142 matches
-
sub umbrela "drepturilor omului". Societăți, prin contrast, în Occidentul evoluat. Politică a conviețuirii, cooperării și negocierii Principiul identității de sine în cadrul modernității Societatea cunoașterii axiomatice; progres gnoseologic, politic și societal Teleologia istorică; societate a căutării de cale și de sine istoricistă Societatea cunoașterii recursive, reflexive. Multiculturalism Axiologie a drepturilor fundamentale (naturale) Drepturile la viață, libertate, egalitate, securitate, proprietate Aceleași drepturi, cu interpretări alterate și variabile Corectitudine politică Percepție asupra modernizării românești Forme fără fond Izomorfoze fără atractori Modernitate tendențială Tabel 9
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în discuție a raporturilor existente între mit, respectiv utopie, și ideologie, precum și prin dezbaterea posibilității ca "pozitivarea" ideologiei să se regăsească în critica utopiei. Voi lua aici în discuție analiza raționalist-critică realizată de Karl Popper la adresa gândirii utopice de tip istoricist, pentru a încerca să delimitez modalitatea în care interpretarea ideologică a teoriilor social-politice concepute de către gânditori precum Platon sau Marx poate conferi un sens pozitiv conceptului însuși de ideologie. Apropierea dintre explicația epistemologică și înțelegerea interpretativă 204 va fi relevată
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
astfel încât se poate susține că epistemologia din Logica cercetării se constituie într-un fundament pentru teoria sa socio-politică, dezvoltată în Mizeria istoricismului și Societatea deschisă și dușmanii ei. Nu am putea avea o perspectivă comprehensivă asupra criticii popperiene la adresa utopiilor istoriciste dacă am eluda datele sale fundamentale, anume cele epistemologice, prin care filosoful își argumentează concepția de mai târziu. Ceea ce face Popper, atunci când pune sub lupă problema istoricismului utopic, este o încercare de a opri "jocul de-a istoria" practicat de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un adevărat organon pentru istoricism abia în una din fazele intermediare ale tranziției de la o societate închisă, magică, tribală sau colectivistă, la societatea deschisă 266, compatibilă cu libertatea individuală și cu excursul privind afirmarea acestei libertăți. Bazele epistemologice ale metodologiei istoriciste sunt lesne de observat din perspectiva demersului pronaturalist al acestuia, care susține posibilitatea de a aplica metodele științelor naturale în general, ale fizicii în particular, în științele sociale. Faza primară, în care preexistă germenii societății închise, este, în termeni popperieni
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
naturale dintre oameni, cât și în sprijinul respectării drepturilor naturale ale acestora. Observăm deci cum toate aceste trei orientări prezintă o viziune duplicitară a conceptului de natură, ajungându-se ca aceasta să fie considerată baza fundamentării societății închise prin metodologia istoricistă, care se folosește de istorie ca de un instrument pentru a ajunge la originea societății omenești și a statului, adică iarăși la "natură". Justificarea societății închise, prin argumente istoriciste, devine astfel una de ordin superior, din moment ce este în firea oamenilor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ca aceasta să fie considerată baza fundamentării societății închise prin metodologia istoricistă, care se folosește de istorie ca de un instrument pentru a ajunge la originea societății omenești și a statului, adică iarăși la "natură". Justificarea societății închise, prin argumente istoriciste, devine astfel una de ordin superior, din moment ce este în firea oamenilor să prefere să trăiască într-o stare de felul celei a naturii decât în alt mod, adică să se lase conduși de un singur om, cum e Filosoful lui
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nu sunt legi ale fizicii în sensul în care această știință studiază natura, ci sunt legi care guvernează funcționarea instituțiilor sociale și politice, precum și anumite teorii macroeconomice. Relevarea existenței acestor legi nu ne îndreptățește să credem, așa cum ne propune filosofia istoricistă, că fundamentarea normelor sociale este una naturală, pentru că o asemenea interpretare periculoasă ne-ar permite să facem evaluări cu privire la o eventuală existență a unei legi de evoluție a societății. După istoriciști, tocmai aceasta ar fi sarcina științelor sociale, a sociologiei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nu ne îndreptățește să credem, așa cum ne propune filosofia istoricistă, că fundamentarea normelor sociale este una naturală, pentru că o asemenea interpretare periculoasă ne-ar permite să facem evaluări cu privire la o eventuală existență a unei legi de evoluție a societății. După istoriciști, tocmai aceasta ar fi sarcina științelor sociale, a sociologiei în primul rând, înțeleasă aici ca știință metaistorică. În acest fel, sociologia devine pentru istoriciști o încercare de a rezolva vechea problemă a prezicerii viitorului, și nu atât al viitorului unui
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
