2,324 matches
-
Acest titulus era purtat în fața condamnatului în timp ce era escortat spre locul supliciului sau agățat de gâtul acestuia. Apoi, când se ridica crucea, la mijloc pe patibulum-ul acesteia, deasupra capului răstignitului se fixa tăblița. Așa cum s-a remarcat, expresia „rege al iudeilor” trădează o origine exterioară iudaismului, exprimă punctul de vedere al străinilor, respectiv, în cazul de față, al romanilor. Ea a fost considerată de unii ca arătând antiiudaismul lui Pilat, dar, mai degrabă, reflectă o situație de fapt. Ca o concluzie
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
trei evanghelii: după Marcu, Matei și Ioan). Iisus este atât de slăbit, încât nu poate să-și poarte crucea, astfel că pentru a îndeplini această operațiune degradantă, dar indispensabilă procedurii execuționale, se recurge la practica prestării forțate, sorții căzând pe iudeul Simon din Cirene, care tocmai se întorcea de la munca câmpului și s-a intersectat, din întâmplare, cu cortegiul de executare a pedepsei cu moartea. Referitor la Simon Cirineul (pe care romanii „l-au silit să ducă crucea lui”) este interesant
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
romană intra în evidentă contradicție cu regulile evreiești, potrivit cărora „Trupul lui să nu rămână peste noapte spânzurat de copac, ci să-l îngropi tot în ziua aceea” (Deuteronomul 21, 22 23); la rândul său, Fl. Josephus relevă faptul că iudeii arătau o deosebită grijă față de înmormântări, în sensul că până și hoiturile răufăcătorilor răstigniți erau coborâte de pe cruce și înhumate înainte de apusul soarelui” (Războaiele iudaice 4, 5, 2). Cu atât mai mult în situațiile de sărbători majore autoritățile romane au
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
Apostolilor, din Sinedriul care îi judecă pe Petru și Ioan fac parte „Și Anna arhiereul și Caiafa și Ioan și Alexandru și câți erau din neamul arhieresc” (4, 6). Funcția de Mare Preot (care însemna, practic, cea de lider al iudeilor și constituia principalul interlocutor al prefectului roman în dialogul cu populația locală) era atunci o afacere de familie (clan), fiind deținută și transmisă între persoane înrudite sub o formă sau alta. Numit în funcție în anul 18 d.Hr., de
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
savanți de tendință saduchee, cum era cazul rabinului Gamaliel cel Bătrân . Sub domnia lui Irod cel Mare, Sinedriul nu avea decât un caracter consultativ și în domeniul religios. După moartea acestuia, în anul 4 î.Hr., și, mai exact, odată cu trecerea Iudeii sub administrarea directă a împăratului (6 d.Hr.), prin intermediul unui prefect, el era competent să se pronunțe în cauzele religioase și să coopereze în cele civile cu autoritățile romane. Nu putea însă să aplice pedeapsa capitală (jus gladii) care rămânea
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
Soarta a vrut ca prefect al Romei în provincia imperială a Iudeii să fie la acea vreme Ponțiu Pilat (26-36 d.Hr.), trimis în misiune oficială de împăratul Tiberius (14-37 d.Hr.), se pare la intervenția lui Sejanus, cel mai puternic om la regimului, prefectul cohortelor pretoriene. El aparținea ordinului cavalerilor și
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
asemenea consecințe, pericolul pentru planul religios și dezvăluind interesul real urmărit, reprezentanții căpeteniilor iudee au susținut în continuare, cu și mai mare insistență, competența prefectului. Intervine acum un prim compromis tacit, rezultat din concurența mai multor factori: interesul acut al iudeilor de a-l elimina pe „Mesia”, cel al autorității stăpânitoare de a menține ordinea și dorința personală a lui Pilat de a avea, ca judecător, cugetul împăcat. Fără o explicație evanghelică expresă asupra revenirii, procesul continuă, însă. Totuși, Evanghelia după
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
este Hristos, rege” (Luca, 23; 2). Cel puțin indirect, din întrebarea magistratului rezultă că pârâșii și-ar fi schimbat astfel tactica acuzării, marșând acum mai ales pe crima de lezmajestate, săvârșită prin pretenția lui Iisus de a fi „rege al Iudeilor”. Astfel, procesul teologic se transformă într-unul politic, iar procedura romană este reluată în acest sens. Un proces împotriva unei mesianități politice corespundea pragmaticii saducheilor, dar și Pilat a simțit că în realitate era vorba de cu totul altceva, că
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
de cu totul altceva, că un „rege” promițător din punct de vedere politic nu i-ar fi fost predat pentru condamnare . „Deci Pilat a intrat iarăși în pretoriu și a chemat pe Iisus și I-a zis: Tu ești regele Iudeilor?” (Ioan, 18, 33); „Iar Pilat L-a întrebat, zicând: Tu ești regele iudeilor?” (Luca, 23, 3). Prin această acuzație, destul de generică dar concretizată ulterior, în cursul dezbaterilor perspectiva se schimbă fundamental, tribunalul roman devine competent, iar judecătorul chiar interesat în
