1,946 matches
-
clopote ale bisericii iezuite din Piața Sf. Gheorghe, ridicate pe locul fostei moschei principale (în fapt, vechea biserică catolică transformată de ocupanți), fiind aduse de la Viena, dangătul lor auzindu-se abia în 1719, „în preseară de Sf. Andrei“. Poarta cocoșului Istorisirea vestitului călător turc Evliya Čelebi, ce trece prin Banat în anul 1660, cuprinde și amintirea ceasului public, ce decora partea de nord a cetății turcești, care mai apoi avea să fie denumită Poarta Aradului. Neobositul călător avea să vadă „poarta
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
Peste cinci granițe, cu pașaportul...altuia Ajuns la episodul evadării din „paradisul“ comunist, Werner Salm ezită să continue depănatul poveștii. „Asta cu fuga... nu cred că e interesant cum am ajuns în Germania“. Iar pentru că noi suntem convinși de contrariu, istorisirea merge mai departe. „Daaa... Păi eu n-am vrut să fug, am vrut să plec legal. Să mă însor în Germania, unde se stabilise deja Edeltraut. Pe soția, nemțoaică - bănățeancă și ea - am cunoscut-o la Ghizela. Cântam la un
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
ale cărui culori își recapătă astfel prospețimea. În capitolul Parlamentarismul românesc, un mit în discuție (publicat inițial, sub formă de serial, în revistă Dilemă), mitul respectiv chiar este pus în discuție, si nu contestat. Z. Ornea reconstituie, sub forma unei istorisiri captivante, cu zeci de personaje, funcționarea mecanismului democrației românești - Guvern-Rege-Parlament - începând cu primele alegeri pe baza votului universal, din noiembrie 1919 și încheind cu instaurarea dictaturii lui Carol al II-lea, în februarie 1938. Principala observație critică formulată de autor
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
care-l trădau ca sa-si umple mai bine burtă." Tot profesorul Bălan este cel care introduce în român o a doua istorie, aceea a împreunării unei schizofrenice, Elisabeta Smeianu, cu o icoană a lui Iisus Hristos. Erupția de fantastic Odată cu istorisirea profesorului, în român erupe fantasticul. Un fantastic de o zguduitoare evidență, invenție a lui Dan Stâncă. Elisabeta este descrisă la început că o femeie care, în loc de sânge menstrual, elimină o stranie materie neagră și nu procreează: "avea impresia că tot
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
discursul principal o sumedenie de povestiri care nu au o legătură directă nici cu viața exterioară și nici cu evoluția lăuntrica a artistului. Ele compun, însă, o lume complexă, vie și veridica. Prin ele sînt introduse acele elemente care dau istorisirii pregnanta spațială, extensie pe orizontală, dincolo de mișcarea continuă pe verticală timpului. Spre deosebire de Paginile... lui Negreni, care comunică o experiență directă de viață, Memoriile lui Dobrian comunica o experiență în primul rînd culturală și se așază ele însele în categoria actului
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
captivante că un numar de jonglerie. În românul Traversând Washington Square, ironia se transformă dintr-un spectacol într-o irizație discretă a fiecărei fraze. Autorul povestește la persoana întâi două aventuri erotice trăite la vârsta deplinei maturități (middle-age crisis!), iar istorisirea să, esențial patetica, produce un siaj de amintiri culturale și experiențe onirice care relativizează elegant, ca în proza lui Huxley, trăirea propriu-zisă. Personajul-narator este un roman stabilit la New York, Vlad, prizonier al unei existente zilnice previzibile. Dimineață, după ce se desparte
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
deci nu ne rămîne decît să sperăm că e japoneza. Limbajul e esențial în acest roman, pentru că el ar putea fi considerat un poem în proză. De fapt, pretextul narativ chiar este un poem în proză. Cartea începe cu o istorisire tulburătoare: autorul, poftit fiind să publice un text într-o revistă pentru vînători, așterne pe hîrtie amintirea sa despre o stranie zi de iarnă, cînd la poalele muntelui Amagi zărise, din spate, silueta unui vînător. Singurătatea vînătorului, paloarea muntelui acoperit
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
se întâmplă cu o femeie care a fost violată în împrejurările războiului din Bosnia și care îl repudiază pe copilul din burtă ei că pe un odios intrus, ca pe un violator intern, la fel de autoritar și nerăbdător că violatorii propriu-ziși. "Istorisirea" ne prinde în patetismul sau dezlănțuit, fiind realizată cu arta. Femeia violată refuză să dialogheze și în cele din urmă dialoghează inutil cu o americancă de la un centru medical al NATO. Între ele există o prăpastie. Prima își strigă deznădejdea
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
