89,571 matches
-
înecă sub bombele aviației germane, ce putea face Antonescu? Ce putea face o țară care cu un an în urmă cedase fără lupta Basarabia? O revoltă împotriva voinței germane echivala cu o sinucidere colectivă. Evreii au căzut victimă acestei logici istorice. Așa cum aceleiași logici i-a căzut și România victima următorii 40 de ani. Te mai întreb ceva: dușmănia ieșenilor față de evrei nu era ceva recent, dar nu a degenerat până în 1941. Să fi contribuit oare și mișcările subversive ale acestora
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
guvern, precum și trei fruntași legionari (Sima, Iasinski și Papanace), așa cum a dat o decizie Curtea de Apel București acum trei săptămâni. N. Răducanu Excelent comentariul, DB. Negationistmul este caracterul acesta paradoxal care face ca rasismul să coincidă cu negarea crimei istorice; cei care urăsc “țiganii” și evreii (din păcate cunosc destui în propria mea familie) pe de o parte justifica crimele rasiale (i.e. “explică circumstanțele istorice ale crimelor”), iar pe de o parte le neagă sau le denunță precum exagerate. Nu
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
DB. Negationistmul este caracterul acesta paradoxal care face ca rasismul să coincidă cu negarea crimei istorice; cei care urăsc “țiganii” și evreii (din păcate cunosc destui în propria mea familie) pe de o parte justifica crimele rasiale (i.e. “explică circumstanțele istorice ale crimelor”), iar pe de o parte le neagă sau le denunță precum exagerate. Nu se pot hotărî dacă Holocaustul românesc a fost o idee bună sau nu a existat deloc. Este exasperant și tragic - nu pot considera astfel de
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
care îl acuza acum că nu și-a făcut “mea culpă” pentru alunecarea ideologică din tinerețe au încercat să se pună în locul celor care au trăit acele vremuri?! Și să nu uităm că gen’ 30 a fost prima generație necondiționată istoric, a fost prima generație care a avut propria libertate spirituală de creație. E foarte fain să stai acum liniștit și să arăți cu degetul... Am votat pentru Eliade pentru că dezvoltarea mea spirituală i se datorează în totalitate și pentru că, în
Eliade vs Brancusi diseara pe TVR1 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83049_a_84374]
-
Dragoș Bucurenci Inițiativa “Salvați Zidurile noastre!”, în Parlament (Diana Lazăr în Cotidianul, vineri 7 aprilie) Campania inițiată anul trecut de Beep Fashion Creative Group, al cărei scop este înlăturarea mesh-urilor și reclamelor de pe clădirile istorice din București, începe să se facă auzită și la Palatul Parlamentului. Deputatul liberal Horațiu Buzatu, arhitect de profesie, va propune o inițiativă legislativă în acest sens. Cu toate că reprezintă județul Dolj și locuiește în Craiova, parlamentarul s-a arătat îngrijorat de
Salvati zidurile: Deci se poate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83076_a_84401]
-
după care îi vom da o formă finală“, afirmă Buzatu. El nu anticipează opoziție din partea politicienilor, pentru că importanța acestui act trebuie să treacă dincolo de disensiunile politice: „Mă aștept la susținere din partea deputaților indiferent de culoarea lor politică, pentru că problema monumentelor istorice ar trebui să preocupe pe toată lumea și să nu fie frînata de convingerile politice“, opinează penelistul. Dragoș Bucurenci, unul dintre susținătorii acestei cauze, detaliază începutul demersului: „Beep Fashion a reușit să strîngă, în toamna anului trecut, 3.500 de semnături
Salvati zidurile: Deci se poate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83076_a_84401]
-
penelistul. Dragoș Bucurenci, unul dintre susținătorii acestei cauze, detaliază începutul demersului: „Beep Fashion a reușit să strîngă, în toamna anului trecut, 3.500 de semnături online de la bucureștenii care doresc să se implice în acțiunea de curățire a fațadelor clădirilor istorice“. Petiția a luat drumul Primăriei Capitalei care a și răspuns inițiativei prin eliberarea cîtorva ziduri de mesh-urile publicitare. Campania a fost susținută și de canalele media prin spoturi TV și radio, mergînd pe ideea libertății obținute de români în decembrie
Salvati zidurile: Deci se poate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83076_a_84401]
-
un tricou roșu cu CCCP de la piata și mă plimb țanțoș prin targ devin super-fancy-trendy în vreme ce dacă îmi trag un negru cu zvastica mă salța la prima bordura. În ambele cazuri persoanele implicate n-au pic de habar de impactul istoric a celor două chestiuni asupra nației trecute la ei în buletin. În concluzie nu mă miră puseurile feministe ale unora că Dragoș. În Congresul american băieții pun embargo pe Cuba pentru că în pauza să pufăie havane. Deci ipocrizia e pe
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
