271 matches
-
Cantermir (Cernăuți 1934) (foto), Sextil Pușcariu și alții. De-o remarcabilă valoare este studiul lui Ion Maiorescu asupra răspândirii istroromânilor, situației demografice și sociale, realizând o minuțioasă cercetare lingvistică, istorică, etnografică, religioasă, culturală. El deplânge restricțiile la care sunt supuși istroromânii de către autoritățile croate, în special cele bisericești. Un alt cercetător, Prof. Th. T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate satele locuite de istroromâni adunând un valoros material etnofolcloric și a pregătit condițiile de organizare în aceste locuri a învățământului în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
sociale, realizând o minuțioasă cercetare lingvistică, istorică, etnografică, religioasă, culturală. El deplânge restricțiile la care sunt supuși istroromânii de către autoritățile croate, în special cele bisericești. Un alt cercetător, Prof. Th. T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate satele locuite de istroromâni adunând un valoros material etnofolcloric și a pregătit condițiile de organizare în aceste locuri a învățământului în limba maternă. El reușește să Andrei Glavina școlarizeze în țară un tânăr istroromân Andrei Glavina care înființează pentru prima dată o școală cu
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate satele locuite de istroromâni adunând un valoros material etnofolcloric și a pregătit condițiile de organizare în aceste locuri a învățământului în limba maternă. El reușește să Andrei Glavina școlarizeze în țară un tânăr istroromân Andrei Glavina care înființează pentru prima dată o școală cu 150 elevi pe care o conduce în calitate de director al școlii și primar al comunei. El reușește să atragă atenția forumurilor internaționale sugerând căile de a asigura supraviețuirea conaționalilor săi. Moartea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
croații din Banat în număr de 4180 au școli, grădinițe de copii, asociații culturale, românilor din Croația nu li se permite nici dreptul la identitate națională. În 1994, la Trieste, un eveniment de mare rezonanță l-a constituit înființarea Asociației istroromâne „Andrei Glavina” condusă de un devotat militant pentru drepturile istroromânilor Dr. Petru E. Rațiu, rezident la Roma. Inimosul președinte a cerut la reuniunile și congresele internaționale sprijin pentru comunitatea din Istria, în 1996 a editat în dialect un calendar și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de copii, asociații culturale, românilor din Croația nu li se permite nici dreptul la identitate națională. În 1994, la Trieste, un eveniment de mare rezonanță l-a constituit înființarea Asociației istroromâne „Andrei Glavina” condusă de un devotat militant pentru drepturile istroromânilor Dr. Petru E. Rațiu, rezident la Roma. Inimosul președinte a cerut la reuniunile și congresele internaționale sprijin pentru comunitatea din Istria, în 1996 a editat în dialect un calendar și difuzează trimestrial revista „Scrisoare către frații rumeri”. În martie 1995
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Roma. Inimosul președinte a cerut la reuniunile și congresele internaționale sprijin pentru comunitatea din Istria, în 1996 a editat în dialect un calendar și difuzează trimestrial revista „Scrisoare către frații rumeri”. În martie 1995, la Valdarsa s-a constituit „Soborul istroromânilor” și „Asociația de amiciție italo-română. În primăvara anului 1999, la Trieste a avut loc într-un cadru festiv o reuniune a Asociației Culturale istroromâne „Andrei Glavina” prilejuită de vizita a două reprezentante ale istroromânilor americani, Louise Belulovich și Roberta Belulovich
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
difuzează trimestrial revista „Scrisoare către frații rumeri”. În martie 1995, la Valdarsa s-a constituit „Soborul istroromânilor” și „Asociația de amiciție italo-română. În primăvara anului 1999, la Trieste a avut loc într-un cadru festiv o reuniune a Asociației Culturale istroromâne „Andrei Glavina” prilejuită de vizita a două reprezentante ale istroromânilor americani, Louise Belulovich și Roberta Belulovich, amândouă stabilite la New - York însă originare din satul istro-român Suchnevița. Ele nu au venit ca turiste, ci să-și caute rădăcinile, să-și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
la Valdarsa s-a constituit „Soborul istroromânilor” și „Asociația de amiciție italo-română. În primăvara anului 1999, la Trieste a avut loc într-un cadru festiv o reuniune a Asociației Culturale istroromâne „Andrei Glavina” prilejuită de vizita a două reprezentante ale istroromânilor americani, Louise Belulovich și Roberta Belulovich, amândouă stabilite la New - York însă originare din satul istro-român Suchnevița. Ele nu au venit ca turiste, ci să-și caute rădăcinile, să-și revadă locurile copilăriei și să reînvie limba lor maternă. Dânsele
