642 matches
-
devieri în vise albastre peste lumea din casa bunicii cu melci și carusel ruginit rulezi nisipul clepsidrei plutești în lacul cu ascunzișuri, cu vise bizare în cadre din fum și din gheață te petreci în canoe de vis strămutat în islazuri formale în furtuni sacre și interdicții în tranzit ești cenușă și fum - La orizont Ce-a rămas din ce-a fost eclipă peste oceanul din mine eclipă peste oceanul din tine lume la amurg în prognoză pe web taifas sau
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
Vântul măsura tacticos zăpada o înghesuia în turbane Eschimoși și lemn plutitor Sacră scăldătoare și ulei de focă Ascunzișuri cioplite-n zăpadă Cadră din fum și din gheață Treceau canoele, se duceau, Își strămutau trecutul în prezent De-a lungul islazurilor de gheață Eschimoși, sanie și câini Furtuni potente și interdicții Șamani practicanți și suflete în tranzit cadre de gheață și fum - De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Ce-a rămas din ce-a fost Eclipsa se cumpănea
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
zare. Era opt și un sfert. Fix. Un câine urla, singur, așa, de nebun. O lumină galbenă coborâse din cer. P a coborât din căruță, a deshămat iepele, le-a împiedicat cu funia hamului și le-a dat drumul pe islaz. Apoi, hotărât, se-ndreaptă, fără a mai întoarce capul, spre oraș. Nu se va mai întoarce niciodată în acest sătuc, prăfuit și uitat de lume.
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
este, bineînțeles tot de sorginte precreștina. Plugarii primeau traista cu merinde, după care gospodina aruncă agheasma rămasă la picioarele boilor. Tot acest ritual avea loc în gospodăria plugarului. În unele zone, există obiceiul că toate plugurile să se adune pe islazul satului, unde în prezența plugarilor, preotul oficia o slujbă de sfințire a apei pentru fiecare gospodar în parte, după care aceștia mergeau acasă pentru a face ritualul amintit. Dintre toate obiceiurile străvechi, în zilele noastre, se practică ritualul de fierbere
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
Romarta. Mă urcam în pomi și nu țineam cont că fructele sunt nespălate, le mâncam direct din pom și niciodată nu m-am îmbolnăvit de vreo boală. Aveam imunitate. Erau dăți, când, mergând cu tălpile goale spre gârlă sau spre islaz să iau vaca de la văcar, mă tăiam în vreun ciob sau mă înțepam în vreun spin. Nu veneam acasă imediat să mă dezinfectez cu spirt medicinal sau cu tinctură de iod, puneam câte un pumn de praf destul de fin de pe
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
lui Moș Crăciun, acesta îl ocolește. De aceea, băiețelul îi scrie pe spatele renilor și se semnează: “Dragoș de la Țânțăreni”. Un copil îi vorbește necuviincios Moșului și-l invită să se ducă la păscut cu caprele și cu renii pe islaz. Atitudinea copiilor de azi este total diferită de cea a copiilor de ieri. Aceia erau plini de cuviință față de o persoană bătrână, care a mers mult prin nămeți și a obosit, poate a înghețat, poate îi e foame. Ca să nu
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
de carte al Bibliotecii Naționale, spre a scoate asemenea cărți din bibliotecă. Rucărenii au cunoscut bine mișcare revoluționară pașoptistă, mai ales că în Rucăr se refugiase guvernul provizoriu revoluționar de la 1848 în frunte cu Nicolae Bălcescu. În ce privește învățământul, Proclamația de la Islaz - documentul programatic al revoluției muntene, prevedea la articolul 16, "instrucție egală și întreagă pentru tot românul de amândouă sexele". Tot așa de scump și sfânt le era art. 13 din Constituție privind eliberarea clăcașilor. De aceea ei s-au avântat
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355823_a_357152]
-
literare dedicate evenimentului au apărut în culegeri folosite de organizatorii acestor manifestări, Asociația Comunelor din România, membră a Consiliului Comunelor și Regiunilor Europei a votat o hotărâre de desfășurare a acestei sărbătoriri care s-a întins de la Izbicenii Proclamației de la Islaz la Sighetul Marmației, la Luncavița Deltei, la asociații românești din Germania, Belgia, Canada, Australia și a culminat, în afară de trăirea manifestărilor propriu zise, cu alcătuirea dosarului unei propuneri legislative. Un grup de senatori ai legislaturii trecute și-au însușit dosarul prezentat
ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE SAU ELIBERAREA MINŢII PARLAMENTARILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355311_a_356640]
-
ce a urmat înaltei și augustei voastre Trădări din August 23 1944, vă aparține întru totul Augustisime. Dar urmașilor urmașilor de la Sarmizegetusa, de la Posada, de la Rovine, de la Bobâlna, de la Podul Înalt, de la Călugăreni, de la Mirăslău, de pe Câmpia Turzii, de la Padeș, de la Islaz, din Munții Apuseni, de la Plevna, de la Grivița, de pe Valea Jiului, de la Turtucaia, de la Mărășești, Mărăști și Oituz, de la Cotul Donului, din Munții Tatra, de la Oarba de Mureș, deportaților din Bărăgan, celor de la Tismana, Dragomirna, Văcărăști, Jilava, Aiud, Gherla, Pitești, Miercurea Ciuc, Târgșor
