176 matches
-
cu organismele vii. Într-adevăr, se spune că holismul trebuie să fie caracteristic fenomenelor biologice în general, iar punctul de vedere holist este socotit a fi indispensabil studiului despre modul cum istoria diferitelor organisme influențează comportamentul lor. Argumentele holiste ale istoricismului au deci capacitatea de a scoate în evidență asemănarea dintre grupurile sociale și organisme, chiar dacă istoricismul nu trebuie să conducă cu necesitate la acceptarea teoriei biologice a structurilor sociale"321. În teoria socială contemporană, atunci când se pune problema construcției sociale
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
general, iar punctul de vedere holist este socotit a fi indispensabil studiului despre modul cum istoria diferitelor organisme influențează comportamentul lor. Argumentele holiste ale istoricismului au deci capacitatea de a scoate în evidență asemănarea dintre grupurile sociale și organisme, chiar dacă istoricismul nu trebuie să conducă cu necesitate la acceptarea teoriei biologice a structurilor sociale"321. În teoria socială contemporană, atunci când se pune problema construcției sociale a realității, apare distincția dintre societate ca realitate obiectivă și societate ca realitate subiectivă. Asumpția situată
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și unul utilitarist 411. În sfera demersurilor teoretice de factură normativă, raționalitatea a fost și exaltată, dar și criticată. Construind proiecte raționale de schimbare a organizării sociale, o serie de gânditori politici au alunecat înspre ceea ce Karl Popper a numit "istoricism", un curent caracterizat, printre altele, de o asumare fățișă a infailibilității minții umane (ce este extinsă și asupra produselor acesteia). Marcate de un optimism epistemologic dus la extrem, concepțiile istoriciste au aspirat la mutații totale și ireversibile în plan socio-politic
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în care cel puțin un actor este non-etatic sau nu operează în numele unui guvern național ori al unei organizații interguvernamentale"531. Aprecierea că globalizarea economică implică în mod necesar globalizarea politică și socio-culturală ne-ar deplasa pe terenul mișcător al istoricismului; în acest context, teoretizarea procesului globalizării s-ar apropia periculos de mult de imaginea unui proiect de inginerie socială, nemafiind interpretată în termenii unei dezvoltări dialectice contingente. Ca atare, pentru a rămâne în spațiul contingenței, trebuie să apelăm la o
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
1998. PETTIT, Philip, "Consecințialismul", în Peter Singer, Tratat de etică, Editura Polirom, Iași, 2006. POPPER, Karl, Logica cercetării, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. POPPER, Karl, Societatea deschisă și dușmanii ei, volumul II, Editura Humanitas, București, 1993. POPPER, Karl, Mizeria istoricismului, Editura All, București, 1996. POPPER, Karl, În căutarea unei lumi mai bune, Editura Humanitas, București, 1998. POPPER, Karl, Mitul contextului. În apărarea științei și a raționalității, Editura Trei, 1998. POPESCU, Marius, "Postmodernitatea și epistemologia", în Symposion, revistă de științe socio-umane
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
310, 311, 312 intenționalitate colectivă, 178, 179, 185, See interes, 23, 31, 43, 46, 48, 49, 51, 84, 104, 106, 145, 151, 152, 164, 180, 201, 214, 226, 227, 260, 311 internalizare, 173, 175, 185 irațional, 21, 91, 113, 122 istoricism, 61, 142, 143, 145, 146, 150, 171, 223, 296 istorie, 12, 18, 52, 54, 64, 116, 123, 139, 144, 145, 147, 160, 240, 262 L lege, 147, 149 liberalism, 157, 163, 170, 188, 205, 214, 217, 248 liberalism clasic, 17
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
186. 247 O astfel de poziție susține, bunăoară, Charles Turner, în op. cit., poziție ale cărei idei le punem în discuție în cele ce urmează. 248 Idem, p. 34. 249 Astfel de aprecieri pot fi regăsite atât la Karl Popper (Mizeria istoricismului, Editura All, București, 1996), cât și la Paul Ricoeur (Lectures on Ideology and Utopia, Columbia University Press, New York, 1986). 250 Charles Turner, op. cit., p. 30. 251 Sorin Antohi, op. cit., p. 46. 252 Karl Mannheim, "The democratization of culture", în Essays
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
al schimbării inevitabile, pe parcurs, a concepției privind cetatea radioasă (de unde rezultă multă suferință inutilă și o traiectorie istorică mult mai sinuoasă decât apărea în start)" (op. cit., p. 53). 264 Paul Ricoeur, op. cit., pp. 284-285. 265 Cf. Karl Popper, Mizeria istoricismului, Editura All, București, 1996. Autorul realizează, de la bun început, distincția dintre școlile metodologice pronaturaliste ("care susțin aplicarea metodelor fizicii în științele sociale") și cele antinaturaliste ("care se opun utilizării acestor metode"). 266 Distincția dintre societatea închisă și societatea deschisă (vezi
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
