453 matches
-
Europene are un chip mult mai prietenos. Seamănă un pic cu aventurile celor trei purceluși, care-și construiesc case din materiale cu rezistență diferită și, calamitați de o strașnică furtună, sfârșesc fericiți, refugiindu-se în coliba celui care a avut istețimea de a clădi cu pietre. Chiar dacă nu are lupi răi, vrăjitoare otrăvitoare sau mame vitrege geloase, Uniunea Europeană își arată colții printre rânduri, prin semnele de întrebare pe care nu se sfiiește să le ridice până și celor mai fragede vlăstare
CURS DE... EUROPEANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1411736066.html [Corola-blog/BlogPost/347102_a_348431]
-
chiar de tehnica de luptă din dotare. Dar firul intrigii se desfășoară alert abia după aprox. o sută de pagini, când trupele române ocupă orașul Odesa. Aici, soldatul Călărețu Marcu, un inginer evreu îndrăgit de camarazi și comandantul batalionului pentru istețimea și înțelepciunea lui, îi dezvăluie camaradului Paul Alinare că, pentru el, războiul s-a terminat. Dorește să dezerteze, ca să-și caute sora și soțul ei, deportați de ruși undeva prin străfundurile sovietice, după ocuparea Chișinăului și îl roagă să-l
ÎNTOARCEREA EROILOR ROMÂNI DIN UITARE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429123793.html [Corola-blog/BlogPost/372916_a_374245]
-
dat seama că țintarul are o schemă fixă de joc, adică la fiecare deschidere prin care se întinde o capcană, există o singură soluție și anume: bobul trebuia pus numai într-un anume punct pentru anihilarea ei. După care urmează istețimea hărțuirii și cine avea mai multă experiență, termina câștigând de fiecare dată. Dar pe măsură ce creșteam, începea să se facă simțit și îndemnul cel rău, chipul angelic și naivitatea începând să dispară din apucăturile noastre. Când ne găseam maimulți în centru
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
apa termală. Da, o cumpără fiindcă și asta costă bani! Dragule Zeu Hercules mă rog marelui tău tată, atotputernicul ZEUS, să îți redea viața veșnică pe care ai refuzat-o, și să te readucă la Băile Herculane. Mă gândesc la istețimea ta de a învinge obstacolele și greutățile, astfel poate vei reuși să redai stațiunii pe care romanii au venerat-o ca și pe tine, Mărite Zeu Hercules. M-am uitat la chipul regelui Decebal de pe firma spartă a hotelului ce
SCRISOARE CĂTRE ZEUL HERCULES,...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_zeul_hercules_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/360825_a_362154]
-
Lae Semenic. Mițin speriat, crezând că jucătorii vor să-i mai tragă la țurloaie sau să-i fure căruță cu ... basmale, fuge și se ascunde după Grecea I. Băieții se apropie, dar consulul, mare diplomat, îi întreabă cu bunătate și istețime: „Copilași! O bere rece? Un miculeț, o pulpita!”. Spiritele se liniștesc și cu toții încep să cânte „Deșteaptă-te Române”. Steagurile fâlfâie în vânt, ploaia se oprește și picnicul continuă. Este aproape șase seară. Nea Pricop, moțăie pe o bancă, doamna
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 by http://confluente.ro/raluca_bogdan_1436253820.html [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
talent narativ. Romanul își urmează evoluția, personajele diversificându-se, firul narativ derulându-se prin prisma mai multor generații ale voievodului Dracula. Fiecare urmaș din acest neam voievodal are o aură misterioasă, se individualizează în spațiul căruia aparține, prin agerime și istețime ieșite din comun. Ei amintesc de marele Voievod, prin trăsături specifice de caracter și printr-un temperament puternic. Din neam în neam, din om în om, din poveste în poveste, identificăm urmașul lui Dracula. De la voinicul Prințișor ajungem la Mircea
