1,973 matches
-
înțeleseră că era un oropsit al sorții și-l luară cu ei. Erau oamenii lui Dragu. Intuind calitățile tânărului, acesta îl ține mai mult pe lângă el, inițiindu-l în tainele armelor. Cu timpul, Băilă, confirmă a fi un băiat de ispravă, dovedind curaj, vitejie și mai ales loialitate față de Dragu și oamenii săi. Toate aceste calități îl fac omul de încredere al lui Dragu și al lui Grădea. * Dragu, prin felul său de a fii, zdrobise multe inimi prin Oltenia. Multe
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
civilizației occidentale. Hmm, doar soția sa, tânăra doamnă Silvia Schwartz, se declara cumva nemulțumită de renovarea totală a noii reședințe. Ea era o romantică incurabilă, o cititoare pasionată a romanelor care povesteau despre viața la curtea regelui Arthur, sau despre isprăvile nobililor cavaleri ai vremilor de mult apuse. Am putea spune că tânjea după farmecul străvechilor castele și după obiceiurile acelor timpuri când bărbații erau cu adevărat galanți cu femeile, când sentimentele curate triumfau în versurile trubadurilor, când nobilele doamne roșeau
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
Doisprezece oameni au călcat pe Lună dar un singur om, Philippe Petit, a înregistrat performanța de a parcurge pe sârmă, la aproximativ 500 de metri înălțime, distanța dintre de-abia construitele Turnuri gemene ale World Trade Center. Pentru a reuși isprava, Petit și prietenii săi s-au folosit de identități false și au avut nevoie de luni întregi de pregătire. Philippe Petit și mentorul său, Papa Rudy, sunt ajutați de către o echipă internațională fără egal, care depășește toate obstacolele, disensiunile, trădările
Sfidează limitele în cinematografe by http://www.zilesinopti.ro/articole/10438/the-walk-sfideaza-limitele [Corola-blog/BlogPost/100524_a_101816]
-
Cultură ce poartă numele acidul național Constantin Tănase, căruia îi este închinat festivalul de satiră și umor, ce se ține la vremea mustului. Când orașul dă în clocot, hotelul fiind plin de invitați. Nu uit nici dorobanții, nemuritorii curcani, cu isprăvi de răsunet la Grivița, Rahova, Smârdan sau Plevna, care i-au salvat pe rușii imperiali de la o mare rușine.Generalul Cerchez, cel căruia i s-a predat Osman Pașa, tot de pe malul Bârladului este. Ca și la Peneș Curcanul statuia
și cu SERGENTUL, ZECE !…(file de jurnal paranormal) by http://uzp.org.ro/si-cu-sergentul-zece-file-de-jurnal-paranormal/ [Corola-blog/BlogPost/93402_a_94694]
-
noi jale... URSUZ: Ce ospețe mai făceam noaptea prin tabăra lor! CĂPITANUL ARNĂUTU: Și poporul era muritor de foame! URSUZ: Curgea sângele în pocale ca vinul în ulcele, roșu și gustos! Cei patru îl privesc uimiți cu câtă satisfacție povestește isprăvile lor nocturne. URSUZ: Vă ajutam în luptă subțiindu-le numărul! BOIER CONACU: Serios? URSUZ: Otomanii transformați în vampiri deveneau supușii valahului! BOIER CIOCOIU: (amuzat) Ohohooo!... URSUZ: Ce ravagii făceau în rândul ienicerilor și spahiilor și îl căutau pe pașă să
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iii_s_ion_nalbitoru_1390584645.html [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
Să -nalte o Cetate legendară La mijlocul Dobrogii -n mal frumos Și vestea-o duse-n larg un albatros: O ancoră - descălecat de țară În cea mai luminoasă, lungă vară ´Nainte de-anotimpul furtunos. Și noul polis, TOMIS fu numit După isprava lui Iason și-a Medeii* Apoi Bizanțul l-a-mproprietărit Prin Constantin ce dărâmat-a zeii. Küstenge i-au spus Turcii-mpătimit Să șteargă ce-au întemeiat Aheii. * O legendă relatează că Iason și prietenii săi îmbarcați pe corabia „Argo” (de unde denumirea de
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_marii_negre_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
