454 matches
-
însurat și cu Maria. Nevestele - cele trei - ale spătarului Mihai Cantacuzino, al patrulea fiu al marelui postelnic Constantin Cantacuzino, n-au avut nume sonore. Cel despre care se spune că ar fi făcut studii de arhitectură (Brâncoveanu l-a pus ispravnic al refacerii palatului domnesc de la Târgoviște; a fost cel mai harnic ctitor dintre Cantacuzini: a ridicat Mănăstirile Sinaia, Colțea, Titireciu, Adormirea Maicii Domnului din Râmnicu Sărat, împreună cu Constantin Brâncoveanu aceasta din urmă, și bisericile bucureștene Fundenii Doamnei și Zlătari, precum și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pre altul, lăcuind într-o dragoste frățească [...] ce iaste mai bine și mai frumos decât a lăcui frații împreună cu pace?”321) - reședința comună sporind evident coeziunea familiei și solidaritățile, cu soțiile și copii lor, și să asculte, ca de un „ispravnic”, de stolnicul Constantin, răspunzător și altădată - eficient și plin de merite - de soarta clanului: „[...] să-l cinstiți și să vă plecați învățăturii lui cei bune, și toate tocmelile ce am lăsat asupra lui să le țineți cu deadinsul, neîndoiți și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vor afla supt oblastiia casii mele, și să ia seama pârcălabilor, și dă dânsul să asculte toți”. Două „trasee” ghidează această diată. Amândouă posibile. Unul este cel al întoarcerii celei plecate în pelerinaj. Absența ei urma a fi suplinită de „ispravnicul” Constantin. Al doilea este dominat de posibila moarte a jupânesei Elina („Iară, de mi se va tâmpla de la Dumnezeu moarte, în calea ce mergǔ - carea iaste de opște tuturor...”), situație în care averea urma să fie împărțită. Sediul clanului, „scaunul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
căci îl trimite cu o solie importantă în Transilvania, la generalul Heissler, în 1689 - îl va privi cu o continuă suspiciune și îi va încredința doar dregătorii mărunte. Astfel, a fost mare clucer de arie din 1692 până prin 1696, apoi ispravnic de banii haraciului pentru județul Vâlcea, în 1701; doi ani mai târziu, în 1703, se afla în funcția de ispravnic la Ocnele Mari, pentru ca din 1712 să ajungă mare vornic de Târgoviște 350. Slujbe evident neînsemnate pentru o persoană cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
suspiciune și îi va încredința doar dregătorii mărunte. Astfel, a fost mare clucer de arie din 1692 până prin 1696, apoi ispravnic de banii haraciului pentru județul Vâlcea, în 1701; doi ani mai târziu, în 1703, se afla în funcția de ispravnic la Ocnele Mari, pentru ca din 1712 să ajungă mare vornic de Târgoviște 350. Slujbe evident neînsemnate pentru o persoană cu ambițiile viitorului cronicar (el va face cu adevărat carieră în divanul domnesc abia către sfârșitul vieții, sub Nicolae Mavrocordat, care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aparat” format din vornici, globnici, șugubinari), globașii, globnicii, le adunau de la păcătoși și păcătoase (și protopopii aveau dreptul de a încasa „gloabe” pe păcatul trupesc, concurându-i astfel pe vornici și mai târziu, după reforma lui Constantin Mavrocordat, și pe ispravnici 388) - completând vistieria țării ori veniturile anumitor dregători -, sunt prevăzute în acte, iar actualizările acestor amenzi, periodice (operate, categoric, în urma analizelor situației de pe „teren”), marchează consecvența și constanța unei preocupări, adică a unei linii morale. Femeile desfrânate - între ele și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
câte 12 de gloabă și câte 2 galbeni ciubotele de la acei ce s-a afla în vină cu fămee văduvă, după obiceiul ce este așezat cu testament...” 389. încrederea înșelată. Dar nu numai atât... Nemulțumită de sentința dată de „dumnealor ispravnicii județului”, Zamfira, o văduvă din Ploiești, s-a adresat lui Vodă Ipsilanti în căutarea dreptății. Aflăm din anaforaua mitropolitului Grigore al Ungrovlahiei, căruia Voievodul îi remisese „cazul”, fiind vorba despre o abatere de la morală, conținutul reclamației: „După jalba ce au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
încercat o rezolvare cu acordul părților și, „cercetându-le pricina, i-ar fi zis numitului ca ori să o ia soție după lege, ori să să părăsească de dânsa”. Nesoluționarea (presupusă) a cauzei a dus la apariția în fața instanței („dumnealor ispravnicii județului”, conduși de medelnicerul Costandin”), iar completul de judecată a hotărât ca „pârâtul” să-i dea [reclamantei] taleri 30 pentru căutarea boalei ce au cheltuit de la dânsa...”. Avem de-a face de această dată cu o sentință (avusese loc o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