simplu, în favoarea unei vieți burgheze lipsite de griji, evoluând de la statutul unor teribiliști la acela al unor persoane publice importante, cărora li se fac la moarte funeralii naționale. Melodia nostalgica a unui nerostit "Ubi sunt qui ante nos?" acompaniază întreaga istorisire. Într-un film al lui Ingmar Bergman, Fragii sălbatici, există o secvență a întoarcerii unui bătrân în lumea copilăriei lui. Fără să fie văzut, dar putând să vadă, personajul contemplă cu lacrimi de duioșie în ochi viața de fiecare zi
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
personală a subiectului cunoscător. Ce însemnă trupul pentru oamenii de știință, mai ales cînd aceștia erau personaje austere și ascetice chiar, precum Newton? O astfel de întrebare poate părea vulgara, irelevanta, dar, încăputa pe mîinile cui trebuie poate duce la istorisiri și interpretări pasionante, cum a și făcut de altfel în cazul unor cercetători englezi. În paralel cu această problematică a corpului a evoluat o altă abordare în istoria intelectuală: cea a investigațiilor legate de o retorică a comportamentului în diverse
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
atunci când vin an Est, el a trebuit la un moment dat să răspundă la o ăntrebare despre filosofia lui George Moore. Și a făcut-o, ăn felul său agreabil, ăncercănd totodată să se apropie de studenții din sală prin următoarea istorisire. Pe când era el ănsusi student avusese o sclipire care ai păruse an acele momente genială. A mers la profesorul cu care ași putea discuta ideea, dar acesta ai demonstra că ea era greșit articulata. Concluzia invitatului nostru fu necruțătoare cu
Ifos sau metodă? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17425_a_18750]
-
diversitate a scriitorului, chiar la nivelul construcției personajelor. Intrigă povestirii e plasată ăntr-o cârciuma de drumul mare, un fel de han, unde poposește un barbat ămpreună cu un copil de vreo opt ani. Băiețelul e luat de suflet, si de la istorisirea ănfierii lui se dezvoltă toată povestirea: tatăl adoptiv fusese ibovnicul mamei copilului pe durata plecării soțului ei an armata, pe care se decisese ansa să o părăsească de ăndată ce bărbatul legitim se ăntoarce acasă. ansa Masenka, femeia, ași pierde
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
atenție, fostul ibovnic ăncearcă să ăndrepte râul făcut luând de suflet pe copilul rămas orfan. Până aici, povestea e perfect banală, desi colorată, ce-i drept, de tragismul simplu și mișcător al cotidianului. Spectaculos și neașteptat este felul an care istorisirea călătorului poposit la han este percepută și interpretată de două femei care o asculta, amândouă profund nefericite an căsătorie. Tonul moralizator al naratorului care o acuza exclusiv pe femeie, face din Masenka o ticăloasa și o păcătoasa, absolvindu-se aproape
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
refuzate timp de o viață. Tematica și atmosfera celor două române sunt complementare. Peripețiile sentimentale descrise în ele nu s-ar fi putut petrece decât sub protecția indefinisabilei noțiuni de "Acasă". Maestru al surprizei, romancierul ne promite o continuare a istorisirii, blocate într-o situație aparent fără ieșire: scenă în care Sandi îi mărturisește soției infidelitatea comisă. De-aici încolo vom fi iarăși la cheremul imparabilului șarm narativ al lui Mihai Zamfir.
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
a fi capabil să istorisești snoave cu Nastratin Hogea laolaltă cu povestiri africane, pilde buddhiste sau basme/ bancuri cu rabini, e o performanță pe care autorul nu se sfiește să o exhibe, perfect conștient că își năucește auditoriul. Dar plăcerea istorisirii, entuziasmul deloc disimulat al povestașului, cum îi spuneam, au parcă acea naturalețe a unui prim povestitor, de va fi fost vreodată cineva primul, și totodată o blîndețe disperată de Șeherazada care nu pentru viața ei povestește, ci pentru a urzi
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
își așteaptă ascultători. Și cum să aduni într-o carte povestiri al căror principal merit, precum și trăsătură comună, este ca ți-au plăcut? Că sînt frumoase? Orice ambiție sau efort de sistematizare sînt inevitabile vane, sortite eșecului, contestării. Multe dintre istorisiri se suprapun, au cam aceeași intrigă și aceleași personaje, dar diferă prin nuanță distinctă a farmecului lor. Una e tristă, alta e veselă, chiar dacă îți spun, în mare, același lucru. Convingerea lui Carrière este că toate aceste povestiri aparțin unei
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
atrăgînd, de pildă, atenția asupra unor eventuale reluări de teme, motive, personaje, sau morale. Dar, tot el ne avertizează de la început, isi îngăduie și subtile, insesizabile schimbări, de accent, de nuanță. Povestitorul înflorește unde vrea el, la urma urmelor. Plăcerea istorisirii e o formă de inspirație, o resimțim cu toții în micile noastre exerciții narative cotidiene, cînd adăugăm un minuscul detaliu ici, omitem altul dincolo, totul doar pentru că există un entuziasm al povestirii, care stimulează în oricine o vocație creatoare, novatoare. Micile