păstrat aroma merelor goldane, Culese din mica grădină părintească, Mă copleșesc amintirile unei bălane, Rog prispa casei să mă reprimească! Când mă dor picioarele bătrâne, Le amintesc mirosul din otavă, Călcându-le păreau așa de fine, Nederanjate de a mea ispravă! Memoria nu cred că mă înșeală! Când tata făcea război prin ierburi, În anii aceia fiind copil de școală, Nu pricepeam acele multe treburi! Referință Bibliografică: Aroma merelor goldane / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 479, Anul II
AROMA MERELOR GOLDANE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Aroma_merelor_goldane_mihai_leonte_1335178101.html [Corola-blog/BlogPost/357120_a_358449]
-
garantează. Dacă-ți ridici ștacheta propriilor fapte, asigură-ți și... salteaua. Eu am cunoscut omul în trei ipostaze: subom, supraom și... om ca mine. Coperta luxoasă ascunde adesea o carte mediocră. Lăudărosul găsește mereu contextul în care să-și vehiculeze isprava. Orice modă are în avans un “trăsnit”. Dar nu orice “trăsnit” e avangardistul unei mode. Vorbele mărunte au voce puternică, pe când vorbele mari abia ... Citește mai mult Dacă ai insomnii, e posibil să-ți fie asta o pedeapsă pentru că ți-
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
garantează.Dacă-ți ridici ștacheta propriilor fapte, asigură-ți și... salteaua.Eu am cunoscut omul în trei ipostaze: subom, supraom și... om ca mine.Coperta luxoasă ascunde adesea o carte mediocră.Lăudărosul găsește mereu contextul în care să-și vehiculeze isprava.Orice modă are în avans un “trăsnit”. Dar nu orice “trăsnit” e avangardistul unei mode.Vorbele mărunte au voce puternică, pe când vorbele mari abia ... XXVIII. RONDELUL ANILOR CE TREC, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2018 din 10 iulie
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
cărora au fost aduse în fața unei săli arhipline obiceiuri și tradiții de o neasemuită frumusețe, moștenite din străbuni și prezentate într-o manieră specifică, plină de căldură sufletească și dăruire. Și cum zona aceasta binecuvântată de Dumnezeu cu oameni de ispravă este, oarecum, granița cu inegalabila Țară a Moților, cum ar fi putut începe un astfel de concert altfel decât cu tulnicăresele din Beliș?! Doamna Maria Golban Șomlea, etnolog, originară din satul Frăsinet, comuna Mărgău, fiică a locurilor dar și cunoscută
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_colindam_georgeta_resteman_1387711765.html [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
pe la mine ca să-ți iei cățelul: Il cheamă Ziky și este un splendid exemplar Terier de numai cinci luni: Te așteaptă cu mare nerăbdare, să-l duci cu tine la Casa Albă: A insistat cu mândrie mătușa Samanta, bucuroasă de isprava ei. - E grozav! Mulțumesc mult, Samy: Am să te anunț cănd vin să-l iau. Te sărut, i-a răspuns vesel Președintele. - Să ai o zi bună în continuare dragul meu, a încheiat bătrâna. A continuat apoi să-l mângâie
CĂŢELUL PREŞEDINTELUI (NUVELĂ) de IOAN CÂRJĂ în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_carja_1437627070.html [Corola-blog/BlogPost/373185_a_374514]
-
după tată, când te adresai cuiva ) Poate că tata avea vreo slăbiciune la rusoaică, cine mai știe, căci așa a și făcut, de s-a îngrozit mama și toți ai noștri, când a venit acasă și s-a lăudat cu isprava făcută: ”Măi nebunule, cum s-o cheme Rarița, ce nume e acesta ? Mergi chiar acuma și schimbă-l, pune cum ți-am zis! ” i-ar fi spus mama, iar soră-mea a început să plângă. Nu știu, poate pe tata
LA ORIGINI ( FRAGMENT DIN CARTEA PAGINI BASARABENE) de NINA GONŢA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/nina_gonta_1454617072.html [Corola-blog/BlogPost/340272_a_341601]
-
să nu prindă guturai copilul, căci știa ce greu îi trece răceala. Nu se întâmplă mare lucru cu Ionuț după bălăcirea în apa rece din gropi, doar îi curse un pic năsucul și atât. Ionuț, hoțomanul, arăta cumva bucuros de isprava lui, era roz la obrăjori, plin de voie bună și mulțumit de întâmplarea din ziua aceea. (va urma) Referință Bibliografică: La scăldat / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2343, Anul VII, 31 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1496213169.html [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
