239 matches
-
a fi ilustrarea „stărilor sufletești fundamentale - în epoci atât de diferite ale istoriei și ale vieții autorului implicată în istorie - cu evoluție imprevizibilă”; ceea ce vrea să sugereze, ca și întreg conținutul volumului, oarecare contradicții și divergențe. Și totuși, vocea lirică, ispitită mereu de sublim, conservă intactă emoția în fața miracolului cotidian: „Aș vrea să fiu cinci minute, numai cinci minute, poet / unul dintre acei oameni pe care zeii îi întruchipează / când vor să exprime în versuri o suferință sau o bucurie / - și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
material documentar schițează mediul social al vremii - cu micii boieri din Moldova și Basarabia, viața negustorilor bucureșteni, a țiganilor de pe moșii -, lumea sfârșitului perioadei feudalismului la români, când se mai arunca cu punga de bani, chiar de însuși autorul rândurilor, ispitit și de lumea femeilor. Realizată într-o limbă ușor arhaică, fără pretenții literare, lucrarea este caracterizată de specialiști ca distingându-se „printr-o sfătoșenie... moldovenească". Plecând de la „Istoria vieții mele" apărută în volum în 1908, Șerban Cioculescu realizează în 1975
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
amănuntului comic și pitoresc, memorialistul recompune în manieră anecdotică figuri și scene cu haz, încercând, în tonuri surâzătoare, să reînvie o epocă pe care o cunoaște bine. Târgurile de provincie, unde peregrinează trupe de actori, sunt cadrul predilect al evocării, ispitită, cu un pronunțat gust al picanteriei, să promoveze vorba de duh și momentele de farsă. „Schițele” și „povestirile” acestea sunt, ca structură, mici scenete, dialogul fiind procedeul care îi stă lui A. cel mai la indemână. A și dramatizat, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
ale evoluției industriei metalurgice în Moldova, moment care, paradoxal, a întărit credința altor întreprinzători, care l-au succedat în preocupări, în posibilitatea reușitei depline. De altfel, însuși Mihalic avea să revină nu peste multă vreme spre același domeniu al metalurgiei, ispitit fiind nu atât de substanța sau de consistența privilegiilor domnești, oferite îndeobște întreprinzătorilor, cât mai ales de propria-i credință în reușită, fundamentată pe cunoașterea bogatelor resurse naturale ale țării, pe informațiile adunate de-a lungul anilor, incluzând și experiența
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de robi; Însă Ivan al III-lea, țar al Rusiei În 1460-80, adună o armată de mercenari, porni Împotriva lor și Îi Împinse Înapoi spre Boristen. Atunci Țiganii folosindu-se de Înfrângerea aceasta, obosiți și plictisiți de vieața lor zbuciumată, ispitiți poate și prin clima și prin rodnicia pământului se răspândiră, formând grupuri mici sau mici triburi, În Basarabia mai Întâiu și mai pe urmă În Moldova și Munteniaunde de grab necăjiți și urmăriți fugiră spre munți. Alții se duseră În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de avangardist. De fapt, structural reticent față de îndrăznelile extreme ale avangardei, într-o bună parte a producției sale el apare mai degrabă ca un postsimbolist, adept al înnoirii mai ales la nivelul lexicului și al recuzitei imagistice. Fascinat de modernitate, ispitit și de postura militantă, permeabil la sugestii expresioniste, ca în remarcabilul poem Jazband cu lăutari țigani, a dat, în anii ’20 și ’30 din secolul trecut, o poezie asimilabilă unei anumite zone a avangardei interbelice românești. Cel mai „avangardist” text
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
Caucaz via Turcia, pentru a ateriza în America. Foarte sumară, avea avantajul să corespundă cu meseria mea de odinioară și să se încrucișeze cu meseria lui Vinner. „Patru-cinci zile“, adică până la întoarcerea colaboratorului său plecat în China. M-am simțit ispitit să nu aștept, să-i spun cine sunt și pentru ce venisem. Vecina noastră cea obeză s-a ridicat în picioare și, ca într-un gag la televiziune, a fost cât pe ce să ia după sine și fotoliul din
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
tangoului, fiu al unei clase de bastarzi și bastard el însuși (faptul că Gardel a fost nu este o întâmplare), fără tată, fără familie. Toată afectivitatea lui se revarsă asupra personajului stabil al vieții lui: mama"154. Chiar dacă se simte ispitit să cunoască femeia, decepționat de "perfidia și minciuna" ei, bărbatul tangoului se intoarce mereu la mama, a cărei iubire este garanția că se poate adăposti oricând într-un loc sigur: "Mama nu e decât una Și chiar dacă cândva uit de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
