218 matches
-
de arat pe a unele și pe unde le tună în cap fără să aibă vreo voie sau să mă întrebe pe mine”. În anul următor, la 22 martie 1848, locuitorii din Bumbăta au făcut o reclamație pentru imaș, iar Isprăvnicia Fălciu a ordonat privighetorului ocolului Prut (vezi Porunca nr. 4068) să cerceteze cazul, dar la 28 aprilie, locuitorii din același sat au trimis o nouă jalbă Isprăvniciei Fălciu, arătând obijduirile ce pătimesc (inclusiv bătaia locuitorilor, femeile și copiii fiind înspăimântați
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
22 martie 1848, locuitorii din Bumbăta au făcut o reclamație pentru imaș, iar Isprăvnicia Fălciu a ordonat privighetorului ocolului Prut (vezi Porunca nr. 4068) să cerceteze cazul, dar la 28 aprilie, locuitorii din același sat au trimis o nouă jalbă Isprăvniciei Fălciu, arătând obijduirile ce pătimesc (inclusiv bătaia locuitorilor, femeile și copiii fiind înspăimântați) din partea posesorului moșiei, Toderașcu Burghele. Isprăvnicia ordonă o nouă cercetare. Vornicul Ilie Kogălniceanu, în jalba din 2 iulie 1848 către Isprăvnicia Fălciu, redactată la moșia familiei, Râpile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Prut (vezi Porunca nr. 4068) să cerceteze cazul, dar la 28 aprilie, locuitorii din același sat au trimis o nouă jalbă Isprăvniciei Fălciu, arătând obijduirile ce pătimesc (inclusiv bătaia locuitorilor, femeile și copiii fiind înspăimântați) din partea posesorului moșiei, Toderașcu Burghele. Isprăvnicia ordonă o nouă cercetare. Vornicul Ilie Kogălniceanu, în jalba din 2 iulie 1848 către Isprăvnicia Fălciu, redactată la moșia familiei, Râpile (comuna Arsura), reclama că unii locuitori au împrumutat bani și s-au sustras de la lucru: „ei umblă dosindu-se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sat au trimis o nouă jalbă Isprăvniciei Fălciu, arătând obijduirile ce pătimesc (inclusiv bătaia locuitorilor, femeile și copiii fiind înspăimântați) din partea posesorului moșiei, Toderașcu Burghele. Isprăvnicia ordonă o nouă cercetare. Vornicul Ilie Kogălniceanu, în jalba din 2 iulie 1848 către Isprăvnicia Fălciu, redactată la moșia familiei, Râpile (comuna Arsura), reclama că unii locuitori au împrumutat bani și s-au sustras de la lucru: „ei umblă dosindu-se de-ai putea lua în lucru”, încât „pâinea se scutură pe pământ și iarba se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
reclama că unii locuitori au împrumutat bani și s-au sustras de la lucru: „ei umblă dosindu-se de-ai putea lua în lucru”, încât „pâinea se scutură pe pământ și iarba se usucă ... rămâind necosită”. Postelnicul Iancu Costache făcea cunoscută Isprăvniciei Fălciu, printr-o jalbă trimisă din Mălăești, la 4 iulie 1848, nesupunerea locuitorilor la îndeplinirea uneia din îndatoririle boierescului: strângerea grânelor arendașului, care se scutură pe câmp. Postelnicul solicita Isprăvniciei să intervină pentru a obliga locuitorii să-și îndeplinească îndatoririle
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
iarba se usucă ... rămâind necosită”. Postelnicul Iancu Costache făcea cunoscută Isprăvniciei Fălciu, printr-o jalbă trimisă din Mălăești, la 4 iulie 1848, nesupunerea locuitorilor la îndeplinirea uneia din îndatoririle boierescului: strângerea grânelor arendașului, care se scutură pe câmp. Postelnicul solicita Isprăvniciei să intervină pentru a obliga locuitorii să-și îndeplinească îndatoririle potrivit Așezământului (să îndeplinească un anumit număr de zile de „boieresc”): „i-au chemat astăzi înaintea mea [...], întru toată obrăznicia și sumeția au venit, încât las că au rămas neînduplecați
