253 matches
-
Am strâns din dinți, mi-am oprit lacrimile în ochi (tot din orgoliu) și m-am pornit cu măgarii în șir, spre pădure. Mi-a mai crescut puțin sufletul când am văzut că animalele merg vitejește, încât a trebuit să iuțesc pasul. „Încă puțin, mi-am zis, și mă scap și de asta.” Dar nici n-am intrat bine în pădure, că măgăreața Badii s-a oprit. S-a crăcănat de picioarele dinapoi și m-am gândit că vrea să urineze
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară () [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
rămase. Doar o adolescentă c-un impuls frenetic Străpunge liniștea morbidă C-un râs sălbatic și isteric, O refulare din trupu-i de silfidă. Ieși, te grăbești, dar totu-i în zadar Elevi, studenți și vârstnici pășesc agale, rar Încerci să iuțești pasul, În fața ta e însă cortegiu funerar. Ești obligat atunci cu toți Să intri-n a lor ritual. Referință Bibliografică: DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL: “Metroul bucureștean în zorii zilei“ / Cornelia Păun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1750, Anul V
“METROUL BUCUREŞTEAN ÎN ZORII ZILEI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343279_a_344608]
-
calea de întoarcere, începea să se însereze și cunoșteam foarte bine că iarna, la munte, lumina părăsește repede peisajul mirific. La înapoiere, strălucirea zăpezii în lumina farurilor și a stelelor, ce începeau să populeze cerul, ne amintea că trebuie să iuțim pasul. Cei opt kilometri parcurși ne-au produs o foame de lup, așa că nu am mai mers în cameră să ne schimbăm, ci direct la cantină, unde am servit cina. A doua zi ne-am grăbit să ajungem în fața agenției
LUNA DE MIERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343281_a_344610]
-
domnul în vârstă bate nerăbdător din degetele stângii. De pe inelar își anunță prezența un ghiul ornat c-un rubin. Antediluvian și ăsta! mormăi sotto voce, ca și costumul gri-fer al cărui croi nu-l regăsesc în memoria mea vestimentară. Domnul iuțește digitația. Acum antrenează câteșicinci degetele! Să cânte Zborul Cărăbușului de Rimsky-Korsakov, oare?! În fine, cumva inoportunat, funcționărelul își ridică sprâncenele pensate provocator, își rotunjește buzele nefiresc de umede și roșii întrebând c-o voce afectată: -Dumneavoastră? Atât rostește, încredințat c-
LA BANCĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379022_a_380351]
-
Își formulase chiar un discurs în minte, ca să i-l spună exact așa cum simțea. Zădărnicia gesturilor ei era chiar dureroasă! Din acea zi, nu îi mai vorbi. Nu mai alergă pe dealul care ducea către liceu ca să îl vadă cum iuțește pasul să nu fie nevoit să meargă alături de ea la ore și nu îl mai opri în pauze să îl întrebe ce îl supără, când era încruntat și grimasele lui deveneau înfiorătoare. Pur și simplu, se ținu departe de Mască
MASCĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382094_a_383423]
-
glas, Clipa, ziua, anotimpul. Să fac eu numărătoarea Clipelor care se scurg, Să nu-mi mai pun întrebarea De ce timpul nu-i mai lung. Să-l pot chiar încetini, Dacă așa mi-ar fi vrerea Sau din contră l-aș iuți, Că doar eu dețin puterea. Să amestec sori cu stele, Luna să nu facă baie, Să mă țin, când vreau, de rele, Să-i fac culcuș în odaie. Să-mi apună soarele Dis de dimineața Și să-mi coacă merele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
vreau, prin glas,Clipa, ziua, anotimpul.Să fac eu numărătoareaClipelor care se scurg,Să nu-mi mai pun întrebareaDe ce timpul nu-i mai lung.Să-l pot chiar încetini,Dacă așa mi-ar fi vrereaSau din contră l-aș iuți,Că doar eu dețin puterea.Să amestec sori cu stele,Luna să nu facă baie,Să mă țin, când vreau, de rele,Să-i fac culcuș în odaie.Să-mi apună soareleDis de dimineațași să-mi coacă mereleCând e deasă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
mai rece... Devin mai înceți... Pe neștiute o capcană de sfârșeală îi trage la somn. Ursoaica pricepe și-i îndeamnă prin rugătoare strigări. Chiar se-oprește agățată de câte-un sloi și-i așteaptă... Apropierea mamei îi împuternicește, o clipă iuțesc ritmul... Dar cu vremea, mezinul dă semne că vlaga-i e dusă, abia se mai ține deasupra... E cu totul slăbit, cântărește ursoaica atunci când micuțul se-agață de blana ei a disperare. Aruncă arare suflări prin botic! Mișcările-i sunt
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
