2,990 matches
-
un sfert de oră cu Eugenio Montale (aflat în pragul celor 70 de ani), în biroul său de la Corriere della Sera, mi-a părut o onoare de nevisat. La Perugia, în 1973, mi-am tradus vreo treizeci de poeme în italiană și le-am trecut prin urechile și pe sub ochii câtorva prieteni italieni. Aceste nepretențioase versiuni aveau să-mi servească drept "cărți de vizită". Plecat din Umbria la Florența, m-am încumetat să le citesc și să le arăt lui Mario
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
unor autori deja sub contract este lungă, angajând editura pe un număr de ani. A treia scrisoare, din 20 martie 1975, exprimă o discretă contrarietate lingvistică, urmată, vai, de revelarea adevăratei mele situații de poet:Caro Constantin, vă răspund în italiană la amabila Dvstră scrisoare din 8 martie, cu certitudinea că înțelegeți încă limba noastră, chiar dacă preferați să scrieți în franceză. Mă bucur că v-ați aranjat cu bine la Paris, și că v-ați organizat acolo o viață în libertate
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
Nu-i scrisesem în franceză pentru a-l sfida, ci pentru că nu aveam să mă mai folosesc de altă limbă decât cea care mă adăpostise la Paris, și de idiomul meu natal ; trebuie să alegi la un moment dat! Ulterior, italiana a rămas pentru mine o limbă "de lectură". Milanezul plasa și această frază : Dar n-aș vrea să vă cer un lucru care v-ar fi anevoios acum când trăiți în Occident. Nu știu dacă era din partea sa o continuare
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
în alta. În DEX, care indică doar sursa directă, doar legătura imediată, persoană este explicat ca provenind prin etimologie multiplă din termenul latin preluat pe cale cultă, din germană (Person) și franceză (personne); în Dicționarul Academiei (DLR), apare ca sursă și italiana (persona). Tot în DEX, personaj este prezentat ca un produs al fr. personnage, it. personaggio (sursa italienească fiind necesară mai ales pentru a explica varianta învechită personagiu), iar personalitate e raportat la fr. personnalité și germ. Personalität. Natura surselor imediate
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
din engleză (engl. post), adaptat morfologic tot ca substantiv neutru, cu pluralul în -uri. De fapt, cum se întîmplă de multe ori, cuvîntul englez e de origine latină: urmărind traseul său istoric ne întoarcem, prin franceza veche (poste) și prin italiană (posto), pînă la latină (postus = positus, participiu al verbului ponere „a pune”). Seria se leagă etimologic de poștă (cuvînt intrat în română și pe filiere ne-romanice) și de familia sa lexicală (poștal, poștaș). Spre deosebire de cazurile în care dublarea unor
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
unitare de editare, care să fie aplicate consecvent, nu face decât să impieteze asupra ediției de față. O ediție bilingvă cum e puțin probabil că vom vedea curând în România. Micul text al breviarului lui Festus, editat și tradus în italiană de Maria Luisa Fele, profesoară la Universitatea din Cagliari, beneficiază de o ediție monumentală (peste 660 de pagini!), editorul nelăsând deoparte ni mic din ceea ce ar putea contribui la cunoașterea autorului, a conținutului și importanței operei, a valorii limbii și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
romanelor sale, unele însoțite și de cronici din presa vremii sau de pasaje din comentariile autorului; volume primite de Moravia de la diferiți scriitori, ale căror dedicații țes o fascinantă rețea de prietenie și de intimitate între mari nume ale narativei italiene (Curzio Malaparte, Corrado Alvaro, Elsa Morante, Pier Paolo Pasolini); instantanee ale scriitorului, dar și fotografii care surprind atmosfera orașului așa cum a cunoscut-o și a redat-o el; numeroase articole polemice și de atitudine ce acoperă un arc de aproape
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
avut cinstea să-l cunosc, a fost deputat vreme de sapte legislaturi În parlamentul italian (1969-1994), ministru (În guvernele Cossiga și Forlani), primar al orașului Recanati (1960-1970), fiind apelat, În semn de prețuire și simpatie, cu „onorevole”, cuvânt care, În italiană, nu Înseamnă doar „onorabil”, ci este și un titlu dat parlamentarilor cu o activitate Îndelungată. În administrarea așezământului cultural din Monte Tabor, alături de onorevole Franco Foschi au lucrat (lucrează și În prezent) doi apropiați colaboratori ai săi: distinsa doamna Donatella
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