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au venit, încât las că au rămas neînduplecați, dar, totodată, ca niște bontușncici s-au atins și chiar de cinste mea - arată arendașul - cu feluri de cuvinte îndestul de atacarisitoare și cu sumeții”. La 27 noiembrie, căminarul Gh. Săulescu semnala Isprăvniciei Fălciu starea de profundă nemulțumire a răzeșilor din Spârcoceni, care putea genera revolta: „de un duh de revoltă, de nesupunere și de anarhie, se înfățoșează astăzi [...] între locuitori și mai vîrtos între răzăși”. Locuitorii consideră „că ar fi sosit timpul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
feudală prin includerea loturilor țăranilor izgoniți. Vistieria însăși intervenea uneori pentru a tempera zelul unor proprietari. Dacă țăranii acceptau condițiile impuse, făceau „act de căință” și garantau în scris, atunci pedeapsa era suspendată. De exemplu, în aprilie 1820, Vistieria cerea Isprăvniciei ținutului Fălciu să nu îngăduie izgonirea bejenarilor de pe moșia Cârligați, proprietate a serdarului N. Dumitriu. Vistieria recomanda ca în aplicarea pedepsei să se uzeze de multă prudență pentru a nu provoca fuga locuitorilor. În anii 1831-1834, mișcările sociale creșteau în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru locuitorii satelor de lângă graniță. Ei fugeau în masă de pe moșii, ceea ce a determinat guvernul, în ținuturile Fălciu, Iași și Dorohoi, să suspende aplicarea legii clăcii, mai întâi până în 1844, apoi până în 1848. Arendașul moșiei Ivănești, Cârligați și Rusca cerea Isprăvniciei Fălciu, la 11 ianuarie 1847, să aducă înapoi pe cei șapte fugari: „Noi prin contractul de posesie suntem îndatorați ca numărul locuitorilor pe care l-am găsit pe moșie, să-i dăm la eșirea din posesie, proprietății”. La 15 ianuarie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aducă înapoi pe cei șapte fugari: „Noi prin contractul de posesie suntem îndatorați ca numărul locuitorilor pe care l-am găsit pe moșie, să-i dăm la eșirea din posesie, proprietății”. La 15 ianuarie 1848, mazilii din Băsești-Fălciu se plâng Isprăvniciei că șapte dintre ei au fugit și de aceea strâng cu mare greutate birul de la dânșii, „iar slujbele ce-i ajung a face tocmim noi oameni în locul lor și le plătim de le fac [...] și de la dânșii nu putem scoate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și de aceea strâng cu mare greutate birul de la dânșii, „iar slujbele ce-i ajung a face tocmim noi oameni în locul lor și le plătim de le fac [...] și de la dânșii nu putem scoate nimic”. Mazilii din Deleni-Fălciu reclamau la Isprăvnicie, în ianuarie și februarie 1847, că din satul lor au fugit patru oameni. Rezoluția oficialităților obliga la plată pe cei rămași, până la aducerea fugarilor: „veți plăti darea lor ... ca și până acum ... rămându-vă dreptate a vă despăgubi de la ei când
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ocolul Mijloc, ținutul Fălciu, menționa răspunderea solidară. Străvechiul sistem al răspunderii solidare se dovedea a fi depășit, fuga de pe moșie a continuat. În septembrie 1847, și locuitorii din satul Pogănești au pribegit. La 27 decembrie 1847, Departamentul Trebilor Dinlăuntru comunica Isprăvniciei ținutului Fălciu că „cu prilejul înghețării apei Prutului, din unele sate aflătoare pe graniță pribegesc lăcuitorii dincolo”. Pentru a împiedica trecerea Prutului, autoritățile ordonau ca Isprăvnicia „să întărească paza cu mazili vrednici, să siguripsască pe lăcuitori prin închezășluiri unii cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locuitorii din satul Pogănești au pribegit. La 27 decembrie 1847, Departamentul Trebilor Dinlăuntru comunica Isprăvniciei ținutului Fălciu că „cu prilejul înghețării apei Prutului, din unele sate aflătoare pe graniță pribegesc lăcuitorii dincolo”. Pentru a împiedica trecerea Prutului, autoritățile ordonau ca Isprăvnicia „să