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
nu i-ar fi fost predat pentru condamnare . „Deci Pilat a intrat iarăși în pretoriu și a chemat pe Iisus și I-a zis: Tu ești regele Iudeilor?” (Ioan, 18, 33); „Iar Pilat L-a întrebat, zicând: Tu ești regele iudeilor?” (Luca, 23, 3). Prin această acuzație, destul de generică dar concretizată ulterior, în cursul dezbaterilor perspectiva se schimbă fundamental, tribunalul roman devine competent, iar judecătorul chiar interesat în deslușirea situației: faptul că inculpatul se proclamă „rege al poporului iudeu”, în condițiile
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
ești regele iudeilor?” (Luca, 23, 3). Prin această acuzație, destul de generică dar concretizată ulterior, în cursul dezbaterilor perspectiva se schimbă fundamental, tribunalul roman devine competent, iar judecătorul chiar interesat în deslușirea situației: faptul că inculpatul se proclamă „rege al poporului iudeu”, în condițiile în care această instituție fusese desființată începând din anul 6 e.n. și Iudeea trecuse direct sub administrația împăratului, prin prefect, putea fi interpretat ca un atentat la autoritatea stăpânitoare, o ofensă la suveranitatea exclusivă și legitimă, după dreptul
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
și răzvrătește poporul etc. nu sunt reținute de magistrat, fie că sunt prea mărunte, nu-l interesează, fie că nu sunt credibile, probate. S-a trecut deci la interogatoriul inculpatului. El începe prin întrebarea frontală și decisivă: Tu ești regele iudeilor? Răspunsul lui Iisus este ambiguu, „Tu dicis” (în latină), ceea ce poate să însemne „Tu o zici” ori „Exact, da, eu o recunosc.” Dar textul grec permite o interpretare diferită, căci „Su legeis” ar putea semnifica și „Tu o zici”, și
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
când, întrebat de farisei și cărturari asupra problemei, Iisus răspunde prin celebra pildă „Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra asupra ei!” (Ioan 8,7) . Altădată, ispita, poate mai periculoasă prin posibilele sale consecințe, vizează relația dintre iudei și puterea romană de ocupație, prin delicata problemă: „se cuvine ca noi, iudeii, să dăm dajdie cezarului sau nu?”, iar Iisus găsește din nou ieșirea cuvenită: „Dați cele ce sunt ale cezarului, cezarului, și cele ce sunt ale lui Dumnezeu
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra asupra ei!” (Ioan 8,7) . Altădată, ispita, poate mai periculoasă prin posibilele sale consecințe, vizează relația dintre iudei și puterea romană de ocupație, prin delicata problemă: „se cuvine ca noi, iudeii, să dăm dajdie cezarului sau nu?”, iar Iisus găsește din nou ieșirea cuvenită: „Dați cele ce sunt ale cezarului, cezarului, și cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu.” (Luca 20, 25) . El devenise „Cel pe care-L caută să
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu.” (Luca 20, 25) . El devenise „Cel pe care-L caută să-L ucidă” (Ioan 7, 25). Situația evoluase în așa fel încât Iisus prefera să predice numai în Galileea, evitând Iudeea, „deoarece iudeii căutau să-l ucidă” (Ioan 7, 1); totuși, la sărbătoarea Corturilor merge și se roagă în Templu și se adresează direct iudeilor: „De ce căutați să mă ucideți?” (Ioan 7, 19). Ura și îngrijorarea iau formă organizată, odată cu învierea lui Lazăr
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
7, 25). Situația evoluase în așa fel încât Iisus prefera să predice numai în Galileea, evitând Iudeea, „deoarece iudeii căutau să-l ucidă” (Ioan 7, 1); totuși, la sărbătoarea Corturilor merge și se roagă în Templu și se adresează direct iudeilor: „De ce căutați să mă ucideți?” (Ioan 7, 19). Ura și îngrijorarea iau formă organizată, odată cu învierea lui Lazăr, eveniment sub impulsul căruia mișcarea lui Iisus dobândește o consistență de masă și amenință, astfel, bazele lumii iudaice, un nou lider mesianic
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
Pilat. Această poziție se explică deopotrivă prin contextul general al ocupației romane în Iudeea și circumstanțele concrete ale momentului respectiv. Astfel, deși aflați sub controlul strict al militarilor Romei și obligați să plătească tribut împăratului, cu multe sacrificii și dificultăți, iudeii reușiseră să-și păstreze independența religioasă, prin ceea ce avea ea esențial. Cultul Dumnezeului unic și adevărat nu se amesteca de niciun fel cu practicile cultului idolilor. În schimbul acestei toleranțe, se cerea respectarea strictă a ordinii oficiale (pax romana), orice abatere
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
