283 matches
-
angajamentul lor ei obțin salvarea (devin "martiri"- "shahid"-) dacă mor, iar dacă trăiesc accesează onoarea și demnitatea în cadrul comunității, găsind înțelesul și traiectoria vieții care până atunci se dovedise a nu avea scop. Un alt factor care încurajează acest "efect islamist" este disprețul pe care grupurile marginale îl resimt din partea societății în general. Rasismul este puternic resimțit în general, iar particular este potențat de emergența noii drepte, inclusiv de Grupul Le Pen și de celelalte partide dizidente. Aceste grupuri au încurajat
Radicalizarea islamică () [Corola-website/Science/329082_a_330411]
-
pleacă în Siria unde va studia filosofie pentru o perioadă de patru ani la Universitatea din Damasc. Aici își va petrece anii de studenție în mijlocul a numeroase dezbateri precum cea dintre naționaliștii naserieni și cei baatiști, cea dintre seculariști și islamiști, precum și alte dezbateri legate de atitudinea către Vest și asupra ocupării israeliene a Palestinei. În 1965 decide să vadă lumea europeană, incepand o călătorie ce-l va duce prin Turcia, Bulgaria, Iugoslavia, Germania, Franța, Belgia și Olanda. Pentru ași asigura
Rāšid al-Ġannūšī () [Corola-website/Science/329078_a_330407]
-
sale a participat, între alții, fostul presedinte al S.U.A., Bill Clinton. Pe mormântul său au fost înscrise Steaua lui David, cuvintele introductive ale rugăciunii evreiești „Șema Israel” (Ascultă, Israel) și ultimele cuvinte ale ziaristului american Daniel Pearl, asasinat de teroriști islamiști din Pakistan. De asemenea în epitaful său stă scris: „A fost foarte mândru de credința sa evreiască. A apărat cu patimă orașul New York și i-a iubit din suflet locuitorii. Înainte de toate, și-a iubit țara, Statele Unite ale Americii, în
Edward Koch () [Corola-website/Science/328871_a_330200]
-
Doku (Dokka) Hamatovici Umarov (în ; în ; arabizat numit și "Dokka Abu Usman"; n. 13 aprilie 1964 - d. 7 septembrie 2013) a fost un militant islamist cecen din Rusia. Umarov și-a asumat responsabilitatea pentru mai multe atacuri asupra civililor ruși, autoporeclindu-se în mass-media "bin Laden al Rusiei". Pe 3 februarie 2012, Umarov a ordonat subordonaților săi, într-un video postat online, să oprească atacurile asupra
Dokka Umarov () [Corola-website/Science/329976_a_331305]
-
învățătorii, legiuitorii, aristii de taxe. Taxele erau însă destul de mărite pentru majoritatea locuitorilor imperiului. Orice rezistență împotriva mongolilor era reprimată cu pedepse colective. Orașele erau distruse, iar locuitorii măcelăriți dacă sfidau ordinele mongolilor. Genghis Khan tolera budiști, creștini, manicheisti și islamiști. Pentru a preveni disputele, a menținut o instituție ce asigura libertatea religioasă, chiar dacă el era shamanist. Sub administrația sa, toți liderii religioși erau scutiți de taxe și servicii publice. Inițial, aveau câteva lăcașuri de cult datorită vieții nomadice. Sub Ogodai
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
din Asia Mică în Europa. Între timp, Sultanatul de Rum, principalul rival al Imperiului Bizantin din Asia Mică, a devenit din ce în ce mai slăbit. Acest lucru nu a însemnat însă o veste pozitivă pentru bizantini, dimpotrivă, sultanatul a fost zguduit de fanatici islamiști Ghazi care au format Sultanatul selgiucid de Rum. Unul din liderii lor, Osman I, a început hărțuirea frontierelor estice bizantine. În 1299, s-a autoproclamat ca sultanul Osman I și, ulterior, teritoriile aflate sub conducerea sa au devenit cunoscute sub
Războaiele Bizantino-Otomane () [Corola-website/Science/325582_a_326911]
-