prezent) doi apropiați colaboratori ai săi: distinsa doamna Donatella Donați, profesoara, jurnalista și scriitoare (societara și a Societății Scriitorilor Francezi), director responsabil al revistei „Poesia é” (periodic al Centrului Mondial de Poezie și Cultură), și domnul Ermanno Carini, specialist În italiană, latină și greacă, redactor la revistele „Poesia é” și „Studii leopardiene”, responsabilul mării Biblioteci Leopardiene (a celor două centre). De un real sprijin le este contesă Anna Leopardi, descendentă a poetului, care locuiește Într-o aripa a palatului. O parte
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
mie Ca să te Învăț, Și-uite-așa o duc mereu Clasele le trec cu greu Pân-scap de liceu, etc Da, dar mai era mult și greu până să ajungem să scăpăm de liceu și să dăm bacalaureatul. Îmi amintesc că la italiană, Înainte de a-l avea pe Zineli, aveam pe domnișoara Puchiu, care avea un frate coleg cu noi. (Ne-am Întâlnit la a 5o aniversare, rămăsese acelaș băiat modest, delicat ca o fetiță și cu veșnicul lui zâmbet bonom) fiind de
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
toți ne-a fost rușine de noi Înșine. Noroc că domnișoara Puchiu, fină și delicată, a ieșit cu demnitate din o situație care se putea, dacă ar fi fost o altă profesoară țâfnoasă, să se termine cu eliminare. Aveam la italiană o lecție care descria Roma și lecția Începea cu: Adică cele o mie de curbe ce duc la Roma. Și Într-adevăr, cei ce ați fost la Roma, mai ales dacă ați luat-o pe națională, prin pasul Futa, știți
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
păruse o formulă inventată de Lucian Raicu: "Posteritate durabilă!", când ciocneam paharele... Paruit m-a bucurat cel mai tare vorbindu-mi despre modul cum mi-am însușit limba țării mele de adopțiune. La Facultatea de Filologie din București, secția de italiană era pe același culoar cu secția de franceză. El e cel mai bine plasat să aprecieze modestia cunoștințelor mele, la sosirea la Paris, și a spus-o la cenaclul literar românesc de la Neuilly, și cu alte ocazii. Acum constată că
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
Este momentul să ne reamintim că, în 1889, după insuccesul operei Edgar, Puccini declara că dorește să se îndepărteze cât mai repede de tradiția teatrului muzical italian, mai ales de forma de spectacol numită generic „grand opéra” care domina scena italiana de două decenii și căreia și Verdi îi plătise tributul cuvenit, mai ales cu Aida. Și totuși, Puccini se reîntoarce acasă cu ultima sa operă Turandot. O face însă conștient, de bună voie, cu superioritatea și avantajele unui învingător. Paralela
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
prin cunoscuți ori aduse de Doina personal ,,în vizitele ei fulger”: ,,Oricât am stăruit, n-am reușit s-o țin în casa mea mai mult de jumătate de oră. Prietena mea, însă, nu e numai ziaristă. E și traducătoare din italiană, e și scriitoare, consacrându-se unuia dintre cele mai dificile genuri - literatura pentru copii. Evadează din rutina profesiei într-un univers . Poate porni, pe cont propriu, la o conferință a filosofilor tocmai la Volgograd, deși idee n-are unde se
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
venit din România pentru a locui cu părinții săi, stabiliți la Florența. Integrarea la liceu nu a fost una ușoară. “Când am ajuns în Florența am urmat un curs intensiv de trei luni cu o profesoară care dădea lecții de italiană la studenții americani. Era singura posibilitate de a învață italiana. Eu și sora mea știam deja engleza si am făcut astfel parcursul, invers pentru a învață italiana”. În luna septembrie 2002, Valeriu s-a înscris la liceul cu profil științific
“Mi-a fost scris să devin voluntar” [Corola-blog/BlogPost/93856_a_95148]
-
la Florența. Integrarea la liceu nu a fost una ușoară. “Când am ajuns în Florența am urmat un curs intensiv de trei luni cu o profesoară care dădea lecții de italiană la studenții americani. Era singura posibilitate de a învață italiana. Eu și sora mea știam deja engleza si am făcut astfel parcursul, invers pentru a învață italiana”. În luna septembrie 2002, Valeriu s-a înscris la liceul cu profil științific “Leonardo da Vinci” din Florența, pe care l-a absolvit
“Mi-a fost scris să devin voluntar” [Corola-blog/BlogPost/93856_a_95148]
-
un curs intensiv de trei luni cu o profesoară care dădea lecții de italiană la studenții americani. Era singura posibilitate de a învață italiana. Eu și sora mea știam deja engleza si am făcut astfel parcursul, invers pentru a învață italiana”. În luna septembrie 2002, Valeriu s-a înscris la liceul cu profil științific “Leonardo da Vinci” din Florența, pe care l-a absolvit în 2006. Din 2006 până în prezent, “ca oricare tânăr român sau italian”, a schimbat multe locuri de
“Mi-a fost scris să devin voluntar” [Corola-blog/BlogPost/93856_a_95148]
-