și se despica. Aș vrea să evadez, dar nu- mi cresc aripi Să zbor, sunt zăvorâta, cum să -nfiripi Scăparea, ridic privirea către cer, de ce, eu, Doamne? Știu c- am greșit și- n primăveri și- n toamne, Prea m- am iuțit, am blestemat, strigând Da' n clipă următoare, am regretat, plângând. Și te- am rugat adesea să nu îmi dai mai mult decât pot eu Sunt om, chiar de fac față, e uneori, prea greu. Mi se- mpietrește iar sufletul și-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
a-ntunecat și se despică.Aș vrea să evadez, dar nu- mi cresc aripiSă zbor, sunt zăvorâta, cum să -nfiripiScăparea, ridic privirea către cer, de ce, eu, Doamne? Știu c- am greșit și- n primăveri și- n toamne,Prea m- am iuțit, am blestemat, strigândDa' n clipă următoare, am regretat, plângând.Și te- am rugat adesea să nu îmi dai mai mult decât pot euSunt om, chiar de fac față, e uneori, prea greu.Mi se- mpietrește iar sufletul și- aș vreaO
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
cuminți, poate, pornirea-ți spre tot mai la vale, Și-ar naște curcubee de stele pământul. De-ai întreba marea unde mi-a dus nemișcarea, S-ar naște uragane de alge în jurul vorbelor tale, S-ar odihni, poate, reproșurile-ți iuți, ori domoale; S-ar naște râuri de perle auzindu-ți chemarea. De-ai întreba codrul, unde mi-ascunse oftatul, Te-ar legăna frunza-i în adâncul nocturn. S-ar odihni, poate, străjerul ce veghează din turn Și-ar răsări tămâioare
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373585_a_374914]
-
slăbiciune. Prețul pe care trebuie să-l plătim pentru a ne satisface aceste porniri este din ce în ce mai mare, ca și ingeniozitatea cu care reușim să plătim acest preț. Mizele cresc permanent, jocul devine mai riscant, pierderile tot mai mari, ritmul se iuțește. În ciuda riscurilor, însă, este cel mai incitant joc pe care omenirea l-a cunoscut vreodată. Nu poți sufla în fluier ca să se oprească. Se poate juca în mai multe feluri și, dacă am cunoaște mai bine natura jucătorilor, l-am
“VIAŢA ON-LINE” DE MARIAN MALCIU, CURENTUL ELECTRIC ŞI ”ZOOMENIREA” DE DESMOND MORRIS / AUTOR PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371867_a_373196]
-
și a dat viață celor două fetițe sănătoase la naștere, pentru a li se acorda asistența medicală necesară obligatoriu în astfel de situații delicate. Prefera să nu se mai gândească la ghinionistul tată. Ieșise dintre casele satului Secăria, așa că își iuți pașii spre tăpșanul ce adăpostea stâna lui Miron, prietenul său din copilărie și camaradul de arme din timpul războiului, când evenimentele i-au purtat până pe la Cotul Donului, de unde a început retragerea trupelor românești, împinse de armata sovietică mereu în
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
Căpitanul și ceata lui veneau pe cărarea pe care o apucaseră și femeile. Inoan cu cealaltă ceată veneau pe a doua cărare. Ahav zări ceva înaintea lui la nici cincizeci de pași însă ceața deveni dintr-o dată tot mai densă. Iuți pasul și își îndemnă oamenii să facă la fel. -Ce e oare cu ceața asta!? exclamă Ahav. Puțin mai devreme abia dacă se zărea. Merseră un timp pe cărare și la o vreme își dădură seama că trebuiau să ajungă
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
Aman” a instalat mese sau rafturi de bibliotecă, unde trecătorii puteau citi după voie cărți aflate în această veche instituție culturală. În Piața mare, Ziua recoltei a adus galben-portocaliul dovleacului de copt, albastrul prunelor și porumbelor, roșul ardeilor kapia sau iuți -țârul oltenesc -, galbenul-roșcat al mierii și albul imaculat al brânzei de oaie sau de capră. Pe Calea Unirii, alte chioșcuri și corturi cu tot felul de flori, ceramică, preparate de casă, tablouri, mărunțișuri de tot felul. Instituțiile culturale ale Craiovei
SĂRBĂTOAREA UNUI ORAŞ EUROPEAN: ZILELE CRAIOVEI, 2012 de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346479_a_347808]
-
și se despica. Aș vrea să evadez, dar nu- mi cresc aripi Să zbor, sunt zăvorâta, cum să -nfiripi Scăparea, ridic privirea către cer, de ce, eu, Doamne? Știu c- am greșit și- n primăveri și- n toamne, Prea m- am iuțit, am blestemat, strigând Da' n clipă următoare, am regretat, plângând. Și te- am rugat adesea să nu îmi dai mai mult decât pot eu Sunt om, chiar de fac față, e uneori, prea greu. Mi se- mpietrește iar sufletul și-
CURCUBEU de DANIA BADEA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376516_a_377845]
-
nicio lovitură din fulgerătoarele azvârlituri din mâini și din picioare ale acestuia. Mai ales că atunci când se răsucea și azvârlea cu mâna sau cu piciorul, din vârful degetelor de la mâini sau din cizmele căpitanului țâșneau flăcări și raze ucigătoare. Erau iuți mișcările căpitanului, dar mai iuți mișcările lui Mărțișor care intuia direcția loviturii și repede se apleca sau se ferea. Soldații asistau zâmbind, mândri de măiestria căpitanului lor, dar înciudați că nici o lovitură nu nimerea în plin. - Stai, domnule căpitan, nu
