95 matches
-
mai ales despre activitatea lor de promovare a culturii române în lume. Cred că la o eventuală întrebare despre cine a fost Mircea Popescu, necunoscut, știu, cititorului român tânăr, aș putea vorbi mult. Mă voi rezuma doar la câteva cuvinte. Italienist, Eliade însuși scriind că la vremea aceea nu erau "mulți italieniști de talia lui", Mircea Popescu a pledat pentru literatura română în țara de adopție, a tradus poezie și proză românească, a alcătuit un compendiu de literatură română în limba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lume. Cred că la o eventuală întrebare despre cine a fost Mircea Popescu, necunoscut, știu, cititorului român tânăr, aș putea vorbi mult. Mă voi rezuma doar la câteva cuvinte. Italienist, Eliade însuși scriind că la vremea aceea nu erau "mulți italieniști de talia lui", Mircea Popescu a pledat pentru literatura română în țara de adopție, a tradus poezie și proză românească, a alcătuit un compendiu de literatură română în limba italiană, dar a și condus o publicație de mare anvergură Revista
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
înscrieri, bilete gratis la spectacolele de teatru. Erau în special piese sovietice și românești - Aurel Baranga, Paul Everac -, dar și clasice. Mă du ceam la un spectacol în fiecare săptămână. Doi colegi de-ai mei, traducători plini de simțul umorului - italienistul Florin Chirițescu și Constantin Olariu, traducătorul din maghiară - , mi-au înmânat pe un for mular tip, oficial, o diplomă de masochism pentru participarea la toate spectacolele. Cred c-o mai am și acum pe un deva. Actori preferați? Spectacole care
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
El nu scrie nici vechea limbă literară bisericească, ca Veniamin Costachi, nici limba boierească a vremii sale, ca Vasile Drăghici, traducătorul lui Robinson Crusoe, nici limba boierească, dar literarizată a lui Conachi, nici jargonul latinist al lui Laurian, nici acel italienist al lui Eliade, nici limba nouă literară, cea care a triumfat, pe care o scriem azi, a lui C. Negruzzi. El întrebuințează unele expresii și de la unii și de la alții, plus arhaisme reînviate de el, ori de școlarii săi, însă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Gh. Lazăr: ca și acesta, el înființează prima școală romî-nească specială, acea de inginerie, dar numai de inginerie, nu și de patriotism, cum era școala lui Lazăr. Eliade, în vremea de care vorbim, a fost un revoluționar în politică, un italienist în lingvistică. Dacă mai târziu devine reacționar, apoi aceasta e tot o "noutate", căci reacționarismul său e tot o transplantare din Apus: în reacționarismul său, el pleacă de la teorii apusene, nu de la considerații concrete asupra țării sale. Cine, azi, ar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lumina unor documente noi de Maria Nichirsa, Diplomatul și scriitorul Octav Vorobchievici de Manuela Nicolae Popescu. Nume importante din diverse domenii sunt recuperate în secțiunea „Personalități bucovinene”, la care colaborează Victor Dobrescu (Dimitrie Onciulescu, animator cultural în Banat), Dragoș Luchian (Italienistul Claudiu Isopescu), Emil Satco (Mandicevschi - o familie de muzicieni), Dumitru Covalciuc (Zaharia Voronca, „detrunchiatul”), Octavian Voronca (Dimitrie Onciul, istoricul și pedagogul), Veronica Todoșciuc (Gheorghe Hurmuzachi), Gabriel Vasiliu (Profesorul Octavian Nandriș) ș.a. Literatura de la rubrica „Scriitori bucovineni contemporani” ilustrează cele mai
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