diferențele sociale existente între cei doi nu atât pentru a marca dezonoarea unei asemenea legături” (Constanța Ghițulescu, loc. cit.), cât din rațiuni economice. Prima cercetare, întreprinsă de episcopul de Buzău, Constantin (călcarea moralei îndrituia prezența Bisericii), și de paharnicul Varlaam, ispravnicul județului Săcuiani, a ținut cont - cu siguranță - de prevederea din îndreptarea legii, care spunea că bărbatul, „de va avea altă muiare în casa lui și va dormi cu dânsa, sau în alt sat, sau într-alt loc, și-i va
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tot de cătră acea curvă, atunce-l lasă muiarea lui” (ed. cit., p. 224 glava 216, zač. 5). Promisiunile de îndreptare făcute de „păcătos” (care îi și restituie socrului foaia de zestre, asigurându-l că bunurile primite sunt intacte) înaintea ispravnicilor păreau a stinge „cauza”, dar mărturisirea Tudorei, care recunoaște că i-a fost țiitoare lui Dumitrache (arată episcopul Costandin și paharnicul Varlaam în înștiințarea trimisă mitropolitului) și scurtul stagiu petrecut de aceasta la „gros” reaprind mânia vistierului și declanșează violența
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
face singur dreptate - până la „grosul” de unde abia ieșise. Cade și acuza cum că Dumitrache ar fi tatăl copiilor Tudorei. Cronologia venirii lor pe lume îi arată a fi făcuți cu soțul legiuit. Și totuși Tudora ajunge din nou la închisoarea ispravnicilor, iar bunurile ei rămân confiscate. Soluțiile ar fi fost eliberarea, confiscarea averii sau surghiunul, dar mitropolitul nu se decide. Se amestecă și Manolache, fratele Tudorei, care se declară preocupat (într-o jalbă datată 18 decembrie 1799) de lucrurile care i
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ai bașceaușului Iordache Sion, nu s-a putut împăca niciodată cu ascendența-i modestă. A învățat la Iași, însușindu-și temeinic limba greacă. În 1821, drept recompensă pentru unele servicii aduse ocupanților turci, i se încredințează sarcina de a numi ispravnicii de ținuturi. Peste un an e copist la Vistierie. După o raită prin Țara de Jos, cu „potira” (1824), va fi trimis ceauș prin Balcani. După războiul ruso-turc ajunge „deputat” la marele cartier din Brăila (1829), fiind rânduit în același
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
se pare că nu a fost ispitit să joace un rol în viața publică și politică. Totuși, în 1786 era vel stolnic în Divan, în 1791 era citat între boierii epitropi care făceau ,,nartul îmbrăcămintelor celor proaste”, în 1792 era ispravnic de Dâmbovița, iscălea ,,fost mare clucer” în 1797, iar în 1798 se ocupa de aprovizionarea trupelor trimise împotriva lui Osman Pasvantoglu. Din anul 1798 datează o jalbă a lui către domnitorul Constantin Hangerli: el se plânge de calomniile răspândite de
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
Bruyère și M-me de Genlis) arată interesul pentru clasici și îi atestă cultura bogată. În 1810 se afla în țară, exilat la Buzău de generalul M.I. Kutuzov, „pentru oareșicare pricină a tinereților”. Iertat în 1812, este numit vel comis, apoi ispravnic în județul Dâmbovița, cu reședința la Văcărești și Târgoviște. Cum treburile isprăvniciei erau lăsate cam la voia întâmplării, amânându-se rezolvarea pricinilor și a jalbelor, era nevoie ca unchiul său, Nicolae Văcărescu, să îl mustre în scrisori, amintindu-i datoria
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
dar țăranii, În număr de 200, s-au răzvrătit, smulgându-le epoleții pentru faptul că „li se cerea impozit rusesc, pe când la ei funcționează legile românești” <ref id="53">53 ANRM, fond 796, inventar 4, dosar 15, f. 26. </ref>. Ispravnicul județean a fost nevoit să cheme În ajutor Întăriri pentru restabilirea ordinii. Cei vinovați au fost dați pe mâna justiției. Despre atmosfera care domnea În județul Ismail vorbește și faptul că la Începutul anului 1908 În sânul populației moldovenești din
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
1696. Spirit neliniștit și inamic al Cantacuzinilor și al lui Brâncoveanu prin tradiții de familie, ia parte în 1700 la o uneltire contra voievodului și poposește pentru scurt timp în temniță. Sub Brâncoveanu nu va mai deține decât demnități mărunte (ispravnic pentru haraciul din județul Vâlcea în 1701, ispravnic al Ocnelor Mari de la Râmnic în 1703, mare vornic de Târgoviște în 1712), în stare, toate, să îl nemulțumească și să îi rănească orgoliul. Va face carieră abia în timpul domniei lui Nicolae
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
al lui Brâncoveanu prin tradiții de familie, ia parte în 1700 la o uneltire contra voievodului și poposește pentru scurt timp în temniță. Sub Brâncoveanu nu va mai deține decât demnități mărunte (ispravnic pentru haraciul din județul Vâlcea în 1701, ispravnic al Ocnelor Mari de la Râmnic în 1703, mare vornic de Târgoviște în 1712), în stare, toate, să îl nemulțumească și să îi rănească orgoliul. Va face carieră abia în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat, ajungând mare vornic în 1716, mare ban