o sursă din serviciul de informații a sugerat că acest lucru "ar putea fi doar o coincidență, având în vedere cartierul unde locuia. Aici toată lumea cunoaște pe toată lumea. Se pare că avea cunoscuți care-l cunoșteau pe Omar Diaby", un islamist local despre care se crede că ar avea legături cu Frontul Al-Nusra. Cu câteva zile înainte de atac, acesta a trimis o sumă de 240.000 de dinari (aproximativ 100.000 de dolari) familiei sale din orașul natal Msaken. Bouhlel și-
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
cu conducătorii partidului Baas pe 22 iulie, Saddam a citit o listă cu membri care credea că i se opun, care au fost executați. Saddam se vedea pe sine drept un revoluționar și modernizator, asemeni lui Nasser. Spre disperarea conservatorilor islamiști, guvernul a dat femeilor drepturi în plus și le-a oferit slujbe în guvern sau industrie. De asemenea Saddam a creat un nou sistem legislativ, făcând Irakul singura țară care nu era condusă de legea musulmană (Șaria). Saddam a abolit
Saddam Hussein () [Corola-website/Science/296813_a_298142]
-
modul în care este înțeleasă legătura dintre religie și politică în islam. În primul rând, a susține că islamul reprezintă un ansamblu de norme rigide, iar musulmanii sunt o comunitate exclusivistă înseamnă a împrumuta tocmai percepția pe care o propun islamiști. De asemenea, este esențial să nu cădem într-o poziție idealistă care se limitează la analizarea aspectelor discursive și dogmatice ale islamului, în loc să studieze antropologic și istoric practicile concrete ale societăților islamice. În realitate, în țările musulmane, ”până în epoca contemporană
Islam și democrație () [Corola-website/Science/331132_a_332461]
-
Criza de ostatici de la În Amenas a fost o criză de ostatici masivă care a început pe 16 ianuarie 2013, când un grup de militanți islamiști afiliat la al-Qaida și condus de Mokhtar Belmokhtar a luat sute de oameni ostatici la complexul gazifer Tigantourine de lângă În Amenas, Algeria. Forțele de securitate algeriene au înconjurat zona și majoritatea persoanelor au fost eliberate. Conform guvernului algerian, 38 de
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
Algeriei, Alger. Acesta este operat de compania algeriana de stat Sonatrach în parteneriat cu firma britanică BP (din 1999) și firma norvegiană Statoil (din 2003). Criza a început în dimineața zilei de 16 ianuarie 2013, cănd aproximativ 40 de militanți islamiști care au intrat în Algeria din nordul statului Mâli au atacat un autobuz ce transporta angajații la instalația de gaze naturale de lângă În Amenas. De acolo, pasagerii luați ostatici au fost aduși în uzina. Luarea de ostatici este legată de
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
Luarea de ostatici este legată de conflictul din Mâli, fiind declanșată ca replică la deschiderea de către Algeria a spațiului său aerian pentru avioanele franceze care au bombardat pozițiile grupurilor islamiste din Mâli ce ocupă nordul țării. În schimbul siguranței ostaticilor, militanții islamiști au cerut încetarea operațiunilor militare franceze împotriva islamiștilor din Mâli. La 17 ianuarie, grupul de intervenție specială al armatei algeriene a început un asalt cu elicoptere asupra complexului ocupat de islamiști, fiind uciși 32 răpitori și 23 ostatici. Grupul islamist
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