întărească paza cu mazili vrednici, să siguripsască pe lăcuitori prin închezășluiri unii cu alții și să aibă neadormită priveghere asupra urmării lor ca să nu probegească cumva căci la așa întâmplare ea va fi răspunzătoare”. În urma acestui ordin, Isprăvnicia a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca Isprăvnicia „să întărească paza cu mazili vrednici, să siguripsască pe lăcuitori prin închezășluiri unii cu alții și să aibă neadormită priveghere asupra urmării lor ca să nu probegească cumva căci la așa întâmplare ea va fi răspunzătoare”. În urma acestui ordin, Isprăvnicia a întărit paza cu 35 de mazili și, la începutul anului următor, a dat dispoziții severe privighetorilor de ocoale să iscodească localnicii pentru a culege informații și a preveni fuga de pe moșie: „cu necontenire prin satele de pe graniță, cu deșteaptă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unui mazil sau a unui privilighet pentru această slujbă importantă: „a să purta și sară și noapte, precum au mai urmat [...] care să fie datori a raportui stăpânului de moșie sau posesorii și vechil ce vor fi prin sate”. Raportul Isprăvniciei Fălciu către Ministerul de Interne, din 16 februarie 1848, sublinia cauzele pribegirii unor locuitori peste hotare și măsurile luate (15 locuitori din satul Berezeni, trei locuitori din satul Vicoleni și trei din Pogănești): lipsa pâinii și a nutrețului pentru hrana
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
luate (15 locuitori din satul Berezeni, trei locuitori din satul Vicoleni și trei din Pogănești): lipsa pâinii și a nutrețului pentru hrana vitelor, numeroase biruri și datorii. Prin Ordinul nr. 7680 din 4 mai 1848, Ministerul de Interne dispune ca Isprăvnicia Fălciu să cerceteze și să prezinte situația cu privire la locuitorii din Berezeni, Vicoleni și Pogănești, fugiți peste Prut. Într-un raport trimis de ispravnicul ținutului la 6 decembrie 1848, se specifica că locuitorii rămași în târg sunt obligați să plătească dările
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să suspende execuțiile silite, să scadă birul ce revenea asupra celor 173 locuitori care lipseau și să anuleze datoriile. Locuitorii satului Berezeni - Fălciu erau hotărâți să ia cu forța pământurile de care aveau nevoie sau să părăsească cu toții moșia. Funcționarul Isprăvniciei, trimis la fața locului, raporta la 10 septembrie 1849 că, în ciuda eforturilor de a-i liniști, aceștia „mi-au smuncit jalba lor din mână și cu cuvinte înbălurătoare s-au dus, lăudându-se că au a trece de-a stânga
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Aceeași împotrivire o aveau și locuitorii satului Vicoleni (ținutul Fălciu). La scurt timp după Adunarea de la Iași (Hotelul „Petersburg”, 27 martie 1848), autoritățile locale au acționat ferm împotriva participanților la revoluție sau a simpatizanților revoluției. În temeiul ofisului domnesc către Isprăvnicia Fălciu pentru prinderea răzvrătitorilor, ispravnicul ținutului a luat cunoștință, prin niște „jidovi iscoditori”, că Dumitrache Cuza împreună cu Costache Moruzi s-ar afla la moșia Barboși, „proprietate a domnului postelnic Ioan Cuza din acel ținut”. Căpitanul relatează despre deplasarea la Barboși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1848, măsurile autorităților împotriva revoluționarilor erau din ce în ce mai severe. Astfel, prin adresa Departamentului Dreptății din 30 august 1848 (Iași), cu nr. 2833 către Tribunalul Criminalicesc, se face cunoscut că maiorului Mihail Kogălniceanu i s-a interzis dreptul de a practica avocatura. Isprăvnicia ținutului Fălciu, prin ofisul din 28 septembrie 1848 nr. 176, poruncise ca unii revoluționari să fie duși la moșiile lor din zona Huși, sub aspră priveghere (Mitică Roset la Bohotin și Alecu Cuza (Al. I. Cuza), fiul postelnicului Ioan Cuza