voastre). Și ... alteceva? Niște românele (pardon, doar unu’)? Da, mulțumim, s-au mai scris și au fost mult mai bine primite pe piață și au avut un tiraj mult mai mare (și au fost traduse în mult mai multe limbi) Istoric al religiilor? Da! Așa e! Întru totul de acord! Unul dintre cei mai mari! DA! Dar ISTORIC oameni buni! Nu e un creator. Scrierile lui nu sunt “opere sortite nemuririi”. Doar niște tratate. Un băiețel cuminte cu ochelarii pe nas
Intre doi habotnici, voteaza intelectualul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83043_a_84368]
-
că ce s-a lucrat după război și în anii ’60 și ’70 este decent (în contextul valului de modernism “pur et dur” de dupa 1945). Există dezastre urbane moderne cam în toate țările Europei (blocuri kilometrice de beton armat, centre istorice cu zgârie-nori cu fatade-cortina ieftine, de prima generație etc.). În 1975 Bucureștiul avea un echilibru interesant prin elegantă fondului existent, care scăpase relativ intact din război, și prin lipsa de ostentație a clădirilor noi. În ce privește relația cu orașul, cred că
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
nu mi s-a părut niciodată urât. Sper că fază de automutilare prin care trece acum să se vindece cu tratamentul psiho-politic adecvat. VB: Nu. DB: Ce facem cu celelalte reclame, cu cele care acoperă integral alte fațade decât cele istorice? Cum putem forță o publicitate mai puțin invadatoare și mai inteligentă? VB: Uite exemplul Hyde Park - găsesc sistemul mai eficace decât un hectar de pânze colorate. Sistemul ideal - reclame nu mai înalte de 40 de cm la o înălțime nu
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
Printre cei 3500 de bucureșteni care au semnat petiția Salvați Zidurile Noastre, inițiată de BeepFashion s-a numărat și deputatul liberal Horațiu Buzatu, care va face uz de dreptul la inițiativa legislativă pentru a interzice amplasarea mesh-urilor pe fațadele clădirilor istorice. Deci se poate. dragoș, fii atent la linkuri. e omagiu.com, nu omagiu.ro Got it. Tx! Faptul că porți un costum elegant, o cravată te obligă la a avea un comportament adecvat cu această imagine? Am văzut azi în
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
expediază atât de lejer în dialectica exploatării țărilor sărace etc.), apreciez totuși dorința de-a întoarce niște cărți pe fata în inițiativa unui dialog care, în timp, sper că se va largi călcând pe mai multe tabu-uri și traume istorice. Salutările mele eh, e și internetul bun - totul depinde de persoanele care îl folosesc până la urmă - suntem cu toții de acord că a spune că internetul e locul ăla în care se înjură derbedeii e șo passe dragoș, nici mie nu
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
Ion Vianu. Este o dezbatere între două generații, cea care a trăit comunismul și cea care încearcă să-l recupereze, fără să-l fi trăit. Există idei care pot fi respinse de la bun început din marxism (teoria economică, plusvaloarea, predicțiile istorice, revoluționarismul) și există idei care cred că pot fi recuperate: critică socială, economică și politică a capitalismului, teoria alienării omului prin munca, materialismul istoric, reflecția asupra proprietății. Poate că tinerii sunt tentați să recupereze teoria marxista pentru că pericolul corporatizarii societății
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
trăit. Există idei care pot fi respinse de la bun început din marxism (teoria economică, plusvaloarea, predicțiile istorice, revoluționarismul) și există idei care cred că pot fi recuperate: critică socială, economică și politică a capitalismului, teoria alienării omului prin munca, materialismul istoric, reflecția asupra proprietății. Poate că tinerii sunt tentați să recupereze teoria marxista pentru că pericolul corporatizarii societății și al concentrării capitalului în mână câtorva oameni (ceea ce anulează democrația) li se pare mai aproape decât pericolul totalitar. E diferența între un risc
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
este o teorie politică salonarda, care ignoră hecatombele lăsate în urmă de comunism, oriunde a fost el aplicat. Intelectualii de stânga trebuie să înțeleagă că proprietatea și capitalismul reprezintă ordini naturale de organizare a societății, ele nu sunt simple etape istorice, cum crede Marx. Omul trebuie să se obișnuiască cu starea de creatură căzută. Noi nu trăim în paradis. Capitalismul are multe hibe, dar este perfectibil și permite critică din interior. Liberalismul creează sisteme de perfectibilizare a capitalismului. Pentru speranța, omul
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
nu este un drept natural. (scriitor): Comunismul intelectualilor din Vest nu este “salonard”, este expresia unei preocupări reale. Dar în România, comunismul nu a fost asumat. Noi n-am fost în stare nici măcar să facem ceva cu această groaznică pățanie istorică. Arhivele nu au fost instrumentă lizate, ele au fost făcute de comuniști pentru comuniști. Or, ele trebuie folosite, trebuie creat un intreg eșafodaj de cercetare în jurul lor. Experiență comunistă trebuie asumată și depășită, pentru a putea vorbi cu intelectualii din