R. Popper, individualismul metodologic este "doctrina ce susține că trebuie să înțelegem toate fenomenele colective ca parte a acțiunilor, interacțiunilor, scopurilor, speranțelor și gândurilor tuturor oamenilor în mod individual și ca parte a tradițiilor create și păstrate de indivizi" (Mizeria istoricismului, Editura ALL, București, 1996, pp. 16-22). În teoria socială și politică, o astfel de perspectivă "susține că un sistem social nu este mai mult decât un ansamblu de indivizi. Pe scurt, întregul este suma părților sale și nimic mai mult
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
patetica dorință a savantului de a descoperi „ultimul adevăr”, ci plăcerea meschină de-a confirma pretutindeni absența chiar a posibilității unui astfel de adevăr. Legitimarea paradigmei postmoderne se poate face în limbajul dublu al istorismului și al ontologiei diferenței. În privința istoricismului, această ideologie derivă dintr-o prejudecată scientistă pe care Milbank o deconstruiește prin reabilitarea cunoașterii narative. Cu alte cuvinte, pe urmele lui Paul Ricœur, teologul britanic recunoaște inevitabila mediere lingvistică a oricărui tip de cunoaștere. Conceptul de „narativitate” îi permite
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în colaje de către artistul suprarealist sau descrise de către istoric, ele își recapătă puterea de a-l chema, autentic, pe Mesia. „Materialismul istoric“ în versiunea lui Benjamin face, în modalitatea descrisă mai sus, o experiență a trecutului. El nu se identifică istoricismului, care reconstruiește trecutul „așa cum a fost“. Obiectul pe care îl descrie este, în mod esențial, o ruină a unui trecut irecuperabil ca atare. Doar ca ruină găsindu-se în momentul prezent al unei contemplații, el își eliberează vocea mesianică și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
demn. Dar, în secolul XX, istoria a arătat limpede că nu-și poate produce propriul sfîrșit, că nu poate furniza paradisuri sociale nici măcar sub biciul propagandei și al represiunii. Karl Popper a criticat cu o metodică necruțare inanitatea sau mizeria istoricismului : pretenția de a descoperi sau impune legi ale dezvoltării istoriei, care îi decid traiectoria viitoare. în modernitatea tîrzie, ideologiile care dau mersului istoriei un sens previzibil, unic, sigur stîrnesc o împotrivire larg, dacă nu unanim împărtășită. După un anumit (auto
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care azi pare a fi uitat. Este vorba despre distanțarea omului de magie, de religios și de salvare a sa prin rațiune și raportare la realitate. Banul ne vorbește despre acest efort de emancipare .Nu vom cădea însă într-un "istoricism"11 desuet în care să considerăm că doar prin luarea în considerare a faptului istoric vom găsii explicațiile căutate. Vom păstra istoria doar ca pe un fundal al judecăților, iar matematica drept baza acestor judecăți. Raționamentul uman și logica își
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
cu clasicismul economic (Adam Smith, John Stuart Mill, David Ricardo, Thomas Malthus, J. B. Say, Cournot sau Dupuit), deoarece a încercat să îl concilieze cu noua orientare neoclasică. De asemenea, s-a vrut a fi puntea de legătură între reprezentanții istoricismului german, adepți ai metodei inducției și cei ai Școlii clasice și neoclasicismului cu al lor deducționism metodologic. Lucrările cele mai importante ale lui Marshall sînt Principii de economie politică (1890), Teoria pură a comerțului internațional (1879), Industrie și comerț (1919
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
are șanse solide să fie mai bună și invers. Firește, că sub aspect strict istoric, secvența nu se regăsea uneori în fapte: spre exemplu, la Atena, tirania lui Pisistrate a precedat instaurarea democrației și nu i-a urmat. Totuși acest istoricism descendent al lui Platon are o remarcabilă forță de convingere, prezentând prima încercare de raționalizare a istoriei, adică de punere în acord a desfășurării acesteia în timp cu o ierarhie rațională și ontologică atemporală. Numai că această punere în acord
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
stasis plecând de la concretul acelei experiențe? O conștiință care să-și pună acut problema la nivelul umanității și să încerce să reflecteze asupra sfârșiturilor sensului politic al umanității ca istorie a stasis-ului? Este acest fel de a pune problema un istoricism mizer? Ahile și Ulise. Stăpânirea adevărului și modelul politic al Republicii Alexander Baumgarten „... omului i-a fost lăsat, sub dominația omului, să gândească liber. Însă noi ne temem de acei stăpâni ai minții noastre care reprezintă singurul ochi ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
politice europene. Prima este aceea formulată de Karl Popper în primul volum (Vraja lui Platon) din lucrarea sa clasică Societatea deschisă și dușmanii ei. Teza lui Popper este aceea că filosofia politică a lui Platon reprezintă un caz ilustrativ al istoricismului (adică a tendinței de a subsuma istoria unui set de reguli și norme menite a permite un control cvasitotal al viitorului), ale cărei principale caracteristici sunt: imobilitatea (reflex al imuabilității Ideilor), regresul („la patriarhia tribală dinaintea Căderii, la dominația de