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
să facă o statistică exactă a celor cca. 500 istroromâni americani din zona metropolitană a New-York-ului și cu ajutorul Asociației „Andrei Glavina” să-i „conștientizeze” asupra originii lor. Vizitatoarele au comunicat că organizează în anul următor la New-York un congres al istroromânilor la care să ia parte pe lângă confrații din America și cei din Croația și Austria. În primăvara anului următor s-a desfășurat la Pola-Istria primul congres internațional consacrat acestei comunități. Congresul a fost organizat de Prof. Goran Filipi decan al
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Prof. Traian Cautemi și la Sușniewitza în memoria lui Andrei Glavina. S-au obținut două burse de studii dar autoritățile locale nu au autorizat folosirea lor. Revista Curierul Ginta Latină a publicat frecvent articole să sensibilizeze opinia publică la cauza istroromânilor. S-a corespondat cu personalități din Italia și Croația: Ervino Curtis, Fulvio di Grigorio, Domenico Cvecici, Nerea Obradovici, Antonello Roza și doi primari din zona Valdarsa. Speranța la românii din țară încheie una din scrisorile domnului Petru Rațiu președintele Asociației
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Voi ce sunteți în țară Nu lăsați să piară acest dialect. Din scrisorile primite P.E. Rațiu. În intervalul 1990-2002 am primit 62 scrisori de la președintele „Asociației Culturale lu Rumeri „Andrei Glavina” rezident la Roma. Medic, scriitor și militant pentru drepturile istroromânilor ca să le fie recunoscută identitatea, să aibă școli și organizații proprii, să li se dea posibilitatea să vină în contact cu frații români. Este o prezență eroică, plină de abnegație, devotament, înzestrat cu forța morală de a nu se lăsa
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
care critică guvernul român și politica sa față de minoritățile din țară. Bruno Skrobe (Sumewitza) - aduce calde salutări și mulțumiri pentru volumul despre Istro Români primit de la Iași. Fulvio Di Gregoriu (Trieste) a avut amabilitatea să ne ofere scrieri recente asupra istroromânilor, cărți și reviste. Ne mulțumește pentru materialul bibliografic în domeniu, aflat la Biblioteca Mihai Eminescu din Iași. Lucrează de mai mulți ani la un studiu monografic care: „Doresc să fie un mijloc prin care asemenea popoare vor dobândi conștiința propriei
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Rumänische Sprache” (1894-1921). Academia Română îl primește în 1892 membru corespondent străin. W. publică o gramatică a limbii române (Rumänische Grammatik, 1903), primul atlas lingvistic român (Linguistischer Atlas des dacorumänischen Sprachgebietes, 1909), câte o monografie etnografico-filologică despre dialectele aromân, meglenoromân și istroromân, studii despre dacoromână (graiurile bănățean, crișan, moldovean și muntean), precum și numeroase alte studii solide, incluse în anuarul institutului din Leipzig, unde valorifică și rezultatele anchetelor. A cercetat mai mult de șapte sute douăzeci de localități, textele de folclor culese din ținuturile
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
în limba română, în „Omagiu profesorului și omului de știință Vladimir Zagaevschi“, Chișinău, 2003, p. 191-201. footnote> . Denumirile graiuri de tip muntean și graiuri de tip moldovean sînt deci denumiri convenționale, așa cum sînt și denumirile dialectelor românești sud-dunărene macedoromân, meglenoromân, istroromân, ai căror vorbitori se numesc armâń, vlași, rumëri. Dar aceste denumiri au în vedere numeroasele și profundele asemănări între graiurile dacoromâne de tip nordic sau moldovenesc și de tip sudic sau muntenesc. Folosindu-se de aceste nume, Vasile Stati ar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
provensala medievale, portugheza veche. Autori ca Rivero (1993); Mensching (2012); Dragomirescu (2015a) subliniază varietatea tipurilor de auxiliar care permit inversiunea: auxiliare perfective, condiționale, de viitor. De asemenea, Dragomirescu (2015a) arată inversiunea de acest tip este atestată în unele varietăți sud-dunărene (istroromână și meglenoromână) și că, cel puțin pentru structurile perfective, se poate invoca și moștenirea latină, dată fiind existența a două linearizări posibile HABEO + participiu și participiu + HABEO în latină (v. Adams 2013: 615-651; cf. și Vasiliu și Ionescu Ruxăndoiu 1986
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1.108 din 22 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 3 octombrie 2005. h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. ... -------------- Litera h) a art. 3 a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr.