doisprezece apostoli, adevărați inițiatori ai monahismului (21). Al doilea tip de sărăcie, cel mediu, este cel care presupune ca rugăciunea să fie însoțită de munca manuală; într-adevăr, sub pretextul că se dăruiesc cu totul lui Dumnezeu, oamenii sunt puternic ispitiți să trândăvească, lăsând sufletul să se deschidă către patimi; este atitudinea pe care și Pavel o condamnă (I Tes. 3, 6-12) atunci când îi îndemna pe destinatarii epistolei să muncească, urmând exemplul său. Avem aici un accent polemic, autorul vizându-i
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
umilit de mărinimia acestuia, se sinucide. Obsesia inculcată personajelor pare să alimenteze abundent inspirația lui B. Nuvela cea mai bine structurată este, poate, Sfârșitul dascălului Pavel, în care dascălul unei biserici de oraș, un om altminteri destul de onest, se simte ispitit să o prade în toiul nopții. Totul se relevă aici la nivelul sugestiei, care orientează aproape toate imaginile. Atmosfera, susținută de hiperbolă, misterul sublimat în jocul percepțiilor și tribulațiile născute din teama abia stăpânită a dascălului permit trecerea într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
pe labe în hățișuri și privește nemișcat; vulpea stă lângă vizuină și nu se ndură să meargă la vânat; veverița pleacă creangă lângă creangă și hoinărește, ca o deșucheată, pădurea ntreagă. Iar iepurele a zbughit-o la joacă. Încet, ascultând, ispitit, a ieșit tiptil tiptil din curătură și, când a ajuns la margine și-a văzut întinderea lucie de 24 zăpadă, a început să sară de bucurie: «Poate mai întâlnesc un prieten» își zise iepurașul. Și gândul îi răspunse « Poate mai
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Arteni Miruna () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2325]
-
natal identificabil cu ținutul zărăndean mai extins decât cel podgorean are vigoare, consistență și cauzalitate narativă. Cercetătorii consideră că reușita își găsește motivație "în amprenta pe care vârsta copilăriei și adolescenței o exercită asupra afectivității și capacității intuitive a adultului ispitit mai apoi spre intelectualizarea problematicii exterioare"181. Spațiul în creația lui Ioan Slavici nu cunoaște nici poezia explicită (în sine, de la Sadoveanu), nici magia cosmică (de la Eminescu), nici habitatul nostalgic (de la Creangă). El are o singură funcție, aceea de a
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se adaugă, târziu, alte trei volume de poezii, proiectate încă din anii ’40: Cântece și distihuri (1981), La poarta lui Ștefan Vodă (1985), și după 1989, când intră în viața monahală, Rapsod în Arboroasa (1995). Înrădăcinat în ruralitatea bucovineană și ispitit mai puțin de orizontul altor culturi, „iconarul” L. își nutrește sensibilitatea precumpănitor descriptivă din izvoarele folclorului. Din acesta, cu bună intuiție, ia mai ales imagini de mare forță, comparații și metafore „revelatoare”. Nota personală, la care ajunge treptat, provine din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
și cadrelor didactice. Prin rezolvarea lor se realizează și importante sarcini formative ale procesului de Învățământ: antrenează operațiile gândirii, dezvoltă atenția, spiritul imaginativ-creativ și de observație, formează deprinderi de lucru corect și rapid etc. Consider că mulți se vor simți ispitiți să-și verifice gândirea cu ajutorul acestor probleme, și chiar În acele cazuri În care nu vor reuși să le rezolve decât cu ajutorul indicațiilor de la „Soluții”, tot vor avea de câștigat. 1. CLASAMENTUL La un concurs de alergări ordinea sosirii a
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
Bisericii primare s-au putut pierde fără urmă, principii decisive ale gândirii teologice se pot rătăci în bezna uitării. Boala diagnosticată de profesorul Alzheimer - uitarea accelerată de către pacienți a primelor lucruri învățate în copilărie - amenință sistematic teologia. Teologii sunt mereu ispitiți „să neglijeze întrebarea privitoare la modul în care teologia și-a învățat propriul limbaj”1. Pentru a învăța cum anume Ortodoxia și-a apropriat un limbaj teologic distinct nu este suficient doar să vizitezi cu pasiune și erudiție operele Părinților
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cel mai potrivit să deslușească problema privitoare la legitimitatea Strutocamilei de a ocupa tronul datorită priceperii sale concrete, practice de a găsi mereu cele mai bune soluții: "Adevărat, între toate jiganiile nu numai bun și adevărat filosof, ce încă și ispitit, iscusit anatomic Lupul ieste. Căci și în mari, și în mici, și bolnave, și sănătoase jigănii, adése meșterșugul ș-au ispitit, atâta cât în toată lumea măcar un dobitoc, pociu dzice, că nu să va afla, al căruia mănuntăi vreodată de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prin ogradă”). De o mare coerență în complexitatea ei, poezia relevă o structură romantică dominată de tensiunea real-ideal, de obsesia eului și a „soartei”. Amară în fulgerările ei satirice, atrasă de mitul trecutului paradisiac și de un naturism păgân, tonifiant, ispitită și de spațiile imaginarului exotic, ea se distanțează de tiparele romantismului prin absența aproape totală a strunei elegiace, prin intuiția sugestiei muzical-simboliste, prin „magia” senzitivă și vocația stilizării parnasiene. În reușitele sale M. este marele poet al epocii, alături de Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