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
cu răsăritul și apusul soarelui, cu vrejii de fasole și bostanii din câmp. Conservele și găinile sunt produsul secundar. Esențială e bucuria că trăiești și rodești! Părăsesc curtea acestui om și încep plimbarea pe ulița; ajung la marginea satului, pe islaz, si arunc un ochi în ultima gospodărie - curcani, gâște și câțiva miei. Intru în vorbă cu stăpâna casei și o întreb mirata ce-i cu grămezile de lâna pe care le ia vântul, aruncate pe margine de drum. Îmi spune
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
Ediția nr. 1226 din 10 mai 2014 Toate Articolele Autorului De câțiva ani s-a pripășit Pe la noi un deputat . Încet , încet și-a construit O casa-n vale lângă sat . Lua o parte din pădure Și-o bucată de islaz . S-a luptat ca să le fure Să aiba-n curte parc și iaz . E vechiul loc de adăpat , Pentru copii un colț de răi Loc de joacă și scăldat Începând din luna mai . Da dom’ primar ne-a lămurit Că
NECAZ de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350693_a_352022]
-
veche melodie Și e același pâlc de brazi Sus pe coasta lângă vie. Aceleași salcii peste apă Plâng și astăzi despletite Unde râul malu-l sapă Lângă vadul pentru vite. Doar pe uliți lume nu e Ci doar case părăsite, Din islaz azi nu mai suie Prunci cu larma praf și vite. Stana veche e pustie Că nu mai sunt ciobani nici oi, E pârloaga vechea glie Și-n sat sunt doar bătrâni că noi . Trist în urmă satu-si lasă Cei tineri
SATUL MEU de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350700_a_352029]
-
țăranul știe să le așeze, în rostuială, pe toate... În amintirea copilăriei mele, tata ieșea să se întâlnească cu primăvara la câmp prin februarie cănd, draga de ea, dădea primele semne de sosire, atunci când apuca zăpada să se topească în islaz și ieșeau brândușele pe pajiște. Cam din vremea aceea începea roboteala pământului pentru că roboteala casei, în orice anotimp, nu înceta niciodată... Am fost săptămâna trecută la mine la țară, de la Drăgănești de Vlașca, nițel mai sus, spre Videle. Cu tristețe
PLEAŞLCA PE SCĂFÂRLIE de DONA TUDOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358774_a_360103]
-
copilăriei. În paginile acestei „confesiuni de credință” se ascud bijuterii neasemuit de frumoase, pe care autoarea le-a șlefuit cu raza ochilor, puterea minții și iubiirea sufletului. Le-a înnobilat cu cele mai dragi amintiri din copilărie (când păștea pe islaz gâștele, oile, caprele și o ajuta pe măicuța ei la treburile gospădărești), apoi a ridicat cortina anilor tumultoși ai tinereții, când a cunoscut farmecul și muzicalitatea literelor din cărțile pe care le descoperea că-i sunt primii ei prieteni adevărați
UN MIC POPAS LA SFÂRŞIT DE VEAC . DESTINE ÎN OGLINDĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359449_a_360778]
-
ales îi umezește privirile și-i gâtuie vocea, ori de câte ori vorbește sau își amintește de el. Chiar dacă nu e vizibil. Și e cea mai frumoasă mărturie a nepotului despre unchiul său. Fie spațiul idilic al secerișului, fie nostalgia pădurii Ciolăneasca, fie islazul, ulițele satului, Poiana lui Iocan sunt locuri cu un farmec aparte, descrise cu multă măiestrie de Marin Preda și trecute în revistă în amintirile consătenilor lui, în cartea lui Sorin Preda. În mărturia lui, Dobre I. Burcea - consătean, îi caraczerizează
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
3 TELEORMAN Comună Saelele Școala Profesională Saelele 4 TELEORMAN Comună Suhaia Școala Gimnazială "învățător Marin Bunescu” Suhaia 5 TELEORMAN Comună Putineiu Școala Gimnazială Putineiu 6 TELEORMAN Oraș Zimnicea Școala Gimnazială nr.3 Zimnicea 7 TELEORMAN Comună islaz Școala Gimnazială nr. 1 islaz 8 TELEORMAN Comună Uda Clocociov Școala Gimnazială Uda Clocociov 9 TELEORMAN Comună Slobozia Mândra Școala Gimnazială Slobozia Mândra 10 TELEORMAN Comună Drăgănești-Vlașca Liceul Tehnologic Drăgănești-Vlașca 11 TELEORMAN Municipiu Turnu Măgurele Liceul Tehnologic "Generai David Praporgescu” Turnu Măgurele 12 TELEORMAN Comună
ANEXĂ din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295182]
-
24, Times New Roman. ... 4. A doua pagină a buletinului de vot (prima pagină interioară) va rămâne goală. ... 5. Pe pagina a treia a buletinului de vot (a doua pagină interioară) se imprimă întrebarea „Sunteți de acord ca suprafețele de islaz comunal să fie atribuite în proprietatea foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, cărora nu li se poate reconstitui dreptul de proprietate asupra terenurilor pe vechiul amplasament?“, precum și pătratele, cu latura de 4 cm, cuprinzând afirmația, respectiv negația. ... 6. Literele care
HOTĂRÂRE nr. 21 din 11 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296608]