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
și-a pierdut agenda cu notițele! -, până la punct și virgulă, TOT ce s-a discutat - idei, fraze, paragrafe... My, my! Ideea marxista cu comunismul care s-ar “edifica” plenar în țările capitaliste avansate este cea mai mare tâmpenie de predicție istorică făcută vreodată - dar DB nu pare să-și dea seama de asta, așa că o repeta neabătut. Care va să zică, hai să stricam ceva care merge uns (= capitalismul) ca să ne jucăm de-a ceva care nu știm dacă va merge, dar trebuie încercat
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
care îi oferă lui Bucurenci ocazia unei noi escapade narcisiste, astăzi jucând rolul filosofului distrat care își pierde notițele, dar noroc cu memoria fantastică. Rămâi în continuare prizonierul unei abordări greșite a marxismului, filosofând asupra potențialelor beneficii dar ignorând practică istorică. rămân la părerea că îți trebuie musai și rapid un curs de metodologie în materie de cauzalitate istorică. Andrei mda, celebra dezbatere de miercuri... parcă zicea d-na zirra pe la cursuri ceva de “tinelerelul” ăla care se zbătea pt. comunism
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
notițele, dar noroc cu memoria fantastică. Rămâi în continuare prizonierul unei abordări greșite a marxismului, filosofând asupra potențialelor beneficii dar ignorând practică istorică. rămân la părerea că îți trebuie musai și rapid un curs de metodologie în materie de cauzalitate istorică. Andrei mda, celebra dezbatere de miercuri... parcă zicea d-na zirra pe la cursuri ceva de “tinelerelul” ăla care se zbătea pt. comunism... interesantă treaba N. Răducanu hat gefragt : Domnule Bucurenci, Unde vi se poate adresa un comentar pe această temă
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
au petrecut mai demult crede că e suficient să pescuiești două-trei idei și să le ignori pe restul. Sau poate are deja concluzia și tot ce-i mai rămânea era să o demonstreze. Sună cuniscut pentru ideologia unei anumite perioade istorice? Concluziile de ordin istoric se trag după acumulări lente și continue, insă DB a ales să sară câteva etape metodologice, si astfel ajunge să se umple de ridicol de fiecare dată. Marximul nu poate avea lucruri bune indiferent de asocierea
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
crede că e suficient să pescuiești două-trei idei și să le ignori pe restul. Sau poate are deja concluzia și tot ce-i mai rămânea era să o demonstreze. Sună cuniscut pentru ideologia unei anumite perioade istorice? Concluziile de ordin istoric se trag după acumulări lente și continue, insă DB a ales să sară câteva etape metodologice, si astfel ajunge să se umple de ridicol de fiecare dată. Marximul nu poate avea lucruri bune indiferent de asocierea sau neasocierea cu comunismul
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
personală și jalnică a unui apatrid? Apoi obsesivele femei, prințesa Cerneț-Ianoși, cea desfrânată, și Mathilde cea bisexuală, soție necredincioasă, amândouă confundate într-o fantomă comună, imagini ale morții. Slab ar putea fi și ca roman politic, cu insuficientele sale date istorice, cu fire narative obscure, cu episoadele antievreiești destul de puțin convingătoare, dar, repet, lucrurile acestea se încheagă în epic destul de bine, impresia finală este de închegare, și biografia personajului este credibilă. Ca roman erotic, se comportă bine, există câteva femei remarcabile
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
din perspectiva fiecărui artist în parte, am avea, în mod cert, o mare varietate de atitudini, de comportamente, de tipuri de sensibilitate a expresiei și de înțelegere a motivului. Dacă privirea ar fi, însă, raportată la diferite momente ale parcursului istoric ilustrat aici, formele peisagistice ar exprima tot atîtea variante cîte opțiuni estetice și doctrinare s-au manifestat în intervalul de referință, iar dacă analiza s-ar opri la atitudinea strictă a artistului față de motiv, atunci totul s-ar putea reduce
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
altă perspectivă, și anume din aceea a unor experiențe mai largi ca arie geografică, întregul discurs capătă o nouă înfățișare. Există în peisagistica românească, simultan, doi vectori mari care orientează căutările artiștilor, indiferent de unul sau de altul dintre momentele istorice: este vorba de dominanta impresionistă, prin extensie, sudică, și de aceea expresionistă, nordică, a sensibilității. Privită astfel, peisagistica noastră își regrupează forțele și își redefinește identitatea. Dacă, după criteriile stricte ale atitudinii față de motiv și după resursele afective angajate în
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]