DE PROF. DR. MIHAELA RĂDULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1493732433.html [Corola-blog/BlogPost/379421_a_380750]
-
CLEPSIDREI” un volum excepțional, tipărit la Editura Mesagerul - Bistrița - 2015, în care la pagina 44 dedică o poezioară Mariei Teodora, întitulată „NEPOȚICA”. Poetul, plin de sensibilitate și iubire își creionează prin vers, cu mult drag și afecțiune părintească, frumusețea, gingășia, istețimea și chiar impulsul autoritar a nepoatei Maria Teodora, la numai doi anișori. Redau câteva versuri: „Pui de om cu ochii mici / Ca și boabele de linte / Nu-nțeleg ce vrei să zici / Cu ciudatele-ți cuvinte / Din priviri îți sar
NEPOŢEII, ÎN SCRIERILE BUNICILOR POETI CONSACRAŢI de FLOAREA PLEŞ în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/floarea_ples_1437455689.html [Corola-blog/BlogPost/374868_a_376197]
-
cultură (bunica), care prin comportament adecvat copilăriei, și vorbă caldă atrăgătoare, generează subiecte de discuție, care trezesc interes și curiozitate pentru micuțe, din care decurg o mulțime de întrebări: un exercițiu a capacității de gândire, dezvoltarea creativității în vorbire, constatând istețimea nepoțelelor, spontaneitatea și frumusețea întâmplărilor și întrebărilor hazlii, foarte interesante, la care nu întotdeauna găsești răspuns. Cartea, ca format este mică, de mărimea unei jumătăți de coli de hârtie A4, pe coperta din față este poza bunicii cu cele două
NEPOŢEII, ÎN SCRIERILE BUNICILOR POETI CONSACRAŢI de FLOAREA PLEŞ în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/floarea_ples_1437455689.html [Corola-blog/BlogPost/374868_a_376197]
-
altă scriere (Tatăl meu) este închinată, în general, părinților care își vor avea întotdeauna „un cuib cald în inima fiecărui copil”, cu deosebire, însă, tatălui său, Spirea I. Buică, „om de mare prestanță” în Țigăneștiul teleormănean, pe care „hărnicia, voinicia, istețimea”, trăsături moștenite de predecesorii săi, oameni aprigi și muncitori din zori și până în noapte, l-au propulsat la un „alt nivel de civilizație”, burghezia rurală, superioară clasei țărănești căreia i-au aparținut părinții și strămoșii. Este o evocare caldă, plină
ÎNVINGĂTOARE ÎN LUPTA CU TIMPUL de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1478433747.html [Corola-blog/BlogPost/369388_a_370717]
-
variantă românească a temei trocului dezavantajos. Uciderea vitelor în pădure și aruncarea toporului în lac își găsesc asemănări tot în folclorul european, fiind evidențiate în tipologia publicată de Antti Aarne (nr. 1681). Cea de-a doua parte a poveștii înfățișează istețimea desăvârșită a personajului în antiteză cu prostia absolută din prima parte. Întrecerile lui Dănilă cu dracii sunt cuprinse toate în tipologia lui Aarne și anume: 1) înconjurarea iazului cu iapa în spinare (nr. 1082); 2) întrecerea în fugă (nr. 1072
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
a fi subliniată cu intenție de autor, cele două părți fiind sudate prin afirmația lui Dănilă că "„parcă dracul mi-a luat mințile”", adică o atenuare a prostiei prin recunoașterea greșelilor săvârșite ca o primă etapă a îndreptării. Prostia și istețimea nu se exclud reciproc, ci sunt extreme ce pot fi atinse de aceeași persoană în momente diferite potrivi psihologiei populare. Trecerea de la prostia absolută la istețimea desăvârșită apare în basmul rusesc „Ivanco, fiul ursului” (din colecția de basme universale "Russische
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
a prostiei prin recunoașterea greșelilor săvârșite ca o primă etapă a îndreptării. Prostia și istețimea nu se exclud reciproc, ci sunt extreme ce pot fi atinse de aceeași persoană în momente diferite potrivi psihologiei populare. Trecerea de la prostia absolută la istețimea desăvârșită apare în basmul rusesc „Ivanco, fiul ursului” (din colecția de basme universale "Russische Märchen" a lui Friedrich von der Leyen și Paul Zaunert, publicată în 1921 la Jena), în care tânărul Ivanco (jumătate om, jumătate urs) săvârșește o mulțime
