175 matches
-
ai artei simboliste (și decadente) europene. Dacă acceptăm definiția laxă a simbolimsului diseminat în mai multe specii, definiție pe care o utilizează Paul Constantin în Arta 1900 în România, găsim o încadrare pentru Kimon Loghi în amestecul de "simbolism, manierism, istoricism, academism sau populism", orientare denumită și "pseudo-simbolism". Kimon Loghi metabolizează lecția simbolismului german, importând pe filieră romantică o dimensiune mistică, o mitologie particulară, un anumit decupaj stilistic și chiar un anumit peisaj, pe care îl mixează cu un ecleraj specific
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
contradicțiilor și asumarea paradoxurilor complexității socio-umane, preeminența analizelor calitative, fac din paradigma comprehensivă, cu atât mai mult în epoca provocărilor postmoderne, un model reflexiv adecvat, caracterizat printr-un stil de gândire nuanțat, atent la consecințele și derapajele hiper-raționalismului, determinismului sau istoricismului. Plecând de aici, avansez următoarele două ipoteze: 1) într-o necesară și posibilă Românie a tranziției atitudinale, regândirea paradigmelor, remodelarea conceptelor, restructurarea mentalităților în spiritul unei gândiri-acțiuni eco-sistemice, comprehensive și terapeutice ar putea contracara, într-o anumită măsură, partidocrația și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
se pare deosebit de important și mai apropiat preocupărilor mele. Nu pot admite că numai partidele și politicienii sunt opaci și deficitari în raport cu demersurile ideologice. Determinismul linear și mecanicist, pozitivismul transplantat, ca atare, din științele naturii în științele sociale, darwinismul social, istoricismul reducționist din gândirea modernă au alimentat și influențat, de la caz la caz și în ponderi diferite, naționalismul radical și xenofob, socialismul luptei de clasă, comunismul partidului unic, fascismul statului total și corporatist, nazismul dominației rasiale, toate acestea percepute în lumea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
parțială", "unitară, strîns legată", spune Rousseau, care confirmă, de altfel, faptul că pe măsură ce se extind, colectivitățile umane sporesc riscurile confruntărilor interne, ale divizării și ale conflictelor. Nostalgie pastorală sau vis al unei noi Sparte, utopii falansteriene sau construcții ideologice ale istoricismului conservator, mitologia Vîrstei de aur tinde întotdeauna sau aproape întotdeauna să construiască modelul unei comunități închise, unificate într-o caldă intimitate protectoare. Dacă, pe de altă parte, admitem că episodul Clarens din Noua Eloiză trebuie în mod esențial înțeles ca
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fel putem să-i învățăm pe copii abilitățile necesare în secolul XXI din moment ce noi nu știm ce abilități vor fi necesare în secolul XXI; a descoperit astfel o aplicație elegantă a marii probleme pe care Karl Popper o numea "eroarea istoricismului"". (Taleb, 2014, p. 335) Concluzia nu trebuie să ne îndemne la scepticism, dimpotrivă: Certitudinea schimbării, cuplată cu totala incertitudine referitoare la natura ei, are consecințe profunde și complexe asupra felului în care privim educația. Mie personal un lucru îmi este
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în diferite cadre și forme: • în cadrul cunoașterii științifice, manifestări de nihilism incomplet sunt pozitivismul și explicarea naturalistă, cauzală și mecanicistă a universului; acestora li se adaugă în științele spiritului pozitivismul istoriografic al științelor istorice, care își află formularea filozofică în istoricism; • în cadrul politicii, nihilismul incomplet se manifestă ca naționalism, șovinism, democratism, socialism și anarhism (nihilismul rus); • în sfârșit, în cadru artistic sunt manifestări de nihilism incomplet naturalismul și estetismul francez. Numai odată cu constituirea a ceea ce Nietzsche numește nihilism complet este distrus
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
trecută, prezentă și viitoare cu ajutorul analizei logice a limbajului, îi recunoștea "metafizicii" lui Nietzsche un statut legitim, chiar dacă numai "estetic"120. Nihilismul a ajuns la apogeu în momentul în care influențele gândirii nietzscheene s-au conjugat cu rezultatele relativiste ale istoricismului. Acest lucru s-a petrecut mai ales în cadrul așa-numitei "filozofii a vieții" și în seria de critici ale civilizației care au caracterizat gândirea europeană în primele decenii ale secolului XX. Pornind de la convingerea de origine nietzscheană potrivit căreia există
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
avut de suferit. Reconcilierea Dualitatea christică a imaginii susține separarea tradițională a studiilor de artă între două idealuri: mistica uniune cu obiectul unic și ocolul sceptic prin contextul social; discursul intuitiv al cunoscătorului și discursul explicativ al profesorului; estetismul și istoricismul; cărarea și cunoașterea. Escarpenul și galoșul, dacă preferăm, căci fiecare exercițiu este conotat social. Cele două abordări, cea internă și cea externă, sunt în mod egal eretice sau legitime, fiindcă obiectul depus și expus în muzeele noastre este o ființă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
