165 matches
-
I.Cuza", 48.Enciu, Gh. (1984)Poșta și telecomunicațiile în România, Ed. Ș tiințifică și Enciclopedică, București. 49.Frunzescu, D. (1872)Dicționar topografic și statistic al României, București. 50.Gane, C. (1923)Pe aripa vremii, București. 51.Ghibănescu, Gh. (1915)Ispisoace și zapise, Iași. 52.Ghibănescu, Gh. (1915)Surete, vol.IV, Iași. 53.Giubernea, M. (1995)O nouă descoperire făcută de arheologul Nicolae Pușcașu, în cotidianul "Monitorul" din 25 sept., Iași. 54.Giurescu, CC. (1975)Românii în mileniul migrațiilor,discurs de
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
De fiecare dată voievodul trimitea un slujbaș domnesc de seamă pentru a cerceta faptele la fața locului. După ce primea anafora de la dregătorul trimis, asculta cu mare luare aminte pe împricinați, cărora le cerea să-și dovedească spusele cu urice domnești, ispisoace sau martori de bună credință. - Indrăznesc, mărite Spirit, să-ți cer să-mi lămurești înțelesul cuvintelor rostite de tine privitoare la actele domnești. - Trebuie să știi că, de fiecare dată când un dregător domnesc era trimis să cerceteze faptele la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
domnesc era trimis să cerceteze faptele la fața locului, acesta întocmea o dare de seamă către Vodă. Aceasta se chema anoforă. Uricul însă e un act de stăpânire pe veci a unui bun dăruit de domn sau prin cumpărare. Pe când ispisocul este un act care dovedește că cineva este stăpânul de drept al unui bun oarecare. Zapisul este orice document scris. În acest act se găsește o formulă obișnuită: „Scriem și mărturisim cu acestu zapis al nostru...” - Imi place cum sună
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
omului.” - Te gândești la ceva anume când spui asta, mărite Spirit? - La faptul că Antonie Ruset a fost nevoit la 14 feb. 1678 (7186) să liniștească gâlceava pornită între cuvioșiile lor de la niște mori de apă. Călugării de la Galata aveau ispisoc de la Dumitrașco Cantacuzino voievod pentru un loc de moară la capul iazului domnesc din vale de gârla ce vine dinspre Balica (Frumoasa). Călugării de la Frumoasa aveau două roți de moară, dar „s-au sculat în tăria lor...să mai facă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
neînțelegerea dintre călugării de la mănăstirea Nicoriță și cei de la mănăstirea Aron Vodă. Ziceau cei de la Nicoriță că un iaz de pe pârâul Ciric este al lor, pentru că l-au primit danie de la Barnovschi voievod. Cei de la Aron Vodă au arătat un ispisoc de danie de la însuși Moise Moghila voievod pe același iaz. Unde era adevărul? Moise Moghila voievod spune: „Am aflat cu adevărat că n-au fost dreaptă acea carte ce-au avut-o călugării de la Nicoriță danie de la Barnovschie voievod, pe
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
arătându-ne și cărți de pâră și de rămas de la Mihai (Racoviță) vodă.” Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod a trimis de mai multe ori oameni domnești să cerceteze locul. Mănăstirea Zlataust a rămas să aducă în termen de 50 de zile ispisocul de la Duca Vodă. „Si ei nu și-au mai adus ispisocul și-l tăgăduiesc.” Mai mult, călugării de la Aron Vodă au adus un ispisoc „ de la Mihai vodă Racoviță dintr-a doua domnie, scriindu cum au dat acea seliște sfintei mănăstiri
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Racoviță) vodă.” Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod a trimis de mai multe ori oameni domnești să cerceteze locul. Mănăstirea Zlataust a rămas să aducă în termen de 50 de zile ispisocul de la Duca Vodă. „Si ei nu și-au mai adus ispisocul și-l tăgăduiesc.” Mai mult, călugării de la Aron Vodă au adus un ispisoc „ de la Mihai vodă Racoviță dintr-a doua domnie, scriindu cum au dat acea seliște sfintei mănăstiri lui Aron vodă.” La sfârșit voievodul a hotărât că seliștea Prisăci
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
domnești să cerceteze locul. Mănăstirea Zlataust a rămas să aducă în termen de 50 de zile ispisocul de la Duca Vodă. „Si ei nu și-au mai adus ispisocul și-l tăgăduiesc.” Mai mult, călugării de la Aron Vodă au adus un ispisoc „ de la Mihai vodă Racoviță dintr-a doua domnie, scriindu cum au dat acea seliște sfintei mănăstiri lui Aron vodă.” La sfârșit voievodul a hotărât că seliștea Prisăci este a mănăstirii Zlataust pe motiv că: „Duca Vodă bătrânul n-au apucat