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
ei și nuvela istorică. Sunt narațiuni fără anvergură, dar cu un anume parfum evocator, dat și de răsfățul lexical prin care se manifestă voluptatea enumerării de veșminte (femeiești, îndeosebi), podoabe și alte găteli de odinioară (Vorniceasa Tarsița Filipescu). Printre serdari, ispravnici, vornici și alți bărboși cu giubea și ișlic se distinge, privită cu solidaritate afectivă, femeia - domnița, duduca, jupânița - cu frământările și capriciile care o definesc. Trăirile ei, aparent mărunte, își au febrilitatea lor, iubirile ce îi sunt date sunt scump
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
de vreme ce fusese la Școala de paji, la Petersburg (1769-1775). Nutrea interes pentru matematici, dovadă o aritmetică din 1795, probabil o copie după manualul lui Amfilohie Hotiniul. Boier velit, stihuitorul fu mai întâi vătav de aprozi, apoi vel sulger, vel stolnic, ispravnic, vel ban, vel spătar. Preocuparea pentru poezie a lui M. a fost statornică, dar versurile lui elegiace sunt naive și convenționale. Ele anticipă totuși - dacă nu cumva îi vor fi servit chiar de model - lirica erotică a lui Costache Conachi
MILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288150_a_289479]
-
, Alexandru (pseudonim al lui Alexandru Pârăianu; 16.XI.1914, Craiova - 19.XII.1989, București), prozator și dramaturg. Este fiul Angelei Pârăianu, educatoare, și urmaș al unei familii boierești, de cărturari și oșteni, coborâtori din spița lui Danciul Pârăianu, ispravnic al Craiovei în vremea lui Matei Basarab. Urmează gimnaziul de la Liceul „Carol” și apoi Liceul „Frații Buzești” din Craiova (1926-1933). Întrerupe Facultatea de Științe (1933-1935) pentru satisfacerea stagiului militar la Școala de Ofițeri Artileriști din Craiova, după care se înscrie
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
Vasile (4.II.1809, Buzău - 18.IX.1831, Craiova), poet. Se trăgea dintr-o familie de mici boieri buzoieni, care număra printre înaintașii îndepărtați un mitropolit al Ungro-Vlahiei, Luca, născut în Cipru. Tatăl, vel medelnicerul Ioniță Cârlova, a fost și ispravnic de Buzău. Mama, Sevastița, era fiica clucerului Vasile Lăcusteanu. După moartea timpurie a părinților, a fost crescut de o soră a mamei, măritată cu stolnicul Nae Hiotu. Și-a petrecut copilăria la Târgoviște și în București, unde locuiau tutorii săi
CARLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
sus" de la București. (E foarte convinsă că sunt un "om mare"...) Am dat femeii țăranului un bilet pentru doctorul din târg, pe care nu-l cunosc. Am scris prefectului, pe care nu-l cunosc. Am convins-o că scrisoarea către ispravnic face de prisos telegrama la București. În toată vremea asta, ea a repetat cuvântul "mizerabil" de o sută de ori. Altă dată, în fața crimei stupide aș fi avut și eu sentimentele ei. Acuma, însă, făceam scrisori, denunțam infamii, îmi înde
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Conului Leonida, după cum comisarul Săbiuță prefigurează pe servilul Pristanda. Se pot observa asemănări și între comisul Agamemnon Kiulafoglu din Iorgu de la Sadagura și candidatul guvernamental, Agamemnon Dandanache din O scrisoare pierdută. Comisul sosește la moșia slugerului Gângu, să se instaleze ispravnic, după o călătorie cu căruța poștei asemănătoare cu cea a lui Dandanache, după cum povestește cu vorbirea-i „stropșită” însuși comisul. Similitudini între comediile lui Alecsandri și ale lui Caragiale se găsesc și în comicul de situație. Tabloul în trei acte
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Fiți înțelepți dar, și vegheați în vederea rugăciunii. 8. Mai presus de toate, să aveți o dragoste fierbinte unii pentru alții, căci dragostea acopere o sumedenie de păcate. 9. Fiți primitori de oaspeți între voi, fără cîrtire. 10. Ca niște buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi să slujească altora după darul, pe care l-a primit. 11. Dacă vorbește cineva, să vorbească cuvintele lui Dumnezeu. Dacă slujește cineva, să slujească după puterea pe care i-o dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85040_a_85827]
-
de mine - mărturisi cu modestie - decât în traducerea italiană. E de țața Gramatula. - Zici? - Țața Gramatula! - și Nory făcu haz. - Aud! - N-o cunoști? Interesantă! Sora mai mare a lui Hallipa. Domnișoară bătrînă! Bărbătoasă, harnică, cu biciul dreptăței în mână, ispravnicul pe moșia ei. Altfel, seamănă cu Hallipa și cu Elena, dar înăsprit. - Și ea îi zice lui Mika-Le "mostră"? Seamănă cu o mostră, nu e vorbă. - Nu! Nu cunoști vocabularul Gramatulei. Ii zice ,,otreapă mică". Nu o poate suferi. Un
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]