Mâli ce ocupă nordul țării. În schimbul siguranței ostaticilor, militanții islamiști au cerut încetarea operațiunilor militare franceze împotriva islamiștilor din Mâli. La 17 ianuarie, grupul de intervenție specială al armatei algeriene a început un asalt cu elicoptere asupra complexului ocupat de islamiști, fiind uciși 32 răpitori și 23 ostatici. Grupul islamist a declarat pentru o agenție de știri din Mauritania că 41 de cetățeni străini au fost răpiți. Cinci dintre ei ar fi fost ținuți în complexul de exploatare a gazelor, iar
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
constat din bombardamente aeriene și uciderea țintită din aer a câtorva comandanți ai Hamasului și ai Djihadului Islamic, și a multor lansatori de rachete. În timpul acestei ultime runde a ostilităților, care a durat o săptămână (14- 21 noiembrie 2012) militanții islamiști din Fâșia Gaza au lansat un număr de rachete adânc în teritoriul Israelului, atingând și zona Tel Aviv și regiunea Ierusalimului. Potrivit cu planul ONU din 1947 de împărțire a Palestinei mandatare în doua state - arab și evreiesc, zona Gaza urma
Conflictul dintre Israel și Fâșia Gaza () [Corola-website/Science/327723_a_329052]
-
atentate în statele europene, ce vizau aeroporturi și gări aglomerate. De asemenea, Bagdadul a informat statele europene cu privire la planurile Statului Islamic, însă Bruxelles-ul nu se număra printre țintele vizate de jihadiști. Oficialul din securitatea irakiană a susținut că militanții islamiști și-au schimbat planurile în ultimul moment și au întors armele spre Bruxelles imediat după capturarea lui Salah Abdeslam. Două explozii au zguduit terminalul de plecări al Aeroportului din Bruxelles puțin înainte de ora locală 08:00. Prima explozie a avut
Atentatele teroriste de la Bruxelles din martie 2016 () [Corola-website/Science/335760_a_337089]
-
împotriva expulzării de către guvernul Itzhak Rabin, în Liban a 415 activiști și conducători ai mișcărilor islamiste palestinene Hamas și Djihad Islami, ca represalii la acțiuni teroriste ale acestora. Avneri împreună cu soția și cu alți activiști evrei și arabi, inclusiv fruntașul islamist israelian Raad Salah, pe atunci primar al orașului arab Um al Fahm din Israel, au stat atunci vreme de două luni într-un cort de protest în fața sediului primului ministru la Ierusalim. După un an, în 1993, în urma unei înțelegeri
Uri Avneri () [Corola-website/Science/320922_a_322251]
-
în regiune și răspândirea comunismului în general. Alt eveniment important a fost incendierea cinematografului Rex din Abadan la 20 august 1978, urmat de demonstrații puternice care au dus 6 luni mai târziu la declanșarea revoluției iraniene și preluarea puterii de către islamiști. În timpul războiului dintre Irak și Iran orașul a fost în mare parte distrus. Rafinăria a reînceput producția abia în 1993.
Abadan, Iran () [Corola-website/Science/302142_a_303471]
-
Trebuie să amintim și o altă față a monedei și anume pericolul infiltrării organizațiilor teroriste. Recent, în luna Ianuarie 2013 a avut loc un caz regretabil de luare de prizonieri în Algeria. Au murit 38 de ostatici și 29 de islamiști. Forțele de securitate algeriene au informat Reuters ( și această problemă a fost luată în discuție în parlamentul Canadian) că două dintre cadavrelele islamiștilor uciși au fost identificate ca fiind cetățeni ai Canadei. Chiar coordonatorul atacului, numit „Chedad” era canadian și
Islamul în Canada () [Corola-website/Science/329089_a_330418]
-
în 2005 și unii comentatori au văzut acest lucru ca pe un prim pas spre prima tentativă de introducere a proceselor democratice din Regat, inclusiv legalizarea partidelor politice. Alți analiști de pe scena politică arabă au fost mai sceptici. Ușor candidații islamiști, de multe ori oameni de afaceri, au avut cele mai bune rezultate, dar au obținut puțină putere reală. În 2009, a promis organizarea de noi alegeri inclusiv votul persoanelor de sex feminin,dar aceste alegeri au fost amânate pentru cel