nu am avut înaintea sa un alt Benone Sinulescu. Maestrul a fost, este și va rămâne ca nimeni, a fost, este și va fi ca Benone Sinulescu! „Mi-e drag Benone. Ca și Lena, soția sa. O ardeleancă de toată isprava. O gospodină excepțională.”, mărturisește buna prietenă dintotdeauna a maestrului, artista Lucreția Ciobanu. „Beni, tot astfel. Foarte echilibrat. Glas foarte curat. Foarte elegant. Știe să pună punctul și virgula în muzică. A știut întotdeauna... Se deosebește din o mie de soliști
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
Ștefan Cornel Rodean în epigrama Ca la jocul de cărți (p.80): „O mână de conducători,/ Ce au în mâini a țării soartă,/Sunt mână-n mână-adeseori,/ Iar noi suntem doar ... mână moartă...”. Ridicolul candidatului pus pe îmbogățire nu pe ispravă este prins de Chitul Grigore: „Ajunși în pragul unei crize,/ Când se-adresează către țară,/ Fac una, două vocalize/Și-apoi dau drumul la... gargară!” (Politicienii înaintea campaniei electorale, p.93). Divorțul dintre cei ce conduc și cei conduși este
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
de suntem rumeni și frumoși? Când năvăleau turcii în țară era sărbătoare! Ce ospețe mai făceam noaptea prin tabăra lor! Curgea sângele în pocale ca vinul în ulcele, roșu și gustos! Cei patru îl privesc uimiți cu câtă satisfacție povestește isprăvile lor nocturne. URSUZ:Vă ajutam în luptă subțiindu-le numărul! Totdeauna am fost alături de acest neam! Turcii transformați în vampiri deveneau supușii valahului! Ce ravagii făceau în rândul ienicerilor și spahiilor și cu câtă poftă îl căutau pe pașă să
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_ii_scen_ion_nalbitoru_1386620701.html [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
spunea nimic figura acestuia. Au stat de vorbă de una, de alta, cât mai au până la pensie, dacă cunoaște băieți buni, rude, verișori, cunoștințe. Milițianul le-a dat o listă cu vreo zece băieți „a-ntâia”, gospodari, cuminți și de ispravă. Dacă voiau să doarmă în noaptea aceea în satul lui, seful de post le-a recomandat o rubedenie unde vor avea tot confortul, mâncare și băutură pe cinste. Le-a dat adresa. Ca de obicei, după ora 16, căutau gospodaria
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_traiesti_domn_doctor_george_safir_1361009676.html [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
raportându-se la singurul Care poate vorbi despre această virtute la persoana I, Mântuitorul nostru Iisus Hristos: „Ne-am adunat și am cercetat împreună și am ispitit înțelesul cinstitei numiri. Și unul a zis că ea înseamnă uitarea deplină a isprăvilor proprii; altul, a se socoti pe sine cel mai de pe urmă și mai păcătos dintre toți; altul, cunoștința ce o are mintea despre neputința și slăbiciunea ei; altul, a lua înaintea aproapelui în cazuri de supărări și a dezlega cel
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
revistei “BiblioPolis” (inclusiv, publicist). Demersul meu publicistic dedicat domnului Valeriu Rață își are combustia și în cea mai recentă carte a sa, volumul de poeme “Frământul sufletului meu”, apărut la Chișinău în 2015 (Tipografia “Balacron”), volum care, ca a doua ispravă a dânsului pe tărâmul versului, îl consacră pe autor ca poet. Volumul este prefațat de distinsul scriitor Iurie Colesnic, însemnând asta că, pe lângă osârdia cantitativă a autorului, poetul Valeriu Rață este girat, prin autorizatul condei al prefațatorului, și în privința calității
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