permite să facem evaluări cu privire la o eventuală existență a unei legi de evoluție a societății. După istoriciști, tocmai aceasta ar fi sarcina științelor sociale, a sociologiei în primul rând, înțeleasă aici ca știință metaistorică. În acest fel, sociologia devine pentru istoriciști o încercare de a rezolva vechea problemă a prezicerii viitorului, și nu atât al viitorului unui individ, cât al grupurilor de indivizi și al întregii omeniri, aceasta ducând în final la planificarea vieții sociale, la anularea libertății individuale și la
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
problemă a prezicerii viitorului, și nu atât al viitorului unui individ, cât al grupurilor de indivizi și al întregii omeniri, aceasta ducând în final la planificarea vieții sociale, la anularea libertății individuale și la uniformizare. Spre exemplu, la Platon, viziunea istoricistă este foarte interesantă și spectaculoasă, întrucât el prezice un viitor al întoarcerii în trecut, sperând în reînvierea unui ciclu temporal-istoric ale cărui legi ar permite revenirea la "vârsta de aur" hesiodică. Pentru Platon deci, devenirea istorică este involuție, iar evoluția
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
astfel de interpretare și că avem de-a face, din punct de vedere moral-politic, cu o interpretare îndreptățită riscăm totuși ca, oprind aici demersul, să rămânem blocați într-o situație asemănătoare celei descrise de "paradoxul lui Mannheim", în care utopianismului istoricist (și devenit el însuși, prin aplicare istorică dacă e să ne referim la marxism o ideologie) îi este opusă o ideologie utilizată ca instrument critic. O situație în care, cu alte cuvinte, utopiei în sens de critică a ideologiei îi
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
gânditori politici au alunecat înspre ceea ce Karl Popper a numit "istoricism", un curent caracterizat, printre altele, de o asumare fățișă a infailibilității minții umane (ce este extinsă și asupra produselor acesteia). Marcate de un optimism epistemologic dus la extrem, concepțiile istoriciste au aspirat la mutații totale și ireversibile în plan socio-politic, făcând ca încercările de aplicare a proiecțiilor lor să eșueze în chip lamentabil și, mai grav, să devină condamnabile din punct de vedere moral-politic. Pe de altă parte, gânditorii și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
distanțeze de "idealurile revoluționare" și să preia din prezent pilonii organizării sociale de tip occidental. Constatăm astfel că, spre deosebire de Karl Popper, a cărui "căutare a unei lumi mai bune" implică distanțarea de orice proiect încadrabil în tiparele utopianismului de tip istoricist prezumtiv deținător al legilor raționale de evoluție istorică spre un scop predeterminat Daniel Bell responsabilizează ideologia pentru astfel de proiecții și consideră că acest lucru atrage în mod automat eliberarea utopiei de seducția imaginară pe care o implică dimensiunea "fantastică
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
al conștiinței sociale și individuale. În acest context, argumentez că, deși înțelege fenomenul în termeni dialectici în sensul că dinamica interioară a procesului globalizării este dată de o logică multicauzală, chiar contradictorie teoria socială și politică reușește să evite caracterul istoricist pe care îl presupune, îndeobște, orice proiecție de tip hegelian asupra istoriei. Dimpotrivă, procesul globalizării este unul contingent, iar această caracteristică e dată de faptul că interdependența dintre anumite evenimente care au loc în diferite părți ale globului nu implică
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
opusă relațiilor la distanță care le-au dat formă"503. Așadar, caracterul procesului socio-istoric al globalizării, deși dialectic, este unul contingent. Prin această modalitate de a articula structura internă a globalizării, ultimele teoretizări ale acestui proces reușesc să evite tendința istoricistă pe care o presupune orice proiecție de tip hegelian asupra istoriei. Contingența procesului globalizării este dată de faptul că interdependența dintre anumite evenimente care au loc în diferite părți ale globului nu înseamnă și posibilitatea de a controla consecințele acesteia
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acestui proces complex. În tensiunea inițială dintre "teza" eterogenității etatice și "antiteza" omogenității internaționale, globalizarea se află doar în potență. Prin sinteza acestora, prin "înglobarea" lor, globalizarea devine în act. Deși perspectiva socială asupra globalizării riscă teoretizarea procesului în termeni istoriciști, ultimele decenii par să confirme această dezvoltare, datorită expansiunii societății la scară globală și, de asemenea, datorită interdependențelor economice, politice și socio-culturale dintre state și grupuri de state, care rezultă din această expansiune. Pe de altă parte, în ultimele decenii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de analiză a mitului au adus contribuții extrem de importante, din perspective diverse, chiar opuse pe alocuri, dincolo de toate obiecțiile posibile și pertinente (și necesare, totodată), trebuie să fie luate în considerare și cele care preferă o abordare istorică, nu neapărat istoricistă, care insistă asupra contextelor, a schimbărilor, care completează lacunele vizibile ale marilor sisteme structurale. De altfel, comparativismul este respins în bloc, fiind considerat ineficient și irelevant de către unii autori. René Girard, de pildă, se declară anticomparativist, afirmând că a spune