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
evoluției lor. Criticul ar trebui să devină un artist, iar artistul ar trebui să devină un scriitor critic. Chiar dacă vor continua să existe universitari și istorici ai artei, criticul contemporan va trebui să aleagă între o originalitate creativă și un istoricism explicativ care să fie capabil să descrie felul în care un artist ar putea realiza mai mult cu mai puțin 179. La o lună de la publicarea acestui articol, Terry Atkinson trimite autorilor lui o scrisoare-eseu în care constată întrebuințarea metaforică
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
că mitul nu a fost niciodată liber de ideologie.272 Să notăm mai întâi că Popper însuși face o diferență între istorism, care presupune o abordare istorică a unui subiect, care ține seama de transformări, de context, de interacțiuni, și istoricism, doctrina care presupune că ar exista o finalitate a istoriei, un scop al acesteia, un destin cu reguli implacabile și "obiective", care pot fi descoperite precum cele ale lumii fizice, fiind deci capabili să prevedem o anume desfășurare a istoriei
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
trad. Viorica Alistar, Editura Tehnică, București, 1994. Nicoară, Simona; Nicoară, Toader, Mentalități colective și imaginar social, Presa Universitară Clujeană/Mesagerul, Cluj, 1996. Pastoureau, Michel, O istorie simbolică a Evului Mediu occidental, trad. Em. Galaicu-Păun, Cartier, Chișinău, 2004. Popper, Karl, Mizeria istoricismului, trad. Dan Suciu și Adela Zamfir, All, București, 1998. Popper, Karl, Mitul contextului. În apărarea științei și a raționalității, trad. Florin Lobonț și Claudiu Mesaroș, Trei, București, 1998. Powell, Barry, A Short Introduction to Classical Myth, Upper Saddle River, New
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Labarthe și Nancy op. cit., pp. 23-24. 273 Cassirer observă că teoria lui Spengler reînvie de fapt unul dintre cele mai vechi și mai puternice mituri, cel al sorții, Moira, mai puternică și decât zeii. Op. cit., p. 361. 274 Idem, Mizeria istoricismului, pp. xvii-xxi, passim. Dacă nu vrem ca lumea să se prăbușească din nou în nenorocire, trebuie să renunțăm la visele noastre de a ferici lumea. Totuși, putem și trebuie să rămânem corectori ai lumii, dar niște corectori modești." 275 Ibidem
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
problemă de cîțiva ani, mai puțin de un deceniu. Or, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, deși trecuseră cîteva decenii bune, dispariția capitalismului părea tot mai îndepărtată. Un element suplimentar care a complicat lucrurile a fost raportarea urmașilor săi la istoricism. Astfel, în timp ce Marx anunța drept iminentă revoluția, întrucît sistemul capitalist (prin exploatarea muncitorilor) era malefic, urmașii săi, confruntați cu problema reformelor întreprinse de diferite guverne au condamnat capitalismul pentru că îmbunătățește nivelul de trai al muncitorimii, răpindu-i potențialul revoluționar. Segmentul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
marxismul, pe care îl considera depășit. În viziunea sa, analiza economistă a lui Marx era contraproductivă, întrucît nu ținea cont de o serie de puncte esențiale ale socialismului, cum ar fi resorturile sale psihologice de receptare la nivelul societății. Negînd istoricismul și teoria conștiinței de clasă, de Man a afirmat că resorturile psihologice ale socialismului sînt generate mai curînd de anumite complexe de inferioritate ale celor care muncesc. În acest sens, socialismul trebuia să ofere o serie de soluții acestor complexe
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
căruia singularul poate fi înțeles numai în cadrul întregului și, invers, întregul numai plecând de la singular"9. Am zice că suntem condamnați să procedăm astfel, neavând cum să ne sustragem legilor propriei noastre gândiri. Din dorința de a evita atât excesele istoricismului, ori ale unei pozitivizități naturaliste de tip Taine, cât și abstractizările arbitrare, vom încerca să ne transpunem în epoca lui Dilthey, cu conceptualizările noastre post festum cu tot. Pentru o astfel de analiză, luăm drept premise chiar ideile contextualiste ale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
prestabilite, fie ele de natură pur dogmatică, deduse din principii socotite universal valabile, fie de natură istoricistă, deduse din presupusele legi ale trecerii de la o formă istorică la alta, în sensul determinismului istoric despre care vorbește Karl Popper în Mizeria istoricismului 2. Prin urmare, Historizismus semnifică supralicitarea faptelor istorice în plan diacronic, importanța exagerată ce li se atribuie acestora, și mizează pe legi ce ar determina cursul istoriei, menite să pună în lumină faptul că evoluția istorică ar avea un sens
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]