-
01 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului De-o dimineață, parcă două, Ceva îmi este de mirare, Se-aude frunza cum tresare Când se alintă-n zori la soare Mărgăritarele de rouă, Și-un greieraș, ca după nuntă, Pierdut aiurea pe islaz, De supărare și necaz Ne-având o clipă de răgaz Din scripca lui abia mai cântă, Iară în plopii de la gară, Sub mielușeii albi de nori, Un cârd, agale, de cocori Se-ngână cu privighetori Făcându-i parcă de ocară
TOAMNA de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340545_a_341874]
-
face prin rotație. Stăpânirea exercitată de membrii obștii îmbracă 2 forme: stăpânirea devălmașă și cea personală (individuală). Amândouă sunt forme de apropriere a folosinței și nu trebuie confundate cu proprietatea devălmașă și proprietatea privată. Stăpânirea devălmașă. Aici intrau pădurile, pășunile, islazurile, apele, iar în epoca obștii arhaice turmele aparținând comunității, fondul de rezervă pentru anii cu recoltă slabă, moara satului și bogățiile subsolului. Această stăpânire asupra terenurilor și bunurilor făcea imposibil ca membrii obștii să poată înstrăina hotarul satului. Stăpânirea individuală
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
ținut! Nu contenea să alerge. N-avea timp nici să-și răcorească buzele, ori fața, la vreun izvor răcoros din cele care-l îmbiau la tot pasul. Parcă anume, îi ieșeau în cale alte și alte sate, alte vâlcele, alte islazuri. Care mai de care mai minunate! Vâlcea după vâlcea, ogor după ogor, deal după deal, toate intrau sub stăpânirea sa. Era deja epuizat, dar merita osteneala. Privi surprins spre cer. Nici nu-și dădu seama că soarele trecu cu mult
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
în Anexele Directivei Păsări 2009/147/CE. Aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), este o arie naturală protejată încadrată în categoria de management monumente ale naturii și este reprezentată de o rariște de stejari seculari de pe islazul comunei Alexeni (situați pe tarlaua 15, parcelele 46 și 47). Suprafața acesteia este de 37 de hectare. Scopul planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menține sau a îmbunătăți, acolo unde este cazul, starea
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
alba, Parus caeruleus și Parus major) care nu sunt de interes conservativ, nefiind incluse în Directiva Păsări. Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), este declarată monument al naturii pentru conservarea unor exemplare seculare de stejar. Aria naturală protejată este situată pe islazul comunal al localității Alexeni cu o suprafață de 37 ha. Terenul se poate încadra la categoria de ecosistem 2321 - Pajiști stepice calcicole având categoria de management III în clasificarea IUCN. Pădurea Alexeni a fost declarată arie naturală protejată prin Hotărârea
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
municipiul Slobozia, Cosimbești, Ograda, Mărculești, Sudiți, Bucu, orașul Țăndărei, Săveni, Platonești, Mihail Kogălniceanu, Vlădeni, Giurgeni (în județul Ialomița). ... Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), este localizată în apropierea localității Alexeni (jud. Ialomița), pe tarlaua 15, parcelele 46 și 47 de pe islazul comunei Alexeni (coordonate 44°40'56"N 26°43'32"E), având o suprafață de 37 ha. Tabelul 4 sintetizează localizarea ariilor naturale protejate vizate de planul de management. Tabelul 4. Localizarea ariilor naturale protejate Codul si denumirea ariei naturale protejate Suprafața (ha) ’ Regiunea
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
comunități de ierburi higrofile), cât și a speciilor adaptate acestor condiții (mamifere și păsări acvatice, amfibieni), habitate și specii pentru care au fost desemnate siturile în cauză. Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), este cuprinsă integral în bazinul Râului Ialomița, pe islazul comunal al localității Alexeni, însă nu este traversată și nici nu se învecinează cu cursuri de apă, fiind o rariște cu exemplare seculare de stejar pedunculat. Conform Planului de Management al Spațiului Hidrografic Buzău-Ialomița (ANAR, 2015), în zona de câmpie
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Stejar 4 0bservații Este vorba de 56 exemplare seculare de stejar (Quercus robur s.l.) din Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), care este declarată monument al naturii datorită vârstei și dimensiunilor impresionante ale acestor arbori. Aria naturală protejată este situată pe islazul comunal al localității Alexeni cu o suprafață de 37 ha. ... ... 4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE 4.1. Comunitățile locale și factorii interesați 4.1.1. Comunitățile locale În general, în România, ariile naturale protejate sunt localizate în zone rurale. Multe dintre aceste comunități
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]