a renaște împreună cu el ; a deveni celălalt. Să facem loc în noi, în rugăciune, în meditația și conformația noastră, celuilalt. E începutul umil al extazului. Ieșire din tine prin interioritate și prin celălalt. în contrast cu identitatea statică centrată pe ego, mereu ispitită să-și obiectiveze și să-și justifice limitările, potențial născătoare de exclusivism, atenția față de semenul diferit se corelează cu o identitate a depășirii și a completitudinii persoanei, cu o identitate dinamică. Ea se leagă strîns, pentru André Scrima, de tema
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lase un vid, semnificîndu-și astfel menirea supranaturală. Totuși, în Occidentul abandonat de Bizanț, Biserica va avea de asigurat, pe lîngă funcția spirituală, și pe cea de organizare socioculturală a unei noi civilizații creștine. întîi nevoită din rațiuni istorice, iar apoi ispitită să preia atribute ale puterii temporale, Biserica se lasă treptat și parțial atrasă într-un raport orizontal, intra-mundan și concurențial cu Imperiul, a cărui tensiune izbucnește, de-a lungul secolului al XI-lea, în cearta învestiturilor, apoi în secolul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și strămoșii mi-a dat întotdeauna conștiința puterii și a dreptului de a mă considera slujitor al aceluiași altar al dragostei de Adevăr. Credința că exist tocmai cu acest scop m-a ajutat să nu abdic, să nu cad. Când, ispitit sau înșelat în cuget, alunecam sau pierdeam echilibrul spiritual, credința în misiunea mea mă făcea să văd adâncul prăpastiei care mă aștepta, de unde nu este ieșire. Mulțumesc lui Dumnezeu că „de certat m-a certat, dar morții nu m-a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ioana, Vestibul să fie supuse perspectivei mânuite în cel de-al treilea volum, pentru ca ele să-și reveleze atribute corintice. Ca și în cartea despre Sadoveanu, M. încearcă să imprime o anume epicitate obiectului, ca și discursului său, lăsându-se ispitit să construiască pornind de la relația roman-socialitate un scenariu istoric. Una dintre temele de meditație constantă este modul în care poate fi comentată literatura și, decurgând de aici, condiția istoriei literare și a criticii, temă ce se regăsește în textele de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
roșu spaniol, ca s-o iau acasă. Am cercetat lista de bucate, destul de nesatisfăcătoare, însă cum eram tare flămând, am dat să intru în restaurant, dar m-a oprit un chelner, pentru că nu aveam cravată. O clipă m-am simțit ispitit să le spun cine sunt, dar n-am făcut-o; n-au decât să descopere singuri, mai târziu. Am surprins într-o oglindă o reflecție a înfățișării mele: îmi vârâsem poalele cămășii înapoi în pantaloni, dar arătam ca un vagabond
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
bine zis o derulare a ei - cantitativă și calitativă poate prea rapidă. Închei, pentru a vă scuti de barbaria monopolizării acestui microfon; cea mai mare dintre toate... 2. Dreptate Recunosc că am renunțat cu greu la ispita - eu să fiu ispitit? - de a vorbi despre mine. E totuși litera mea, nu a „ăluia“, câtă vreme v’am dat alfabetul ca să scriți numai „drăcării“. O las pe altă dată, când veți fi mai obișnuiți cu mine. Și, cum e o așa mare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
noi - pentru știință, nu pentru Natură -, respectiv să pui Întrebări Naturii, consemnând răspunsul. Asta Înseamnă experiment, a pune o „fărâmitură“ din Natură În fața unor situații noi, la care ea, reacționând, „să-și dea arama pe față“. Dar, vedeți voi, stimați ispitiți, așa nu afli decât ceva, o câtime din ceea ce există și doar un știut. Cercetătorul nu poate crea ceva cu totul nou, el Însuși fiind o „fărâmitură“ a Naturii. Și dispune doar de un limitat și mic laborator. Natura, adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bună și, culmea, lipsită de păcate, chiar dacă „orice e bun pe lume e ilegal, imoral sau Îngrașă“; tot un păcat și ăsta, Îngrășatul, căci e o abatere de la normă, o excepție, prima condiție a păcatului..., societatea nu s’ar lăsa ispitită. Ea iubește bionica, ceva născut tot din cercetare și, precum planta Își sacrifică rădăcinițele trimise Întru cercetare chiar În locuri improprii, societatea noastră Își sacrifică cercetătorii. 29 septembrie 2003, ora 13,39 11. Călătorie Mă obsedează o noțiune, entropia, căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]