determinat existențial. Cu alte cuvinte, întrebarea care se pune este următoarea: realitatea socială modelează forma de cunoaștere proprie subiectului cunoscător sau, dimpotrivă, acesta conferă el însuși, prin cunoaștere, forma realității sociale? În formularea teoreticienilor contemporani, aceasta reprezintă "problema epistemologică a istoricismului radical"107: dacă toată cunoașterea produsă de ideologie este situată social și istoric și este inteligibilă numai în relație cu această situare, cum poate fi evitată concluzia că toată cunoașterea este, în fond, dependentă de situația socio-istorică a subiectului cunoscător
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
exercitată. În acest sens, apreciez că analiza întreprinsă, de pe pozițiile raționalismului critic, de către Karl Popper la adresa utopianismului poate fi lămuritoare 262. Incluzând gândirea de tip utopic a unor gânditori marcanți din spațiul filosofiei într-un curent pe care îl numește "istoricism", Popper urmărește să "deconstruiască", printr-o atitudine rațională, logică, marile utopii prezente în istoria gândirii social-politice, pe care el le consideră a fi cele aparținând lui Platon, Hegel și Marx. Deși este un autor apropiat de mediul analitic, iar concepția
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
filosofiei anglo-saxone care refuză sistemismul specific filosofiei continentale (cea germană, prin excelență) -, Karl Popper creează un sistem de idei, astfel încât se poate susține că epistemologia din Logica cercetării se constituie într-un fundament pentru teoria sa socio-politică, dezvoltată în Mizeria istoricismului și Societatea deschisă și dușmanii ei. Nu am putea avea o perspectivă comprehensivă asupra criticii popperiene la adresa utopiilor istoriciste dacă am eluda datele sale fundamentale, anume cele epistemologice, prin care filosoful își argumentează concepția de mai târziu. Ceea ce face Popper
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ei. Nu am putea avea o perspectivă comprehensivă asupra criticii popperiene la adresa utopiilor istoriciste dacă am eluda datele sale fundamentale, anume cele epistemologice, prin care filosoful își argumentează concepția de mai târziu. Ceea ce face Popper, atunci când pune sub lupă problema istoricismului utopic, este o încercare de a opri "jocul de-a istoria" practicat de imaginația multor gânditori, dintre care cei mai importanți par să fie Platon, Hegel și Marx, după cum argumentează autorul lucrării Societatea deschisă și dușmanii ei. În acest context
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
utopic, este o încercare de a opri "jocul de-a istoria" practicat de imaginația multor gânditori, dintre care cei mai importanți par să fie Platon, Hegel și Marx, după cum argumentează autorul lucrării Societatea deschisă și dușmanii ei. În acest context, istoricismul este considerat a fi o doctrină conform căreia ar exista un scenariu după care se desfășoară istoria. Iar acest scenariu nu se desfășoară oricum, ci pe baza anumitor legi evolutive, a căror cunoaștere ne-ar permite să facem predicții cu privire la
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
conform căreia ar exista un scenariu după care se desfășoară istoria. Iar acest scenariu nu se desfășoară oricum, ci pe baza anumitor legi evolutive, a căror cunoaștere ne-ar permite să facem predicții cu privire la viitor. Este vorba deci, în cazul istoricismului, de proiectarea rațională a unor construcții sociale care contrazic datele realității prezente, tocmai în ideea de a schimba această realitate. Aceasta este, de altfel, așa cum arată cercetătorii utopianismului, caracteristica principală a gândirii de tip utopic. Dacă ideologia este cea care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în vreme ce utopia creionează un viitor artificial, spre a-l contrapune unui prezent real: "Acolo unde ideologia consolidează ceea ce tânărul Marx numea viața reală, praxis, utopia duce la pierderea realului însuși în favoarea unor scheme perfecționiste, la limită irealizabile"264. În viziunea istoricismului utopic, istoria este un veritabil organon. Istoricismul, cu deosebire cel de factură pronaturalistă 265, consideră că istoria ar putea fi folosită drept instrument de științele sociale, pe această idee clădindu-se întreg edificiul metodologiei sale. Dar istoria începe să reprezinte
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a-l contrapune unui prezent real: "Acolo unde ideologia consolidează ceea ce tânărul Marx numea viața reală, praxis, utopia duce la pierderea realului însuși în favoarea unor scheme perfecționiste, la limită irealizabile"264. În viziunea istoricismului utopic, istoria este un veritabil organon. Istoricismul, cu deosebire cel de factură pronaturalistă 265, consideră că istoria ar putea fi folosită drept instrument de științele sociale, pe această idee clădindu-se întreg edificiul metodologiei sale. Dar istoria începe să reprezinte un adevărat organon pentru istoricism abia în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