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
un minuscul detaliu ici, omitem altul dincolo, totul doar pentru că există un entuziasm al povestirii, care stimulează în oricine o vocație creatoare, novatoare. Micile retușuri, discretele intervenții sînt precum niște inflexiuni de glas, ori alegeri de gesturi retorice ce însoțesc istorisirea: ele sînt privilegiul absolut, chiar obligația povestitorului. Ar fi, după părerea mea, fascinant de verificat cam unde a umblat Carrière în povestiri, ce fel de inflexiuni are propria să voce. Sursele din care a preluat textele, declarate foarte profesionist într-
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
toate peregrinările prin lumea mare, să purtăm înăuntrul nostru un adevărat orășel plin de povești, așa cum este și cel ridicat de la sine în aceste pagini.” Într-adevăr, cartea, poliedrică, e doldora de povești cuceritoare. Iată aici un singur exemplu - începutul istorisirii semnate de Antoaneta Ralian: „Omul face casa, sau casa îl face pe om? La care aș răspunde parafrazând o zicală din înțelepciunea populară: «Spunemi cum locuiești ca să-ți spun cine ești». Da, e limpede că între casă și om există
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2480_a_3805]
-
de opt povestiri care au ca martor un băiețel din Gdansk, devenit apoi adolescent și tânăr. Prin ochii lui, antipatiile politice ale părinților se colorează fantast, iar bizareriile unor personaje excentrice sunt întâmpinate deopotrivă cu mirare și stăpânire de sine. Istorisirea se condimentează cu faptul neașteptat, într-un volum de un rafinament al expunerii valorificând metaforic firescul ori absurdul unor întâmplări în stare să amprenteze viața. Capabil să susțină mai multe tipuri de lectură - o istorie a creșterii și maturizării, o
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
știe toată lumea, e ca și cum, compară Murivale (Vasile Mureșan), eroul, Eminescu ar mai fi murit încă o dată. Dincolo de peripețiile care impresionează, chiar dacă ușor patetice, ale unui artist premiat pe la concursuri și deghizat, de nevoie, ba în muncitor, ba în soldat, mica istorisire cu trei secvențe care încep diferit și se termină cam la fel pune, subtil, o problemă. Aceea din versul din Eminescu: căci ce-i poetu-n lume și astăzi ce-i poetul? S-ar spune că e o instituție, față de care
Poetul și moartea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2392_a_3717]
-
lucru aș dori să remarc însă mai întâi de toate. Se spune despre anumiți autori că au talentul de a povesti simplu despre lucruri complicate. De unde, desigur, te poți întreba până la ce nivel de complexitate vor ajunge totuși cu aceste istorisiri de șemineu (nu presupunem, desigur, că și Fenomenologia spiritului ar putea fi filtrată în aceeași manieră, ori, cum am văzut de curând în cazul lui Jung și al lui Einstein - culme amuzantă a reducționismului intrinsec acestei modalități - ca un volum
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
timpul ei de dinaintea anului 1 al calendarului și trece prin toate filele lui înroșite, din fiecare zi de Joi și în Vinerea Mare, an de an, timp de 2000 de ani. Sugestie, evidență? Ca și la Bach, centrul de gravitate al istorisirii stă în dialogul între Isus și Pilat. Răspunsul corului la întrebarea " Ce trebuie să fac cu Isus, despre care se spune că este Christos?" - "Să fie crucificat" ("Lass ihn kreuzigen!") strigătul repetat al poporului, este literalmente preluat după textul Evanghelistului
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
ce frumos este tabloul! Ultima idee elocventă este revenirea lui Isus, în costumul de pânză albă: alături de una dintre femeile care au crezut în El, contemplă meleagul unde nașterea și semnificația credinței creștine și-a localizat izvorul. Pe drumul unde istorisirea a început acum, la sfârșitul ei, pelerini, din ce în ce mai mulți, coboară spre o Via Dolorosa imaginară. Când a scris "Matthäus Passion" Bach a procedat cu logică impecabilă. În consecință, marele rol muzical al partiturii este Evanghelistul Matei: nu Isus. Sigur, spectacolul
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
proiectarea deliberată a unei imagini distorsionate: unde e distorsiunea? în datele economice? în prezentarea lui Ceaușescu și a echipei sale? în paragrafele asupra lui Antonescu? în citatele din Eliade? Foarte bine: să admitem că există o distorsiune (intenționată) a unei istorisiri care-ar fi trebuit prezentată într-o formă voioasă, plină de străluciți intelectuali liberali, de acte și afirmații politice legitime, de motivații greșit interpretate, de păcate exagerate etc. De ce am scris mormanul ăsta de minciuni dăunătoare? Cui bono? Și în favoarea
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]