catedră era bucovineanul Claudio Isopescu, cu care Stino a avut corespondență. 554 L-am invocat pe Alex. Balaci, pentru că aflându-se deseori la Roma, putea să ne aducă vreo informație despre această teză de doctorat. Căutat de Prof. Maria-Luiza Ungureanu, italienistul român a fost de negăsit. 926 de științe filologice - unde lucrează și D-na. Cu mulțumiri și bune urări familiei și matale, V. Tempeanu 21 C.P. Covasna-Voinești, Sanatoriul Cardiologic, Camera 35. Covasna - jud. Covasna Iubite domnule Dimitriu, Tot aștept vești
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
printre ele una nu chiar la îndemîna criticilor români, și anume literatura portugheză. Studiul său despre poezia lusitană a atras atenția conaționalilor lui Pessoa. Cunosc, printre confrații noștri de ieri și de azi, specialiști în franceză și germană, angliști, americaniști, italieniști și italienizanți (precum indimenticabilul Călinescu), hispaniști, dar nici un adevărat știutor de carte portugheză. Catedra cu pricina de la Universitatea din București, el a creat-o. Criticul este și un eminent profesor. O ipoteză mai puțin cunoscută a lui Zamfir este aceea
Portret de intelectual român by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16622_a_17947]
-
proiectează direct în ,,destinul unui Cezar" pe care ,,țîța maică-sii l-a alăptat cu laptele stelar din Calea Laptelui" (Iliade, Heliade... în Luceafărul din 16 ian. 1971). Tot cam în aceeași perioadă I. Negoițescu ignoră cu dezinvoltură exagerările ("rătăcirile"?) italieniste ale pașoptistului și alege cu iscusință versul "Umbrit de chedrii slavei, florat de amarante..." sub delicat dar apodictic comentar: "Dulceața ce emană din sonoritatea italică (...) e în adevăr rarissimă și se integrează ca un bun propriu poeziei noastre". Adevărul e
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15577_a_16902]
-
(n. 1942), (n. 21 iunie 1942, București) este un italienist, critic literar, traducător și poet român. A absolvit Colegiul „Sf. Sava” și apoi cursurile Universității din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, unde i-a avut ca profesori printre alte ilustre personalități pe Nina Façon, Alexandru Balaci, George Lăzărescu
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
limba italiană, cuvânt înainte de Marin Sorescu (1987). La începutul lunii noiembrie 2008 participa la o serata de poezie româno-italiană găzduită de Accademia di România în Romă, prilej cu care au fost lansate în prezența unui numeros public, a ministrului consilier, italienistul Mihail Banciu de la Ambasada României și a directoarei adjuncte a pomenitei Academii, Daniela Crăsnaru, trei antologii poetice, două bilingve, George Bacovia. "Plumb. Versuri. Piombo. Verși", Marino Piazzolla. "I fiori del dolore. Florile durerii", si Mihai Eminescu. "Iperione. Poesie scelte", toate
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
tutelare ale literaturii și culturii române; despre carte a vorbit tânără poeta și exegetă Gabriella Rossitto. Autorul a acordat autografe, după care a primit un trofeu de cristal AKKUARIA NEL MONDO și titlul de Ambasciatore di Akkuaria în România. Cunoscutul italienist a fost invitat pe 16 aprilie la Modica, orașul natal al lui Salvatore Quasimodo, laureat al Premiului Nobel. Aici face o scurtă evocare a celebrului autor și citește în propria traducere câteva texte ale marelui poet italian, reluate apoi în
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
închisă într-un individualism aproape feroce. Cu toate ca Sá de Miranda, care a dat primele poeme pastorale, elegii și sonete în limba portugheză, a rămas credincios formei naționale "redondilha" și spiritului peninsular tradițional, el a creat totuși o școală de poeți italieniști dintre care primul și cel mai de seamă este Don António de Ferreira, magistrat (1528-1569). Sá de Miranda a făcut și încercări de introducere a teatrului clasic în literatura portugheză cu comediile sale în proza "Os Estrangeiros" (Străinii, 1527) și
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