veritabil organon. Istoricismul, cu deosebire cel de factură pronaturalistă 265, consideră că istoria ar putea fi folosită drept instrument de științele sociale, pe această idee clădindu-se întreg edificiul metodologiei sale. Dar istoria începe să reprezinte un adevărat organon pentru istoricism abia în una din fazele intermediare ale tranziției de la o societate închisă, magică, tribală sau colectivistă, la societatea deschisă 266, compatibilă cu libertatea individuală și cu excursul privind afirmarea acestei libertăți. Bazele epistemologice ale metodologiei istoriciste sunt lesne de observat
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
teoretic de factură socio-politică este aceea de a identifica convenția cu natura, de a crede că instituirea (constituirea) spațiului social s-ar face urmând sau imitând anumite condiții naturale. În viziunea sa, tocmai această greșeală marchează întreprinderile care circumscriu contextul istoricismului utopic. Desigur că și în cadrul social acționează anumite legi naturale 268. Însă acestea nu sunt legi ale fizicii în sensul în care această știință studiază natura, ci sunt legi care guvernează funcționarea instituțiilor sociale și politice, precum și anumite teorii macroeconomice
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
să trezească așadar conștiințele, dar tot ea a dus, în trecut, la dizolvarea statului ideal, pentru că este imperfectă. Deși Platon nu a putut accepta unicitatea procesului evoluției istorice, Marx tocmai pe aceasta s-a bazat; de aceea, marxismul este un istoricism teleologic, în sensul în care consideră că procesul istoric are o unică evoluție, iar scopul acestei evoluții este societatea comunistă. De asemenea, în virtutea legilor istorice ale acestui proces unic pe care credea că le-a descoperit, marxismul a imaginat (și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
momentul în care nu va mai exista o clasă care să le exploateze pe celelalte, nu va mai fi nevoie nici de stat; după revoluție, statul va dispărea treptat, deoarcece el nu există decât pentru a permite exploatarea"269. Problema istoricismului de tip marxist pus în aplicare în secolul al XX-lea și transformat, astfel, din utopie în ideologie, dacă e să apelăm la termenii lui Mannheim a fost că statul "a uitat" să se dizolve în timp. Așadar, sociologia nu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Dintr-o astfel de perspectivă, s-ar putea susține că abordarea critică întreprinsă de Popper la adresa utopiei este, în măsura în care apare ca fiind una interesată, o interpretare ideologică a textelor unor astfel de autori. O asemenea înțelegere a criticii popperiene la adresa istoricismului este circumscrisă în limitele comentariilor contemporane. Din acest punct de vedere, "într-o interpretare ideologică avem de-a face nu cu descoperirea sensului unui text în funcție de intențiile autorului, textului sau de intențiile rezonabile (care sunt legitime plecând de la cele două
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a realității, ceea ce importă nu sunt atât "atomii" sau agenții sociali, indivizii, ci grupurile sociale sau societatea în ansamblul său. În secolul al XX-lea, critica epistemologică a teoriilor sociale holiste le va plasa în contextul curentului mai larg al istoricismului. Nefiind un simplu agregat de indivizi, grupul social sau societatea în ansamblul său nu pot fi înțelese decât plecând de la premisa determinării sociale, potrivit căreia evoluția totalității sociale nu depinde de acțiunile sau credințele individuale ale membrilor săi, ci de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
decât plecând de la premisa determinării sociale, potrivit căreia evoluția totalității sociale nu depinde de acțiunile sau credințele individuale ale membrilor săi, ci de tradițiile și instituțiile societății însăși. Astfel de considerații sugerează cu pregnanță că există o strânsă conexiune între istoricism și așa-numita teorie biologică sau organicistă a structurilor sociale, teorie care interpretează grupurile sociale în analogie cu organismele vii. Într-adevăr, se spune că holismul trebuie să fie caracteristic fenomenelor biologice în general, iar punctul de vedere holist este
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cu organismele vii. Într-adevăr, se spune că holismul trebuie să fie caracteristic fenomenelor biologice în general, iar punctul de vedere holist este socotit a fi indispensabil studiului despre modul cum istoria diferitelor organisme influențează comportamentul lor. Argumentele holiste ale istoricismului au deci capacitatea de a scoate în evidență asemănarea dintre grupurile sociale și organisme, chiar dacă istoricismul nu trebuie să conducă cu necesitate la acceptarea teoriei biologice a structurilor sociale"321. În teoria socială contemporană, atunci când se pune problema construcției sociale
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
general, iar punctul de vedere holist este socotit a fi indispensabil studiului despre modul cum istoria diferitelor organisme influențează comportamentul lor. Argumentele holiste ale istoricismului au deci capacitatea de a scoate în evidență asemănarea dintre grupurile sociale și organisme, chiar dacă istoricismul nu trebuie să conducă cu necesitate la acceptarea teoriei biologice a structurilor sociale"321. În teoria socială contemporană, atunci când se pune problema construcției sociale a realității, apare distincția dintre societate ca realitate obiectivă și societate ca realitate subiectivă. Asumpția situată
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]