HOTĂRÂRE nr. 34 din 21 ianuarie 1999 (*actualizată*) privind înfiinţarea Institutului Limbii Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122831_a_124160]
-
cf. = confer (= compară cu...) dan. = danez(ă) der. = derivat dial. = dialect(al) drom. = dacoromân engl. = englez(ă) esp. = esperanto est. = eston(ă) f. = feminin finl. = finlandez(ă) fr. = francez(ă) friul. = friulan(ă) germ. = german(ă) gr. = greacă, grecesc irom. = istroromân(ă) isl. = islandez(ă) i.sp. = iudeospaniol(ă) it. = italian(ă) înv. = învechit lad. = ladin(ă) lat. = latin(ă) lit. = literar litn. = lituanian(ă) loc. = locuțiune m. = masculin magh. = maghiar(ă) med. = medieval mod. = modern mong. = mongol(ă) mrom. = meglenoromân
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Ober, 148, 181, 205 Öko, 77, 181, 204 Platte, 181 Psycho, 181, 205 Rad, 181 Schirm, 92, 93, 181 Schwarz, 138, 181, 203 Weizen, 31, 92, 93, 181, 192, 202 Winkel, 181 Greacă εισιτήριο, 182 ντους , 182 πληροφορίες, 182, 202 Istroromână albire, 171 Italiană birra, 131 coca, 125, 190, 197 colonia, 160 fiasco, 144 fritto, 204 macinato, 177, 204 notes, 107, 122, 129, 161, 177, 191, 202 periodico, 161 terza, 141, 142, 177, 203 water (vater), 122, 156, 177 Latină *aboculis
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
naționalității lui Tesla planează o controversă puternică. Colonelul Corso îl considera sârb, Jan van Helsing îl crede croat, iar omenirea întreagă îl vede oricum dar numai cu origini românești nu. Tesla avea totuși sânge românesc, moștenit din genele părinților săi istroromâni, membri ai comunităților românești din Croația. A fost un inventator, fizician, inginer mecanic, inginer electrician și unul dintre promotorii cei mai importanți ai electricității comerciale. Este considerat ca fiind unul dintre cei mai mari oameni de știință ai sfârșitului de
Caleidoscop by Feldioara Bogza () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93520]
-
Americii de Sud și dintre țările vest-europene. Limba română are patru dielecte: dialectul dacoromân, pe baza căruia s-a creat limba română literară și cu care se identifică însăși limba română în zonele menționate, dialectul aromân (sau macedoromân), dialectul meglenoromân și dialectul istroromân (acesta dispărut astăzi). Ultimele trei dialecte se vorbesc în sudul Dunării, de obicei în zone rurale, supuse deznaționalizării, și în localități dispersate. Elementul de substrat al limbii române este relativ unitar, fiind reprezentat de limba dacă, desigur cu variații regionale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceluiași verb auxiliar. În română, auxiliarul condiționalului este aș, ai, ar etc., care are unele forme apropiate de cele ale verbului a avea și, de aceea, au existat opinii ce au susținut că acesta ar fi de fapt auxiliarul. Dialectul istroromân și subdialectul bănățean oferă însă stadii intermediare care arată că originea auxiliarului de condițional este verbul a vrea (care este, de altfel, folosit și pentru a realiza timpul viitor): (v)reaș cînta, (v)reai cînta etc. În cazul infinitivului prezent
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prezintă cu serioase lucrări monografice de literatură bucovineană (P. Iroaie, „Pseudo kynegeticos-ul lui Al. Odobescu; Valeriu Cudla, T.V. Ștefanelli (18 VIII 1849-23 VI 1920) viața și opera; Gavril Ionescu, Simion Florea Marian, Viața și opera), cu eseul distinsului explorator al IstroRomânilor Traian Cantemir asupra numelui Cici și cu notele redacționale ale directorului Gh. Maxim-Burdujanu, distins elev al Școalei române de la Paris și autor al monografiei „O piatră pentru adevăratul monument a lui Ștefan O. Iosif, Brașov 1933. Iar tuscinci amintiții Tr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Îndepărtate ale românilor se află În Balcani, la distanță apreciabilă de frontiera sudică a României; sunt ultimii supraviețuitori a ceea ce a fost cândva romanitatea balcanică. Româna mai cuprinde — pe lângă limba română propriu-zisă, denumită de lingviști și „dacoromână“ — Încă trei dialecte: istroromâna, aproape dispărută, vorbită În câteva sate din peninsula Istria; meglenoromâna, cu vreo 15000 de vorbitori la nord de Salonic; și aromâna sau macedoromâna, care grupează un număr sensibil mai mare, poate vreo 400000.<endnote id="11"/> Asemănarea acestor dialecte cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Soroca), Cecilia Oiescu (Edinești-Hotin), Sofia Pârjoi (Cahul), Florentin Iliescu (Athos), Nenov Teodor (Bolgrad), Pogurschi Elena-Tulcea (Maglenoromâni), Viorel Coman Medgidia (Macedonia), Ioan Dan - Satu Mare (Transcarpatia), Vasile Tega - Canada (Aromânii), A. Turculeț (Albania), Constantin Mănuță (Herța), A. Dăscălu (Boian-Bucovina), Emil Rațiu - Roma (Istroromânii), Gheorghe Padiati (Grecia). Au colaborat Doina Azoicăi, Elena Boghițoiu, I. D. Adumitrăcesei, Petre Andrei, Maria Chiriac, N. Buciușcan, Lidia Gaizler, J. Butnaru, N. Barbăroșie, Livia Bejan, El. Vasiliu, V. Neștian, C. Buda, N. Chirilă, R. Duda, E. Cadiu (Brașov). O contribuție
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
două comunități de români din Croația nu se bucură de considerație și sunt pe cale de totală asimilare. Demersurile către autoritățile din Jieni și Sușnevița unde se află comunitatea Istro Românilor, ale ambasadorului României la Zogreb și ale Societății pentru Cultura Istroromânilor „Andrei Glavina” au rămas fără răspuns. Dealfel discriminarea față de români este generală. În Grecia a vorbi românește În public este un delict. În majoritatea țărilor balcanice, În zonele Ucrainene și republica Moldova românilor li se interzice chiar și afirmarea identității
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]