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a se deplasa de pe moșia lor sau de a se întâlni cu cineva. Nicu Catargiu, fiul postelnicului Ștefan Catargiu, prin ofisul domnesc nr. 176, urma să fie trimis la moșia Platonești în aceleași condiții. Tot acolo fusese trimis, conform Raportului Isprăvniciei ținutului Fălciu către Departamentul Treburilor Dinlăuntru (11 noiembrie 1848), Lascăr Catargiu, „unde s-au pus de isprăvnicie un slujitor spre a nu eși din cuprinsul hotarător moșii”. Acțiunile de supraveghere și de urmărire a revoluționarilor din Moldova și Valahia au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ștefan Catargiu, prin ofisul domnesc nr. 176, urma să fie trimis la moșia Platonești în aceleași condiții. Tot acolo fusese trimis, conform Raportului Isprăvniciei ținutului Fălciu către Departamentul Treburilor Dinlăuntru (11 noiembrie 1848), Lascăr Catargiu, „unde s-au pus de isprăvnicie un slujitor spre a nu eși din cuprinsul hotarător moșii”. Acțiunile de supraveghere și de urmărire a revoluționarilor din Moldova și Valahia au durat până la sfârșitul anului 1849. Târgoveții hușeni. În prima jumătate a secolului al XVII-lea (circa 1650
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locuitorii acestor sate drept clăcași cu locuri de hrană. Țăranii s-au văzut supuși astfel unei duble asupriri: din partea arendașilor moșiei, care îi obligau la boieresc, și din partea Eforiei târgului, în calitate de târgoveți. În ceea ce privește raporturile dintre proprietari și târgoveți, semnalăm Raportul Isprăvniciei Fălciu către Departamentul Dinlăuntru (14 august 1851, Huși), referitor la conflictul dintre locuitorii târgului Huși cu posesorul moșiei, „pentru obijduirile ce sufăr cu luarea dijmei din cărămida ce fac din acea moșie”. Arendașul a luat prin contract „dijma fabricei de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ivală la alegerea de deputat a ținutului Fălciu” și deficiențe la „paza liniștii și a bunei orânduieli”, căci „ s-a făcut căpetenia răzvrătirii și unealta prăpăditoarelor cugetări”. Mai mult decât atât, este acuzat de mituirea unui anume Țimbulechi, „cinovnic al Isprăvniciei, ca să dea glas pentru d-lui aga Lascarachi Roset, dându-i formulariu pentru bilet și făgăduindu-i a-l așăza cu leafă în calita de scriitor la Tribunal”. La 11 august 1847, în adresa Secretariatului de Stat nr. 1645 către
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1 ianuarie 1832 a legiuirii numită „Regulamentul Organic”, prima constituție pentru șările Române, prin porunca din 10 ianuarie 1832 se introduce serviciul de stare civilă. Preotul era obligat să completeze registrul pentru născuți, cununați și morți. Situația trebuia înaintată lunar isprăvniciei ținutului (prefectura de astăzi). O dovadă clară că preoții nu au răspunsă acestei porunci este hotărârea luată de Alexandru Ioan Cuza, în cadrul noii împărțiri administrative, din 1865, ca starea civilă să fie luată de la biserici și trecută la Primării. În
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
regulă dintre mazili, sau chiar dintre răzeși. În epoca modernă, privighetorul de ocol (un fel de subprefect) ordona mazililor să strâng dările pe sferturi, plătite în moneda care circula atunci: galbeni, carboave, sorocoveți, ruble și lei. Printr-o poruncă a isprăvniciei ținutului Tecuci adresată privighetorului ocolului Berheci, Grigore Popa, se face cunoscut ciohodarului răzeșilor Antohești, din satul Oțelești, că a fost numit bumbășir (un fel de perceptor) asupra satelor: Glodurile, Oțelești, Tarnița, Filipeni și Fruntești, poruncindu-i să meargă prin ele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]