idilei) virgiliană, oda horațiană, cântecul și sonetul petrarchian, elegia și altele. A cultivat, de asemeni, comedia clasică și "auto-ul" vicentin. În sfârșit, a fost primul poet portughez care s-a încumetat să scrie o epopee clasică, visul neîmplinit al italieniștilor dinaintea lui. A avut o viață asemănătoare vieții multor oameni ai Renașterii, însumând studii umaniste la Universitatea din Coimbra, primirea să în mediul poeților de la Curte, un exil, apoi altul într-o garnizoana militară din nordul Africii (unde, într-o
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
Napolitano cu Ordinul Steaua Italiei in rang de Cavaler, precum și avocatul și deputatul , căruia, în anul 2015, Ambasada Italiei la București împreună cu Ministerul Afacerilor Externe si Cooperării Internaționale, i-au acordat o frumoasă mențiune și a fost inclus în registrul italieniștilor editat de către Farnesina, pentru eforturile și implicarea sa activă în apărarea, revitalizarea, conservarea și promovarea identității, culturii, istoriei și civilizației italiene în România. La sate se întâlnesc italieni în zone de câmpie sau de munte unde au lucrat ca agricultori
Italienii din România () [Corola-website/Science/304789_a_306118]
-
(n.12 iunie 1916, Aurora (Mehedinți) - d. 7 martie 2002, București) a fost un italienist român, critic și istoric literar, politician comunist, membru al Academiei Române, membru supleant al CC al PCR. După absolvirea liceului la Craiova și a Facultății de Litere și Filosofie din București, își va lua doctoratul în anul 1943 cu teza "Giovanni
Alexandru Balaci () [Corola-website/Science/298296_a_299625]
-
(n. 5 august 1909 Ploiești-d. 24 noiembrie 1974, București) a fost o italienistă, teoretician și istoric al literaturii italiene, profesor la Universitatea din București. A fost membră a Catedrei de Limbă și Literatură Italiană, discipolă a italienistului Ramiro Ortiz. În 1938 obține teza de doctorat în Litere și Filozofie despre "poezia lui Michelangelo
Nina Façon () [Corola-website/Science/317589_a_318918]
-
(n. 5 august 1909 Ploiești-d. 24 noiembrie 1974, București) a fost o italienistă, teoretician și istoric al literaturii italiene, profesor la Universitatea din București. A fost membră a Catedrei de Limbă și Literatură Italiană, discipolă a italienistului Ramiro Ortiz. În 1938 obține teza de doctorat în Litere și Filozofie despre "poezia lui Michelangelo". A tradus lucrări importante din literatura și cultura italiană (ca "Principele" lui Machiavelli), a întemeiat numeroase ediții critice și a elaborat și o istorie
Nina Façon () [Corola-website/Science/317589_a_318918]
-
Michelangelo". A tradus lucrări importante din literatura și cultura italiană (ca "Principele" lui Machiavelli), a întemeiat numeroase ediții critice și a elaborat și o istorie a literaturii italiene (Editura Științifică, București, 1969), precum și o gramatică istorică a limbii italiene. Preocupările italienistei s-au legat și de cercetările asupra unor gânditori importanți ca Giordano Bruno, Giambattista Vico, Benedetto Croce sau Antonio Gramsci. În 2009, cu ocazia centenarului savantei, s-au organizat colocvii la Catedra de Italiană a Universității bucureștene.
Nina Façon () [Corola-website/Science/317589_a_318918]
-
din 1971. S-a născut la 21 iulie 1947 din părinții Ion și Justina Diaconescu (născută Vlad), ambii profesori. Mama (licențiată a Facultății de Limba și literatura italiană, avându-l ca dascăl și mentor pe Alexandru Marcu, profesor și savant italienist )- născută în orașul Roman din părinții Gheorghe și Aurelia Vlad, a fost prietenă și colegă de clasă, la școala primară și apoi la liceul din orașul Roman, cu scriitoarea Antoaneta Ralian. Tatăl, licențiat strălucit al Facultăților de Litere și Filosofie
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]