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
din mâini și din picioare ale acestuia. Mai ales că atunci când se răsucea și azvârlea cu mâna sau cu piciorul, din vârful degetelor de la mâini sau din cizmele căpitanului țâșneau flăcări și raze ucigătoare. Erau iuți mișcările căpitanului, dar mai iuți mișcările lui Mărțișor care intuia direcția loviturii și repede se apleca sau se ferea. Soldații asistau zâmbind, mândri de măiestria căpitanului lor, dar înciudați că nici o lovitură nu nimerea în plin. - Stai, domnule căpitan, nu mai da! se ruga Mărțișor
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
îl văd scrum și nu știu cum se tot face că de-un veac și-o zi încoace tot în grija timpului lăsăm cerul cerului. Citește mai mult foaieverdetrup de soarepe ceastimpulîl tot doarepentru căpe seama luioamenii daufoculuicâmpuri de tristețipreaplinegânduri iuțiși nopți haineiar pe gândul lorcel bundeși viuei îl văd scrumși nu știucum se tot facecă de-un veacși-o zi încoacetot în grija timpuluilăsămcerul cerului.... XIII. ANTIPARENTING, IEROMONAH SAVATIE BAȘTOVOI, de Alexandru Mărchidan , publicat în Ediția nr. 2254 din 03 martie
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
calea de întoarcere, începea să se însereze și cunoșteam foarte bine că iarna, la munte, lumina părăsește repede peisajul mirific. La înapoiere, strălucirea zăpezii în lumina farurilor și a stelelor, ce începeau să populeze cerul, ne amintea că trebuie să iuțim pasul. Cei opt kilometri parcurși ne-au produs o foame de lup, așa că nu am mai mers în cameră să ne schimbăm, ci direct la cantină, unde am servit cina. A doua zi ne-am grăbit să ajungem în fața agenției
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376182_a_377511]
-
martie 2017. Aduceri-aminte se zbat arzătoare În roua de lacrimi, în suflet, în minte; Din neguri apare copilul cuminte Cu sufletul plin de lumini zâmbitoare. Cu tălpile goale prin iarba înaltă Zburda precum iezii năstrușnici și tandri, Alături de veseli și iuți copilandri... Iar azi amintirile-n el parcă saltă. Se zbat ca un pește ce-și caută valul, Căldura din soare le vindecă rana Și poate-nflori-vor ideile-n pana Fecundă ce caută liniștea, malul. Se zbenguie, -apoi, pe câmpia
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Bonnie Mihali ... Citește mai mult Aduceri-aminte se zbat arzătoareîn roua de lacrimi, în suflet, în minte;Din neguri apare copilul cuminteCu sufletul plin de lumini zâmbitoare.Cu tălpile goale prin iarba înaltăZburda precum iezii năstrușnici și tandri,Alături de veseli și iuți copilandri... Iar azi amintirile-n el parcă saltă.Se zbat ca un pește ce-și caută valul,Căldura din soare le vindecă ranași poate-nflori-vor ideile-n panaFecundă ce caută liniștea, malul.Se zbenguie, -apoi, pe câmpia din sufletși
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
glas, Clipă, ziua, anotimpul. Să fac eu numărătoarea Clipelor care se scurg, Să nu-mi mai pun întrebarea De ce timpul nu-i mai lung. Să-l pot chiar încetini, Dacă așa mi-ar fi vrerea Sau din contră l-aș iuți, Că doar eu dețin puterea. Să amestec sori cu stele, Luna să nu facă baie, Să mă țin, când vreau, de rele, Să-i fac culcuș în odaie. Să-mi apună soarele Dis de dimineață Și să-mi coaca merele
MI-AM MAI CUMPĂRAT UN CEAS de DORA PASCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369172_a_370501]
-
mișcările acesteia, să pot observa dacă este însoțită și dacă, prin apropiere, sunt si alte persoane ori vreun echipaj de Miliție este în trecere. Era pustiu și deodată am avut gândul că persoana dorește să se arunce în apă. Am iuțit pasul și, foarte rapid, am ajuns lângă ea exact când am realizat că este vorba despre o femeie. Vorbea! Vorbea cu voce tare, fără să o asculte nimeni. Vocea scăzuta, de moment, căpăta mai apoi amplitudine și avea cele mai
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
Atunci a încercat să „sară” anumite pasaje pentru a merge mai repede, dar a observat că, în acest mod, ceea ce prezenta tindea să nu mai aibă nici o coerență. A revenit la citirea rând cu rând a celor scrise, dar a iuțit ritmul. La un moment dat, cineva din sală l-a întrerupt pentru a încerca să formuleze o întrebare; îngrozit de faptul că nu mai erau decât 5 minute din timpul alocat conferinței, dl ștefănescu l-a rugat să poarte această
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]