Universitate, pentru ca aceștia să intre în vizorul Securității și a li se opri promovarea profesională meritată. Această plăcere era împărtășită din plin cu Mona, care făcea exact același lucru cu cunoscuții săi de la întreprinderea la care lucra. Tinerii își povesteau isprăvile, se bucurau împreună de drăciile făcute și își dădeau reciproc idei, pentru a concepe și realiza fapte cât mai perverse. Revoluția veni curând și activitatea la Securitate a tinerilor a fost răsplătită din plin. Mona a fost numită direct ca
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1459470411.html [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
mai mic, împreună cu un prieten de-o seamă cu el, s-au răsculat, au dat la o parte toate restricțiile de deplasare în coloană și, ieșind din rând, au sărit gardul în gradina cu susai. Săteanul cu grădina a văzut isprava băieților, s-a luat după ei. Ei fuga, au sărit gardul înapoi în drum, s-au topit în pârâu, crezând c-au scăpat. Dar săteanul s-a dus și i-a pârât la învățător. Ba încă a mai spus și
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411372657.html [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
suferința doamnei Dida - „Sînt tristă azi că n-ai apărut! / Te-am așteptat și m-a durut / Uitarea ta ce-n mine moare, / Îmi îndrept privirea către soare“. Din cînd în cînd, Romeo Tarhon consemnează în paginile ziarului Națiunea cîte-o ispravă literară de excepție. „Trăiesc revelația descoperirii pe rețeaua de socializare Facebook, unde vînez în voie, și parcă prea anevoie, talente literare într-un fel de lung și migălos safari ... “, așa începe articolul său de pe 9 februarie 2012. În ultimele luni
INTERNAUTUL (”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT”, CEL MAI LUNG POEM PENTRU CARTEA RECORDURILOR) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Noneinternautul_ruga_fara_sfars_romeo_tarhon_1334904948.html [Corola-blog/BlogPost/362081_a_363410]
-
însuflețită de iubire, de pasiunea purității și de setea de absolut. Citez, iarăși din „Întâmplări obișnuite”: „Nu mi se pare justă afirmația că excesele teologice usucă sentimentele, adică rădăcinile sufletești ale vieții. Se poate spune mai degrabă că această sinistră ispravă o face prostia științifică”. Firește, săparea, oricât de departe, la temelia pe care s-a ridicat acest hibrid religios și istoric, nu duce nicăieri. Orice demers aici e aporetic, te va îngropa, te va vârî în înfundătură. Și atunci noi
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dificil_de_fixat_eseu_despre_petre_tutea.html [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]
-
vă aflați, în acest moment, la Baia Mare, într-una din cele opt-nouă biblioteci publice construite în România, de când există România! Nu de statul român, cum ar fi fost firesc, ci de comunitatea locală județeană, la presiunea unui om de toată isprava, prietenul nostru, Theodor Ardelean (Directorul Bibliotecii „Petre Dulfu” din Baia Mare n.r.). Fără îndoială, că în Maramureș, există oameni inteligenți, aleși locali, care sunt cu adevărat, în slujba semenilor lor. Să ne amintim marile tradiții culturale ale Maramureșului (mulți nu știu
BIBLIOTECA PUBLICĂ ROMÂNEASCĂ ŞI VOLUNTARIATUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Biblioteca_publica_romaneasca_si_voluntariatul.html [Corola-blog/BlogPost/361187_a_362516]
-
urmați de pălărie. Oaspete de onoare: Sebastian Papaiani, Paula Popoiu - director general al Muzeului. • Momentul se încheie cu lansarea către cer de baloane cu heliu purtătoare de dorințe pentru a afla și ceilalți care nu sunt în sat de această ispravă a lui Păcală. • 12:15 - Fanfara continua cu un recital. • 13:00 - Acorduri muzicale - Orchestra de suflători a MApN, coordonator colonel Valentin Neacșu + dansatori • 13:45 - Ușa lui Păcala, sacul cu pedepse, licitații, recompense... concursuri: cine aruncă mai departe căciula
PĂCALĂ LA MUZEUL SATULUI de ECATERINA CÎMPEAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Ecaterina_cimpean_prezinta_pacala_l_ecaterina_cimpean_1337327623.html [Corola-blog/BlogPost/358845_a_360174]