207 matches
-
participiului ca temă primară: rupse(tema perfectului) - rupt (tema participiului), frânse(tema perfectului) - frânt (tema participiului) etc. Sintagma perfectului compus este disociabilă. Între auxiliar și tema de participiu a verbului se pot introduce adverbe de mod care exprimă aproximația, durata, iterația etc., precum tot, cam, prea, mai, și: „Și se tot duce... S-a tot dus.” (M. Eminescu) „A mai venit de-atuncea să v-asculte, Voi plopi adânci, cu voci și șoapte multe?” (T. Arghezi) În limbajul poetic (al creației
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care impune utilizarea de capsule mai puțin performante (plastic în loc de capsulă ceramicăă și absența unui ventilator de răcire. Aceste limitări conduc la necesitatea reducerii consumului sistemului embedded. Dezvoltarea unui sistem embedded este un proces laborios, care implică multe faze și iterații până la obținerea unui produs viabil și cu succes comercial. În figura 1.1 se prezintă fazele dezvoltării unui anumit tip de sistem embedded - un modul electronic cu microcontroler. Se remarcă faptul că faza de implementare cuprinde proiectarea hardware și dezvoltarea
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
care impune utilizarea de capsule mai puțin performante (plastic în loc de capsulă ceramicăă și absența unui ventilator de răcire. Aceste limitări conduc la necesitatea reducerii consumului sistemului embedded. Dezvoltarea unui sistem embedded este un proces laborios, care implică multe faze și iterații până la obținerea unui produs viabil și cu succes comercial. În figura 1.1 se prezintă fazele dezvoltării unui anumit tip de sistem embedded - un modul electronic cu microcontroler. Se remarcă faptul că faza de implementare cuprinde proiectarea hardware și dezvoltarea
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
trădarea conduce la un rezultat mai rău când se ține de opțiunile ambilor jucători - ceea ce economiștii numesc un rezultat social sub optim"1231. Fukuiama amintește în acest context că ieșirea din această dilemă se produce după multe reluări ale procesului, iterații, și că asta nu se întâmplă în termene scurte la scara istoriei. O acumulare de morală înseamnă o acumulare de progres civilizațional și invers, nu este de așteptat o dezvoltare a moralei umane în lipsa progresului material. Lumea românească nu este
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Niciodată // mai mult ca aici // Și mai mult ca-n astă-seară // nu am simțit // cît de frumoasă // cît de MARE // cît de generoasă // este FRANȚA /// Vom vorbi despre un ritm simplu atunci cînd o suită sintagmatică este întreruptă de o iterație, în același loc sintactic, a doi, trei sau patru termeni (cum este cazul în exemplul de mai sus). Vom vorbi de ritm complex de fiecare dată cînd este necesară revenirea la o poziție sintactică anterioară (vom vedea exemple mai jos
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
informații referitoare la personaj; nu asistăm la un proces de percepție. 3.5. Enunțuri singulative și iterative Diferențierea dintre primul plan și planul secund nu este singura ierarhizare a narațiunii pe care o permite imperfectul. El este asociat și cu iterația, adică repetiția aceluiași proces. În lipsa formelor din primul plan, imperfectele sunt interpretate în primul rând ca fiind iterative: Când Albertine afla de la Françoise că nu dormeam în întunericul odăii mele cu perdelele încă trase, nu se jena să facă puțin
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
afla, se jena, duceam) nu sunt diferite din punct de vedere morfologic de cele care ar corespunde în altă parte planului secund (era plăcută) sau rezultă din concordanța timpurilor (dormea). Vom nota că acest fragment prezintă nu una, ci două iterații, prima fiind inclusă în a cea de-a doua: adverbul adesea este cel care indică trecerea de la una la cealaltă. Imperfectul nu este singurul palier care poate marca o repetiție, ci prezintă particularitatea de a putea fi imediat interpretat astfel
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
indică trecerea de la una la cealaltă. Imperfectul nu este singurul palier care poate marca o repetiție, ci prezintă particularitatea de a putea fi imediat interpretat astfel, atâta vreme cât ce nu se sprijină pe o formă perfectivă. Din punct de vedere semantic, iterația asociază două trăsături care ar fi contradictorii la același nivel: continuitatea și discontinuitatea. Pe de o parte, iterația delimitează un ansamblu de procese surprinse global, pe de altă parte, ea presupune analiza acestei totalități în unități discrete. Cu excepția unei specificări