Politica Arabiei Saudite () [Corola-website/Science/319544_a_320873]
-
Șamil Salmanovici Basaev (în ; n. 14 ianuarie 1965, Dișne-Vedeno, RASS Ceceno-Ingușă, URSS - d. 10 iulie 2006, Ekajevo, RA Ingușeția, Federația Rusă) a fost un militant islamist cecen și lider al curentului separatist din Cecenia. Începându-și activitatea militară din postura de comandant în Transcaucazia, Basaev a condus ani la rând campanii de gherilă împotriva trupelor Federației Ruse și a orchestrat masive luări de ostatici civili, cu
Șamil Basaev () [Corola-website/Science/324922_a_326251]
-
loc în Karabah, în luptele împotriva trupelor Dașnak”. Ulterior a afirmat că și-a retras mujahedinii din război deoarece acesta părea mai degrabă unul naționalist decât unul pentru jihad. În timpul conflictului, Basaev a fost prezentat pentru prima dată militantului pan-islamist Ibn al-Khattab. Spre sfârșitul anului 1992, Basaev s-a mutat în Abhazia, o regiune separatistă a Georgiei, pentru a sprijini mișcarea rebelă locală împotriva încercărilor guvernului georgian de a recâștiga controlul asupra teritoriului — un conflict în care, în final, o
Șamil Basaev () [Corola-website/Science/324922_a_326251]
-
ultima ocazie de a moderniza puterea militară sovietică, invadând în decembrie 1979 Afganistanul, unde armata sovietică s-a împotmolit într-o prea costisitoare și total inutilă ocupație. Determinând agenția americană CIA să finanțeze și să antreneze, direct sau indirect, luptători islamiști împotriva invaziei sovietice, această politică a lui Leonid Brejnev este parțial la originea radicalizării unei părți crescânde dintre musulmani. Leonid Brejnev a fost, ca durată la putere, al doilea lider sovietic după Stalin. Dintre cele trei generații de comuniști descrise
Leonid Brejnev () [Corola-website/Science/298047_a_299376]
-
PYD) în Kurdistanul de Sud și au fost puse la dispoziția Comitetului Suprem Kurd (din care face parte și PYD) în 2012. Gruparea a adoptat inițial o atitudine defensivă în Războiul Civil Sirian. Dar conflictul a izbucnit între YPG și islamiști după ce organizația a alungat un grup de jihadiști din Ras al-Aïn. Ulterior, YPG au început să avanseze în teritorii controlate de SIIL și locuite în special de arabi, precum orașul de frontieră Tell Abyad, în iunie 2015. YPG se consideră
Unitățile de Apărare a Poporului () [Corola-website/Science/334633_a_335962]
-
orașului Kobanî (în ), ocupat de YPG. Kurzii au primit întăriri în oameni din partea comunității kurde din Turcia și, ajutați și de loviturile aeriene americane, au reușit să reziste. După o lună de lupte, YPG au revendicat moartea a 685 de islamiști și au recunoscut pierderea a 74 de luptători din rândurile lor. În iulie-august 2014, YPG s-au aliat cu Partidul Democratic din Kurdistan (PDK) în scopul de a lupta împreună împotriva Statului Islamic care avansa în Irak. Unitățile YPG au
Unitățile de Apărare a Poporului () [Corola-website/Science/334633_a_335962]
-
de către Turcia, la fel ca și PKK, a cărui aripă siriană este PYD. PKK este de asemenea considerat organizație teroristă de către Uniunea Europeană, dar nici PYD, nici YPG nu sunt menționate. Kurzii din YPG afirmă că, în timpul anului 2013, de rebeli islamiști și 376 soldați sirieni guvernamentali au fost uciși de trupele lor, în timp ce pierderile umane de partea kurdă ar fi de 379 de morți. Pentru anul 2014, grupul armat kurd declara, pe 28 decembrie, că 537 soldați YPG/YPJ au fost
Unitățile de Apărare a Poporului () [Corola-website/Science/334633_a_335962]