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
asigurată de absența faptelor care o contrazic, un cercetător onest având obligația să facă tot posibilul pentru a identifica astfel de date care să îi atace teoria, tocmai pentru a se asigura de robustețea acesteia).278 Dar, în multe scrieri istoriciste, constată Popper, de multe ori este greu de distins unde încetează metaforele și unde începe teoria "serioasă". Filozofia evoluționistă, de exemplu, îi apare ca întâlnirea dintre "o teorie bună despre natură și o teorie metafizică, parte a unei credințe religioase
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
exemplu, îi apare ca întâlnirea dintre "o teorie bună despre natură și o teorie metafizică, parte a unei credințe religioase"279, ceea ce face ca translația acesteia din câmpul științelor naturale în al celor umane să îi denatureze total sensul. Optimismul istoricist (de a fi capabil să identifice mecanismele interne ale istoriei) nu se poate baza decât pe credință, fiind vizibil "caracterul romantic și utopic atât al optimismului și al pesimismului în formele lui uzuale, cât și al raționalismului".280 Popper își
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
începe analiza asupra politicii post-comuniste afirmînd că "numeroasele probleme etnice, economice și politice [ale regiunii] au pus țările pe o cale de dezvoltare complet diferită de cea urmată de statele-națiune din Vest". Teoriile dependenței de cale pun accent pe abordarea istoricistă, afirmînd că orizontul schimbării instituționale este limitat de ceea ce s-a întîmplat în trecut (Arthur, 1988). Odată ce se pornește pe o cale, instituțiile continuă din inerție; legistația moștenită face ca aceleași persoane să furnizeze aceleași programe de la un an la
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
influențelor. Apariție controversată, cartea lui Bloom punctează unele dintre problemele esențiale ale canonului în spațiul occidental. De partea cealaltă a baricadei, „resentimentarii” cum îi numește Bloom pun problema „legitimării” canoanelor de orice fel și scot în evidență prejudecățile și tradițiile istoriciste și europocentriste. Teoriile receptării se alătură perspectivei pragmatice și subliniază însă și „valoarea adăugată” pe care lectura este chemată să o confere textului. Pe lângă „valoarea imanentă” a unui text literar, care se consideră a fi „încorporată” acestuia, având un caracter
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
universale formulate f]r] referire la preferințe sau la un fundal teologic. Speranța de a identifica astfel de principii universale, atât de vizibil] în discuțiile despre dreptate și în mișcarea pentru drepturile omului, este supus] permanent provoc]rilor comunitariene, insistentei istoriciste de a nu merge dincolo de discursurile și tradițiile societ]ților particulare și insistentei utilitariene potrivit c]reia principiile deriv] din preferințe. Pentru cei care nu se simt atrași de nici una dintre aceste viziuni, sloganul neokantian: „Înapoi la Kant!” r]mane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
autonomizarea științei și cercetării introduce, în raport cu toate celelalte forme de cunoaștere, o falie epistemologică sau dacă o categorie izolată sub numele de "știință" nu este decât o formă relativă de cunoaștere printre toate celelalte forme de cunoaștere. Punctul de vedere istoricist, după care nu există nici un adevăr universal, ci numai enunțuri parțiale explicabile în întregime prin contextul istoric și cultural al momentului nu este însușit de către noi. Dacă o descoperire se produce într-un punct oarecare al globului, ea poate lua
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
mesaj: Noi renunțăm la orice prejudecată națională și spunem tuturor scriitorilor cei mai importanți ai tuturor popoarelor și de toate vârstele: veniți ! Acest limbaj, altfel formulat, își păstrează întreaga sa actualitate și semnificație. Reflecția comparatistă modernă când depășește stadiul pur istoricist al studiului relațiilor literare internaționale recunoaște existența fenomenului literar european deschis, dinamic, în plină expansiune. Altfel spus, al realizării sale progresive, pe etape, prin asumarea universalității literare integrale. Dar nu conform unui model normativ eurocentric, ci prin lărgirea continuă a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
vedere moral. Iar cel mai bun mod de a atinge acest obiectiv, sugerează Freyenhagen, nu este cel pentru care a argumentat Rawls sau cele sprijinite de Habermas, Dworkin, Raz ori Barry, ci adoptarea modului de argumentare realist, instrumental, contextual și istoricist, de tipul celui întrebuințat și popularizat mai ales de Bernard Williams 45. Sunt multe lucruri care ar putea fi spuse pe marginea acestui argument. Aici mă voi rezuma, însă, la evidențierea faptului că el poate demonstra cel mult necesitatea adoptării
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]