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
particularitatea de a putea fi imediat interpretat astfel, atâta vreme cât ce nu se sprijină pe o formă perfectivă. Din punct de vedere semantic, iterația asociază două trăsături care ar fi contradictorii la același nivel: continuitatea și discontinuitatea. Pe de o parte, iterația delimitează un ansamblu de procese surprinse global, pe de altă parte, ea presupune analiza acestei totalități în unități discrete. Cu excepția unei specificări punctuale, iterația trimite la o pluralitate nedefinită de procese: de exemplu, în fragmentul din Proust, este imposibil de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
două trăsături care ar fi contradictorii la același nivel: continuitatea și discontinuitatea. Pe de o parte, iterația delimitează un ansamblu de procese surprinse global, pe de altă parte, ea presupune analiza acestei totalități în unități discrete. Cu excepția unei specificări punctuale, iterația trimite la o pluralitate nedefinită de procese: de exemplu, în fragmentul din Proust, este imposibil de precizat de câte ori "Albertine știa...". Oricum, nu este vorba despre repetiția aceluiași proces (nu există niciodată două la fel), ci de rezultatul unui efort de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de rezultatul unui efort de abstractizare. În romanul clasic, după cum a remarcat G. Genette 134, există o subordonare funcțională a enunțurilor iterative față de enunțurile singulative (adică cele care evocă evenimente care nu au avut loc decât odată). După exemplul descrierii, iterația este prezentată ca un auxiliar al progresiei narative. Astfel, următorul fragment iterativ din Stendhal nu este decât un fragment din planul secund, în cazul de față portretul unui personaj: Când doctorul credea că își convinsese adversarul (atâta vreme cât stătea de vorbă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
absolut, ci doar adevăruri parțiale și relative. Însă, Caracterul parțial și limitat al acestui adevăr se referă la faptul că modelul rezultat din procesul epistemic dă o reprezentare eronată și distorsionează unele aspecte ale segmentului de realitate modelat. Dar, prin iterații adecvate, la trecerea pentru cercetarea În anduranță a fenomenului urmărit, ne apropiem de atingerea scopului determinat de cercetarea experimentală. 4.3.1. Modelarea sistemică a proceselor de producție Un model al procesului de producție se prezintă În figura 4.1
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
absolut, ci doar adevăruri parțiale și relative. Însă, Caracterul parțial și limitat al acestui adevăr se referă la faptul că modelul rezultat din procesul epistemic dă o reprezentare eronată și distorsionează unele aspecte ale segmentului de realitate modelat. Dar, prin iterații adecvate, la trecerea pentru cercetarea În anduranță a fenomenului urmărit, ne apropiem de atingerea scopului determinat de cercetarea experimentală. 4.3.1. Modelarea sistemică a proceselor de producție Un model al procesului de producție se prezintă În figura 4.1
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prprprprp ++++= ++++= ++++= (5.22) De exemplu: .24,2418,3.74,029,2.68,095,5.99,0 10,4.78,018,3.81,086,2.95,095,5)2( etc p r =+++ ++++=σ De această dată, după cea de a doua iterație, primul loc a fost ocupat de HRB, iar cel de al doilea loc a fost ocupat de σr (tabelul 5.5). S-a modificat În mod vizibil și poziția celorlalte proprietăți. De exemplu, dacă la Început δ a ocupat locul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
σr (tabelul 5.5). S-a modificat În mod vizibil și poziția celorlalte proprietăți. De exemplu, dacă la Început δ a ocupat locul 5-6, acum ocupă locul 4, iar σc a trecut de pe locul 7 pe locul 5. Vom continua iterația. Forța de ordinul trei pi(3) o calculăm cu ajutorul expresiilor: )2(...)2()2()2()3( ....................................... )2(...)2()2()2()3( )2(...)2()2()2()3( 3 3 2 2 1 1 2 3 23 2 22 1 21 2 1
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
2()2()2()3( 3 3 2 2 1 1 2 3 23 2 22 1 21 2 1 3 13 2 12 1 11 1 l lllll l l l l l prprprprp prprprprp prprprprp ++++= ++++= ++++= (5.23) După această iterație HRB și σr și-au schimbat locurile. Primul loc a fost ocupat de σr, iar cel de al doilea de HRB. Locurile celorlalte caracteristici nu s-au schimbat, tabelul 5.5. Cea de a patra iterație, realizată În mod analog
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