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lui Aron vodă.” La sfârșit voievodul a hotărât că seliștea Prisăci este a mănăstirii Zlataust pe motiv că: „Duca Vodă bătrânul n-au apucat să facă drese călugărilor pre moșie de la Prisăci.” - Prin urmare, tăgăduiala în prezentarea la domnie a ispisocului lui Duca Vodă în termen de 50 de zile de către Hristarh, egumenul de la Zlataust, a fost motivat prin faptul că Gheorghe Duca voievod - fiind răscoale în țară - nu a apucat să facă ispisoc pe seliștea Prisăci. - Gâlceava nu se sfârșește
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
urmare, tăgăduiala în prezentarea la domnie a ispisocului lui Duca Vodă în termen de 50 de zile de către Hristarh, egumenul de la Zlataust, a fost motivat prin faptul că Gheorghe Duca voievod - fiind răscoale în țară - nu a apucat să facă ispisoc pe seliștea Prisăci. - Gâlceava nu se sfârșește aici, dragule. Nicolae Alexandru Mavrocordat a trimis câțiva dintre marii boieri să cerceteze și să depună mărturie că seliștea Prisăci aparține mănăstirii Zlataust și nu călărașilor sau mănăstirii Aron Vodă. Marii boieri fac
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
depună mărturie că seliștea Prisăci aparține mănăstirii Zlataust și nu călărașilor sau mănăstirii Aron Vodă. Marii boieri fac acest lucru la 27 aprilie 1713 (7221). Iată însă că la 1 mai 1717 (7225) Mihai Racoviță voievod cercetează cu amănunțime toate ispisoacele - chiar și pe al lui, din a doua domnie - și vede cu părere de rău că a greșit dând seliștea Prisăci mănăstirii Zlataust. Apoi spune că Gheorghe Duca voievod a dat o parte din seliștea Prisăci și că Hristarh, egumenul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din a doua domnie - și vede cu părere de rău că a greșit dând seliștea Prisăci mănăstirii Zlataust. Apoi spune că Gheorghe Duca voievod a dat o parte din seliștea Prisăci și că Hristarh, egumenul de la Zlataust, nu a prezentat ispisocul cerut în termen de 50 de zile, pentru că: „Ei știind vicleșugul, l-au tot ținut ascunsu și nu l-au mai arătat la iveală...Iar mănăstirea lui Aron Vodă să aibă a-și ține cu bună pace seliște de la Prisăci
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
îngrădit sfințiia sa hudița despre portița școalei lor...așijderea și alți mahalagii îi oprescu...și vor să-i îngrădească, ca să n-aibă pre unde ieși din școală nici la o uliță.” Când a fost vorba de acte pe locul reclamat, ispisocul de la Aron Vodă nu arăta lămurit locul până unde se întinde stăpânirea lor, iar jidovii au spus că ispisocul lor „l-au arsu un foc.” Mărturiile mahalagiilor fiind mincinoase, vodă a pus doi jidovi bătrâni să jure că ispisocul de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ca să n-aibă pre unde ieși din școală nici la o uliță.” Când a fost vorba de acte pe locul reclamat, ispisocul de la Aron Vodă nu arăta lămurit locul până unde se întinde stăpânirea lor, iar jidovii au spus că ispisocul lor „l-au arsu un foc.” Mărturiile mahalagiilor fiind mincinoase, vodă a pus doi jidovi bătrâni să jure că ispisocul de cumpărătură al locului școlii a ars și „că au avut locul școalei hudiță pân-la Pod” (Podul Vechi). In urma
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
reclamat, ispisocul de la Aron Vodă nu arăta lămurit locul până unde se întinde stăpânirea lor, iar jidovii au spus că ispisocul lor „l-au arsu un foc.” Mărturiile mahalagiilor fiind mincinoase, vodă a pus doi jidovi bătrâni să jure că ispisocul de cumpărătură al locului școlii a ars și „că au avut locul școalei hudiță pân-la Pod” (Podul Vechi). In urma jurământului, vodă a hotărât că atât mănăstirea cât și mahalagiii să dea câte patru palme de loc - în total 8
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a hotărât că atât mănăstirea cât și mahalagiii să dea câte patru palme de loc - în total 8 palme - pentru hudiță de la școală până la Podul Vechi. - Dreaptă judecată, dragule. Da’ hai să vedem ce mai putem afla din zapise și ispisoace. Uite colea zapisul din 19 sept.1606 (7117), prin care Constantin Moghila voievod a împuternicit mănăstirea să stăpânească și să culeagă via de la Copou, dăruită de Parasca, fiica lui ghioni din Iași. - Tocmai am găsit un nou zapis, mărite Spirit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