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
pe dracul ca argat. Ținându-se cont de aceste constatări, Al. Dima concluzionează că Ion Creangă poate fi considerat un creator popular ce respectă tematica și spiritul folcloric. Poveștile și povestirile lui Ion Creangă sunt axate pe observații morale, precum istețimea care se poate ascunde sub o înfățișare modestă ca în povestea „Dănilă Prepeleac”. Narațiunea epică este completată cu o atitudine umoristică înțeleaptă și binevoitoare față de limitele semenilor, ce exprimă plenar poftă de viață. Autorul întreține iluzia realității țărănești prin verva
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
diferite ale personajului. Astfel, dacă în prima parte Dănilă apare ca un exemplar tipic al prostiei omenești, el se dovedește în cea de-a doua parte un om isteț. Prostia se manifestă în relația cu semenii, pe plan uman, în timp ce istețimea apare în confruntare cu puterea diavolului, adică pe un plan suprauman. Personajele poveștii vorbesc și se comportă precum țăranii moldoveni din vremea lui Creangă, fiind o imagine a lumii rurale din vremea autorului. Chiar dacă nu sclipesc prin inteligență, personajele lui
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
inițiator al complotului. În 19 iulie 1603 a fost arestat și închis în Turnul Londrei. Acuzația lui l-a adus pe Raleigh în fața tribunalului din Winchester în ziua de 17 noiembrie. Refuzând asistența unui avocat, Raleigh s-a apărat singur, istețimea și elocința lui l-au ajutat efectiv. După relatarea unui martor ocular, la început a glumit cu acuzarea afirmând că „este cea mai fericită zi” din viața lui. Întrebat dacă poate să răspundă acuzațiilor pe măsură ce i se aduceau, a răspuns
Walter Raleigh () [Corola-website/Science/307391_a_308720]
-
literare romantice, cum ar fi comedia de moravuri, povestea gotica și eroul byronian. Limbajul românului parodiază stilurile de scriere ale secolului XIX, așa cum sunt cele ale lui Jane Austen și Charles Dickens. Clarke descrie supranaturalul cu detalii lumești și combină istețimea spiritului cu ciudățeniile de anticar. Autoarea a suplimentat textul cu aproape 200 de note de subsol ce povestesc lucruri din trecut și adaugă citate dintr-o enormă bibliotecă fictiva de cărți de magie (inventate de autoare). Clarke a început să
Jonathan Strange amp; Mr Norrell () [Corola-website/Science/315559_a_316888]
-
-o cu o zi înainte. Cu toate acestea, monstrul aruncă cu pietre, lovindu-i și omorând mai mulți dintre bărbați, doar puțini scapă să nu fie uciși. După aventuri suplimentare (inclusiv un piton gigantic de care Sinbad scapă folosindu-și istețimea lui ascuțită), se întoarce la Bagdad, mai bogat ca niciodată. Îndemnat mereu de neliniște, Sinbad simte nevoia de a călători din nou pe mări, și, ca de obicei, naufragiază. Sălbaticii goi printre care se trezește, îi hrănesc pe tovarășii săi
Sinbad marinarul () [Corola-website/Science/335155_a_336484]
-
de erou byronian. Ideea de erou byronian constă din multe și diverse trăsături. Eroul trebuie să aibă un nivel intelectual și de înțelegere destul de înalt, precum să fie capabil să se adapteze cu ușurință la situații noi și să folosească istețimea pentru propriul profit. Din această descriere este clar că eroul este bine educat și, în plus, are un gust rafinat. În afară de farmecul evident și de atractivitatea pe care o creează în mod automat, el luptă cu integritatea sa, fiind predispus