până la un război total. Într-adevăr, cunoscuse deja două experiențe conflictuale și tensiunea în relațiile cu populația locală era maximă. Mai întâi, încercarea sa de a accentua dominația romană asupra Ierusalimului prin introducerea efigiilor imperiale în oraș, încălcând astfel datinile iudeilor a eșuat, în fața dârzeniei acestora, care au preferat să moară, decât să se abată de la exigențele legii strămoșești. A urmat apoi episodul revoltei legate de apeduct; pentru a asigura cerința de apă necesară cetății, prefectul a apelat și la banii
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
cel mai important proces judiciar din istorie și, în orice caz, unul dintre cele care au marcat major devenirea omenirii: cel al lui Iisus din Nazaret. Acuzat in extremis deopotrivă de blasfemie și de a se fi pretins „rege al iudeilor” de căpeteniile religioase iudee, acesta avea să fie, în cele din urmă, la presiunea mulțimii ațâțate și după ce judecătorul Pilat din Pont, prefectul provinciei romane, „s-a spălat pe mâini” (de răspundere), condamnat la moarte și executat prin crucificare. Astfel
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus () [Corola-journal/Journalistic/26693_a_28018]
-
peste câteva decenii, în evanghelii. Nici protagoniștii operațiunii judiciare, în frunte cu prefectul-judecător Ponțiu Pilat, neprevăzând importanța cauzei pe care au judecat-o și în cadrul căreia l-au condamnat la moarte pe Iisus, pe atunci un necunoscut, pretins „rege al iudeilor”, poate că nu s-au preocupat să întocmească documente oficiale, care apoi să fie conservate spre a fi transmise peste timp. De altfel, nu s-a păstrat nicio sentință a unui proces din antichitate, numai pledoariile lui Cicero și Demostene
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus () [Corola-journal/Journalistic/26693_a_28018]
-
expoziție, care adună tot ce s-a păstrat, în colecții particulare sau de stat, din manuscrisele aflate în faimoasa Bibliotecă din Alexandria. „Am vrut să resuscităm spiritul orașului grecesc din Antichitate, care s-a deschis cunoașterii barbarilor, egipteni, babilonieni, frigieni, iudei...”, susține directorul Fundației geneveze. Aristotel e prezent cu prima ediție tipărită a operei sale complete, aceea a lui Aldus Manus din secolul XV. Ca preceptor al lui Alexandru cel Mare, fondatorul orașului de pe țărmul Mediteranei, Aristotel i-a oferit acestuia
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2626_a_3951]
-
lui Iisus, mișcarea lor luând naștere o jumătate de secol mai târziu, când a provocat reacția autorităților romane, care au dărâmat Templul de la Ierusalim și i-au risipit pe evrei. Istoricul Flavius Iosif evocă ascensiunea lor decenii bune după controlul Iudeii de către celelalte trei partide, bogații saducei, care colaborau cu romanii, fariseii, reprezentând clasa de mijloc, promovând principiile Torei în viața de zi cu zi, și esenienii, retrași în deșert și cultivând rituri esoterice. Cei mai radicali fiind zeloții, Aslan trage
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2626_a_3951]
-
untdelemn și vin. Dacă sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel cade miercuri sau joi, se face dezlegare la pește, vin și ulei. Cine a fost Sfanțul Pavel Sfanțul Pavel, numit și „Apostolul Neamurilor", s-a născut într-o familie de iudei înstăriți, între anii 1-5 d.H. Numele său evreiesc era Saul ( în traducere- furtună) și descindea din neamul lui Veniamin. Saul a fost crescut și educat în tradiția iudaica și a studiat la scoala vestitului învățat Gămăliei. Zelos păzitor al Legii
Postul SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL: Ce trebuie să facă pistruiații by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23319_a_24644]
-
de drum bună) L-au răstignit cu cuie-n palme Și-i pun cunună. N-au lauri, nici flori nu i-au dat Ci rugi, scaieți și spin Și-L țin în soare, însetat, Și-n chin. I-au omorât iudeii trupul Dar spiritul nu-i moare, L-au omorât fără vreun scrupul Și-L doare. Îl doare pentru toți aceia Ce n-au crezut în El Și L-au mânat cu crucea-n spate Ca pe un miel. Și-a
PE DRUMUL CRUCII de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381655_a_382984]
-
pentru iertarea păcatelor noastre, dar și de cele suferite în închisoare de Tudor Alexa (Dan Ivănesei), de afirmația rostită (cu o simplitate și un firesc previzibil al unui destin inexorabil) de Iisus Hristos care la întrebarea ,, Spune, tu esti regele iudeilor ?’’ răspunde ,,Tu spui’’. Tudor Alexa în fața torționarului Florin Dumitriu (Umbra 1) reușeste magistral, cu o simplă ridicare din umeri și o privire deznădăjduită în gol, la întrebarea-afirmativă cum că ar fi spion francez să intre doar pentru o fracțiune de
DAN GHIȚESCU: OMUL CARE VINE DIN EST – ROMANUL SAU O PIESĂ DE TEATRU SIMBOL AL UNEI EPOCI ÎNTREGI [Corola-blog/BlogPost/94180_a_95472]