au prins pe călugări și i-au muncit și le-au luat toate averile și bucatele, lăsându-i numai cu trupurile, iar dresurile ce le-au avut toate le-au rupt și le-au călcat în glod, fără numai un ispisoc...de la Vasile (Lupu) voievod, dar și acela rupt și stricat, fără pecete, fără mătasă.” - După aceasta a venit Stefăniță Lupu voievod, mărite Spirit, care la 7 mai 1660 (7168), dăruiește mănăstirii Hlincea satul Hlincea, împreună cu 15 poslușnici. De asemenea, la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Din câte am citit prin zapise, am aflat că la 5 iulie 1692 (7200) voievodul Constantin Cantemir a judecat pricina dintre egumenul mănăstirii Hlincea și niște poslușnici care nu mai voiau să asculte de mănăstire: „Arătând rugătoriul nostru Leontie egumenul ispisoc de miluire de la răpăusatul Stefan Vasilie vodă și întărituri de la alți răpăusați domni ce au fostu pe urma lui...pe cincisprădzece oameni ca să aibă în scuteală, să fie poslușnici svintei mănăstiri. Si făcând jalobă Leontie egumenul cum acești oameni sunt
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de „Marco Rusul mai gios de morile gălătenilor, dzicând călugării de la Bârnova cum acele mori sunt pre locul lor, pe hotarul Ciurbeștilor. Iar călugării de la Hlincea așa au dat samă...cum sântu pre locul lor; și ne-au arătat și ispisoc de danie și de miluire.” Vodă însă nu i-a crezut nici pe hlinceni, nici pe bârnoveni ,ci a trimis „pre Rugină vornicul de gloată și pre Corlat uricariul...să caute semnele acelui loc...precum spune diresul de la Barnovschi vodă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
care era risiptă, și a zidit-o din piatră. A venit însă un foc peste târgul Iașilor, care a mistuit și dugheana lui Cârste. El a refăcut pivnița și deasupra gârliciului a făcut „cerdac cu căscioară”. Egumenul a arătat un ispisoc de la Duca Vodă cum că pivnița este a mănăstirii și a susținut că pivnița nu era așa risipită „ce-ar fi aflat-o făcută gata”. Slujbașii domnești trimiși la fața locului nu au luat în samă cele făcute de Cârste
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
hi pomană, au luat aceste moșii și le-au dat la această svântă mănăstire ce mai sus scriem unde iaste hramul Sveti Ioan Zlataust...Ce Duca vodă n-au apucat a face dires călugărilor pe aceste moșii precum au și ispisoc de întărituri de la Dumitrașco (Cantacuzino) vodă.” Cu alte cuvinte, i-a dezmoștenit pe călugării de la Clatea de moșiile scrise mai sus și i-a înzestrat peste noapte pe cei de la Zlataust. Am înțeles bine?Așa s-a întâmplat, omule, și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
călugării de la Agapia, că acea moară și acel loc de prisacă le sânt danie și miluire...de la Aron voievod și de la alți domni bătrâni foști înaintea noastră, precum au arătat ei...multe drese de danie și de miluire și alt ispisoc de pâră...de la Vasilie voievod (Lupu), schimbătură cu rugătorii noștri, călugării de la Agapia, și le-a dat alt loc de moară (celor de la Agapia) și cu loc de prisacă în capătul de sus al Braniștii, pe râul Dzijia, împotriva Morenilor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
este faptul că „rugătorii noștri” de la Golia „au rupt moara și au stricat-o de tot și au luat și pietrele de acolo”, în loc să se înțeleagă creștinește cu cei de la mănăstirea Agapia... - Am dat peste un suret (rezumat) „de pe un ispisoc de la Gașpar (Grațiani) voievod”, din 1619 sept. 1 - 1620 aug. 31 (7128), prin care acesta întărește Goliei stăpânirea asupra unei vii „ce iaste la Iași”. Până aici nimic deosebit. Minunea constă în faptul că această vie a fost dăruită de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de mare certare.” Imi imaginez, mărite Spirit, cum fluturau sutanele cuvioșiilor lor pe cele coclauri, în alergarea lor pentru a alunga pe cei care încălcau moșiile mănăstirii. Iată ce spune și diacul, mărite Spirit, într-un suret (copie) după „Un ispisoc gospod din anii 7221(1712 sept. 1-1713 aug.31) fără de lună, de la măriia sa Niculai Alexandru (Mavrocordat) voievod, în care scrie că, socotind măriia sa și pentru sfânta mănăstire Copou, fiind căzută și lipsită, o au miluit cu o bucată
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nu ajungă la Divanul Domnesc și la vodă (Grigorie Ghica voievod). Gâlceava a pornit-o Paisie, egumenul Zlataustului. El spune că Prisăcile sunt danie mai veche de la Duca vodă bătrânul și că mănăstirea Aron Vodă stăpânește locul pe baza unui ispisoc de danie mai nou al lui Mihai Racoviță voievod, din domnia a doua. Anthim, egumenul mănăstirii Aron Vodă, susține că Duca vodă bătrânul a dat Zlataustului un loc cuprins „între Vale lui Pătrașco până în drumul Zăgărancii mănăstirii Clatii, ce-au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]