5.23) După această iterație HRB și σr și-au schimbat locurile. Primul loc a fost ocupat de σr, iar cel de al doilea de HRB. Locurile celorlalte caracteristici nu s-au schimbat, tabelul 5.5. Cea de a patra iterație, realizată În mod analog cu cele precedente, a confirmat distribuția locurilor, după cea de a treia iterație, tabelul 5.5. Din această cauză, putem considera că repartizarea locurilor s-a stabilizat. Astfel, analiza efectuată a demonstrat că din punctul de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de σr, iar cel de al doilea de HRB. Locurile celorlalte caracteristici nu s-au schimbat, tabelul 5.5. Cea de a patra iterație, realizată În mod analog cu cele precedente, a confirmat distribuția locurilor, după cea de a treia iterație, tabelul 5.5. Din această cauză, putem considera că repartizarea locurilor s-a stabilizat. Astfel, analiza efectuată a demonstrat că din punctul de vedere al „puterii” proprietățile se pot ordona În următorul șir: rckHHcr TaaHRB σσσδψσ /;;;;;;;; 404045 −− Deși σr ocupă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prprprprp ++++= ++++= ++++= (5.22) De exemplu: .24,2418,3.74,029,2.68,095,5.99,0 10,4.78,018,3.81,086,2.95,095,5)2( etc p r =+++ ++++=σ De această dată, după cea de a doua iterație, primul loc a fost ocupat de HRB, iar cel de al doilea loc a fost ocupat de σr (tabelul 5.5). S-a modificat În mod vizibil și poziția celorlalte proprietăți. De exemplu, dacă la Început δ a ocupat locul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
σr (tabelul 5.5). S-a modificat În mod vizibil și poziția celorlalte proprietăți. De exemplu, dacă la Început δ a ocupat locul 5-6, acum ocupă locul 4, iar σc a trecut de pe locul 7 pe locul 5. Vom continua iterația. Forța de ordinul trei pi(3) o calculăm cu ajutorul expresiilor: )2(...)2()2()2()3( ....................................... )2(...)2()2()2()3( )2(...)2()2()2()3( 3 3 2 2 1 1 2 3 23 2 22 1 21 2 1
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
2()2()2()3( 3 3 2 2 1 1 2 3 23 2 22 1 21 2 1 3 13 2 12 1 11 1 l lllll l l l l l prprprprp prprprprp prprprprp ++++= ++++= ++++= (5.23) După această iterație HRB și σr și-au schimbat locurile. Primul loc a fost ocupat de σr, iar cel de al doilea de HRB. Locurile celorlalte caracteristici nu s-au schimbat, tabelul 5.5. Cea de a patra iterație, realizată În mod analog
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
5.23) După această iterație HRB și σr și-au schimbat locurile. Primul loc a fost ocupat de σr, iar cel de al doilea de HRB. Locurile celorlalte caracteristici nu s-au schimbat, tabelul 5.5. Cea de a patra iterație, realizată În mod analog cu cele precedente, a confirmat distribuția locurilor, după cea de a treia iterație, tabelul 5.5. Din această cauză, putem considera că repartizarea locurilor s-a stabilizat. Astfel, analiza efectuată a demonstrat că din punctul de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de σr, iar cel de al doilea de HRB. Locurile celorlalte caracteristici nu s-au schimbat, tabelul 5.5. Cea de a patra iterație, realizată În mod analog cu cele precedente, a confirmat distribuția locurilor, după cea de a treia iterație, tabelul 5.5. Din această cauză, putem considera că repartizarea locurilor s-a stabilizat. Astfel, analiza efectuată a demonstrat că din punctul de vedere al „puterii” proprietățile se pot ordona În următorul șir: rckHHcr TaaHRB σσσδψσ /;;;;;;;; 404045 −− Deși σr ocupă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fie de 99.8%. unde: N = numărul de valori, µ = valoarea medie, = variabila aleatorie. Metoda Monte Carlo asigură o estimare a valorii așteptate pentru variabile aleatorii și în același timp prevede eroarea de estimare, care este proporțională cu numărul de iterații. Eroarea totală este dată de12: unde σ este deviația standard a variabilei aleatorii, iar N este numărul de iterații. Se poate calcula limita superioară pentru σ prin calcularea deviației standard dintre valorile minime, maxime și a variabilei aleatorii xi, cu ajutorul
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
estimare a valorii așteptate pentru variabile aleatorii și în același timp prevede eroarea de estimare, care este proporțională cu numărul de iterații. Eroarea totală este dată de12: unde σ este deviația standard a variabilei aleatorii, iar N este numărul de iterații. Se poate calcula limita superioară pentru σ prin calcularea deviației standard dintre valorile minime, maxime și a variabilei aleatorii xi, cu ajutorul formulei 13: Numărul de iterații pentru o eroare mai mică de 2%, se calculează astfel: considerând o valoare grosieră
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]