unei interpretări melodice superbe a celebrei Ave Maria de Franz Schubert. Solistul a dat dovadă de o înțelegere profundă a mesajului textual al piesei. Păcat că piesa nu a fost interpretată în limba originalului. Or, Dumitru Caulea a cântat în italiană, în franceză, în rusă și în română. Un bariton liric, cantabil, cu o coloratură în surdină, cu o voce de taină, așa s-a prezentat solistul aproape în toate piesele, atât cele acompaniate la pian, cât și piesele care au
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
Dacă domnul Consul va reuși să rezolve această situație, oare nu ar merita să fie numit în funcția de Ambasador al României în Italia? Urmăriți aici Poze și video cu cei doi copii, Lucia Daniele și Angelo Andrea, îndepărtați autoritățile italiane de proprii părinți(https://www.youtube.com/watch?v=p4mnf3PFnmk&feature=youtu.be „Români pentru români”, Emisiune difuzată în direct pe postul Dacia Tv Moderator: Eugen Terteleac Comunicat ARI
ROMÂNI PENTRU ROMÂNI – CAZ SOCIAL ȘOCANT [Corola-blog/BlogPost/93972_a_95264]
-
trupuri albe de plopi (Dall'acqua uscivano corpi bianchi di pioppi) - ar sublinia, o dată în plus, faptul că "antipatia" poetei față de redundanța tropilor, față de frazarea metaforică, precum și "sărăcia transparentă a sintaxei", "repudierea abundenței lexicale", pentru a o cita pe traducătoarea italiană însăși, reprezintă - pentru orice cititor al poeziei Anei Blandiana - capcana întinsă de simplitatea care ascunde profunzimea, paradoxul mallarmean al prăpastiei de tăcere care zace în adâncurile Cuvântului. Apariția antologiei în limba italiană Un tempo gli alberi avevano occhi aproape concomitent
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
ei: O, ye!" Cît despre limbile neolatine, acestea, după "da"-ul lor, sunt trei (în, desigur, scrierea lui Dante): limba de oc, adică occitana (care se mai cheamă provensală); limba de oïl (devenit oui), franceza; limba de sì, în fine, — italiana. Italia însăși e, de altfel, după ilustrul florentin (cf. Inf. XXXIII, 80) "șilț bel paese là dove il sì suona", — "frumoasa țară unde sì răsună". (Limbă de sì, spaniola e amintită doar în treacăt, iar portugheza, ignorată). riginea celor trei
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
întărit prin pronumele personal il (sorgintea căruia este pronumele adjectival demonstrativ ille "acela"); sì, din adverbul sic "așa", "(într-) astfel". În virtutea faptului că "da"-ul romanilor fusese sic, Dante înclină să acorde o anume preeminență (sau întîietate) limbii lui materne, italiana. Potrivit clasificării amintite, româna (pe care Dante o ignoră, — și nici n-ar fi putut să facă altfel) este un grai de "da". Obîrșia cuvîntului e slavă: răspund afirmativ la întrebări, prin acest "da", bulgarii, sîrbii, rușii. În paranteză fie
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
autor până în prezent a 16 cărți de referință în domeniu (analize monografice, istorii, sinteze, biografii, eseuri), fără a pune la socoteală variantele unora dintre acestea traduse (și, cu această ocazie, revizuite, adăugite și aduse la zi bibliografic) în franceză și italiană - constituie, indirect și, de bună seamă, involuntar, confirmarea tezei căreia Pierre-Maxime Schuhl (reputat elenist francez din ultimele decenii) i-a dat o admirabilă formulare. Ne permitem să reținem atenția cititorilor noștri redând aceste cuvinte, pe care le putem considera un
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
de un cercetător italian Giovanni Magliocco își pregătește licența în Limbi și Literaturi Străine ( franceză, română și engleză) la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Calabria ( Italia). Traduce din franceză și din română; a publicat recent traducerea în italiană a volumului poetului libanez de limba franceză Alain Tasso, Fragments chaotiques / Frammenti caotici ( L’Harmattan Torino / L’Harmattan Paris, 2003), prefațată de Gisèle Vanhèse. În curând urmează să-i apară traducerea în italiană a unei antologii din opera poetului libanez
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
din română; a publicat recent traducerea în italiană a volumului poetului libanez de limba franceză Alain Tasso, Fragments chaotiques / Frammenti caotici ( L’Harmattan Torino / L’Harmattan Paris, 2003), prefațată de Gisèle Vanhèse. În curând urmează să-i apară traducerea în italiană a unei antologii din opera poetului libanez francofon Jad Hatem. Studiile sale literare se îndreaptă acum mai ales spre literatura comparată și în particular spre poezia modernă franceză ( Yves Bonnefoy, Philippe Jaccottet), română ( Lucian Blaga) și libaneză ( Georges Schéhadé). Lucrează
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]