E
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
conservator. Căci voturi date de Camera dizolvată tocmai din cauza acelor voturi nu pot obliga nicicând o țară, și o lege obligatorie n-a devenit convenția decât din momentul în care a trecut prin toată filiera. Punctul {EminescuOpXI 347} culminant, hotărâtor, iscălitura țării, n-o putea da decât Domnul, și Domnul n-a dat-o decât îndemnat de liberali. Din contra, a ținut-o in suspenso unsprezece luni de zile, aproape un an. Deci, al liberalilor este meritul de-a fi supus
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dumnezeu, să-i insufle spirit de dreptate și cu lacrămi fierbinți se închina sub icoana îmbrăcată cu argint a Maicii Domnului să nu-l lase a face strâmbătate. Se gândea și se răzgândea de zece ori până să puie o iscălitură. Astăzi? Nu e unul, oricât de obscur, care să nu pretinză a sta în capul țării și a-i regula destinele după cum îl taie capul. De aci constanta voință a roșilor de-a avea un minister omogen, în care să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este descoperit după cel puțin trei secole de cînd a fost enunțat originalul: "Un caz deosebit de interesant s-a născut din această înțeleaptă prevedere: un oarecare Baldwin Sulici a publicat o piesă de teatru intitulată HAMLET. Piesa aceasta reproducea, sub iscălitura lui Sulici, piesa omonimă a numitului Willam Shakespeare. Cînd Sulici a cerut să i se plătească drepturile de autor cuvenite în urma reprezentării piesei de teatru intitulată HAMLET, au existat numeroase opoziții. Unele procese sunt încă pe rol, Sulici neputînd fi
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
eternitate" un cuvânt dintre cele spuse în sala de judecată. Așa că SCUZE! 13 Un caz deosebit de interesant s-a născut din această înțeleaptă prevedere: un oarecare Baldwin Sulici a publicat o piesă de teatru intitulată HAMLET. Piesa aceasta reproducea, sub iscălitura lui Sulici, piesa omonimă a numitului Wiliam Shakespeare. Când Sulici a cerut să i se plătească drepturile de autor cuvenite în urma reprezentării piesei de teatru intitulată HAMLET, au existat numeroase opoziții. Unele procese sunt încă pe rol, Sulici neputând fi
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Condeiul” (1938-1942) și a contribuit la apariția cotidianului „Înainte” (1944). Împreună cu Paul Constant editează la Sibiu, între 1932 și 1934, „Provincia literară”. A folosit pseudonimele Inimosu, Evghenie, Silvirgil, Condeierul, Vulcan. Doar volumul de sonete Oglinzi aburite (1918) poartă pe copertă iscălitura Eugen Constantinescu. Celelalte sunt semnate Eugen Constant, nume care în 1950 devine oficial. Alte cărți de poezie sunt Galerii de ceară (1924), Cu dalta pe lespezi (1928), Punte peste veacuri (1929), Socluri devastate (1933), Crater scufundat (1936), Versuri (1937), Sărutul
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
punctul de a lua Premiul Național pentru proză. Aflat încă pe băncile școlii, B. se încumetă să polemizeze, în „Munca” (1894), și încă pe un ton arțăgos, cu Al. Vlahuță. Semnează Gh. Rot..., lucrător-croitoriu, apoi Un muncitor. Tot aici folosește iscălitura Tr., prescurtare a pseudonimului Trotuș, ce însoțește primele sale scrieri, publicate în „Lumea nouă literară și științifică” (1896). Eugeniu P. Botez se deghizează pentru prima oară în Jean Bart în „Adevărul de joi” (1898). Literatura lui a avut mulți cititori
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
și republică mai multe Nopți. Versuri au dat și Bonifaciu Florescu, Mircea Demetriade, Al. Obedenaru, Anna Ciupagea, I. I. Livescu, Ilie Ighel-Deleanu, Caton Theodorian, Al. G. Polihroniade, Adrian Milan. În numărul 9 din 3 martie 1891 debuta Cincinat Pavelescu, sub iscălitura P. C. de la Milcov, cu poezia Visuri triste. În afară de versuri și proză, V. Alecsandrescu publică articole și cronici teatrale, știri din teatru și din viața culturală, aforisme și anecdote. R.Z.
BIBLIOTECA FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285728_a_287057]
-
translatoare la Comitetul Geologic (1952-1956). A debutat în 1928, cu articole în ziarele „Adevărul” și „Dimineața”, iar editorial, în 1931, cu volumul de povești pentru copii, intitulat Talismanul de safir, sub pseudonimul Alice Basarab, pe care îl mai folosește ca iscălitură și pentru volumele Vieți minunate (1939), Fii fericită, Doamnă (1942) ș.a.; un alt pseudonim este Sulfina Borangic. În această perioadă, în paralel cu activitatea literară, este redactor la „Neamul românesc pentru popor” (1931) și directoare a revistei „Mariana” (1942- 1944
BOGDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285790_a_287119]
-
-i un aer desuet. O siluetă ca din alte vremuri, într-o epocă în care altminteri, ca ziarist, e bine ancorat. După debutul în „Lumea nouă”, semnând de obicei Clarnet (rar, cu inițiale: A.C., C.) sau fără a-și pune iscălitura, a colaborat cu anchete (literare, politice - îndeosebi la „Facla”) și reportaje, interviuri, cronici teatrale, plastice, muzicale, recenzii, pertinente comentarii pe teme externe, vioaie însemnări pe marginea unor probleme la ordinea zilei, traduceri la „Gazeta Mehedințului”, „Dreptatea”, „Tribuna”, „Țara noastră”, „L
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]