Pelerinajul lui Childe Harold () [Corola-website/Science/333963_a_335292]
-
, Contesă de Portmore (21 decembrie 1657 - 26 octombrie 1717), fiica lui Sir Charles Sedley, a fost metresa regelui Iacob al II-lea al Angliei. Catherine nu a fost remarcată pentru frumusețea, ci pentru istețimea, umorul și limba ascuțită. Catherine a fost singurul copil legitim al poetului Sir Charles Sedley. Mama ei a fost Lady Catherine Savage, fiica lui John Savage, al 2-lea Conte Rivers. La începutul adolescenței Catherinei, în timp ce tatăl ei chefuia în
Catherine Sedley, Contesă de Dorchester () [Corola-website/Science/330325_a_331654]
-
seară, după asfințitul soarelui, trei săteni din Livadia care cosiseră în zonă stăteau pe malul unui eleșteu și priveau dacă se văd pești în apă. Atunci aceștia au observat pe luciul apei reflectarea Lunei și povestea, fiind o batjocură la istețimea livedenilor, spune că cei trei au strigat în cor , Ni mă uite luna”a căzut în apă. Cei trei au luat un cârlig cu care încercau să scoată Luna din apă și opintindu-se au căzut pe spate, iar atunci
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
deci comerț, fără armeni". Iar N. Bogdan scrie în "Orașul Iași": "Încetul cu încetul armenii acaparează cea mai mare parte a negoțului ieșean, luptându-se în concurență cu alți străini, cu turcii, grecii, evreii etc, pe cari îi dovedesc prin istețimea lor - de unde se formă în popor zicala: un jidan înșală zece moldoveni, un grec înșală zece jidani și un armean înșală zece greci." În afară de orașele menționate și de cele în care - cum vom vedea - armenii și-au clădit biserici, ei
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
la cale o rebeliune. Întors de la jumătatea drumului, împăratul de atunci a poruncit să se facă o anchetă. Mitropolitul de Philadelphiei, Phocas, inamic notoriu al acuzatului, a sugerat ca acesta să fie supus probei focului. Însă Mihail a găsit, cu istețimea-i caracteristică, o soluție ingenioasă. Aceasta se cuvine să fie o încercare sfântă - le-a declarat el acuzatorilor -, iar eu sunt un om păcătos și nu pot face minuni. De atfel, a adăugat Paleologul, dacă sfântul mitropolit însuși îi va
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
Mai târziu, tot de la Apollo a primit Mercurius și faimosul "caduceu" (un baston înaripat, cu doi șerpi încolăciți în jurul lui), care a devenit - alături de pălăria cu boruri largi și de sandalele de aur înaripate - unul dintre atributele zeului. Mândru de istețimea fiului său, Jupiter l-a făcut pe Mercur mesagerul zeilor. În această calitate, în majoritatea legendelor Mercurius joacă un rol secundar. El participă, de pildă, la gigantomahie (luptă mitică a giganților împotriva zeilor), le însoțește pe cele trei zeițe olimpiene
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
reînnoire ciclică. Pictura lui Ciubo are farmecul spontan al creșterii vegetale: te odihnește, te binedispune, te provoacă. Chiar când e gravă, când plonjează în inconfortabil și insolit, rămâne tonică, o perpetuă sursă de jovialitate. Am să îmbătrânesc bucurându-mă de istețimea artistică, de grația fiecărei expoziții. Cu Ciubo nu te poți plictisi. Sub naturalețea fiecărei compoziții, se simte febra unei delectabile aventuri. Andrei Pleșu Lucrările ce compun expoziția lui Florin Ciubotaru, ca și munca sa din ultima vreme, repun o veche
Florin Ciubotaru () [Corola-website/Science/323251_a_324580]
-
lui 5 și 23 constă în demonstrarea puterii minții de a "percepe adevărul" în aproape nimic. În trilogia "Illuminatus!", el își exprimă același punct de vedere: că se poate găsi o semnificație numerologică la orice, cu condiția să existe „suficientă istețime”
Enigma numărului 23 () [Corola-website/Science/319219_a_320548]