361 matches
-
Această unitate a partizanilor se baza pe conceptul de „iugoslavism organic” al lui Tito, o simbioza dintre specificului național și atașamentul afectiv la comunitatea federală iugoslavă. Citind o proclamație la începutul filmului, un partizan îi întâmpină pe ai săi „frați, iugoslavi, sârbi, macedoneni, croați, sloveni, muntenegreni și musulmani.” De observat aici cum Neretva nu reflectă neapărat unitatea națiunii iugoslave, ci mai degrabă dreptul la „unitate în diversitate”, lăsând loc pentru dezvoltarea naționalismelor. Principalul oaspete la premiera filmului care a avut loc
Filmul cu partizani și construcția națională iugoslavă () [Corola-website/Science/295634_a_296963]
-
mari facultăți ale universității au declarat un boicot, temându-se de o întoarcere la o politică de tip rankovićism. Cererile studenților albanezi au fost atât naționaliste, cât și egalitariste, implicând o dorință pentru un alt tip de socialism decât cel iugoslav, marcat de semi-confederalism și de autogestionare. Pe 1 aprilie demonstrații au mărșăluit prin Kosovo, iar 17 polițiști au fost răniți în confruntările cu manifestanții, nereușind să-i disperseze. Armata s-a deplasat în zonă pentru a apăra instituțiile de stat
Protestele din Kosovo din 1981 () [Corola-website/Science/335994_a_337323]
-
Era o fermă mare, o casă minunată, iar o casă mai mică, pentru angajați, și un grajd cu vreo 10-15 vaci, nu știu câte, și acolo erau o mulțime de oameni care deja fugeau. Nu numai evrei, tot felul de nații: francezi, iugoslavi... Ne-a urcat În podul casei mai mici, unde era mult fân, și stăteam cu niște francezi. A doua zi a venit o trupă mică de motociclete, ruși, care ne-au eliberat. Comandantul era un moldovean, dar evreu, și vorbea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mulți francezi, ruși, mai erau și olandezi, italieni... Ăștia au fost repatriați destul de repede, dar noi, cei din România sau Ungaria, am rămas acolo -foarte târziu s-a organizat... Am Încercat să vin acasă cu un transport organizat de sârbi, iugoslavi. Am ajuns cu trenul lor până la granița iugoslavo-austriacă, cam pe la mijlocul lui august. N-am fost lăsați să trecem granița, pentru că nu eram originari de acolo. Ne-am Întors la München, iar după câteva zile am venit Împreună cu cehoslovacii, care ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
armă. Așa de tare Îi uram. Dar toate astea au trecut. A treia zi s-a făcut liniște, prea multă mâncare n-am găsit la bucătăriile SS-iștilor... Apoi americanii au făcut un lagăr de foști prizonieri: ruși, sârbi, francezi, iugoslavi, polonezi, În jur de două mii și ceva de foști prizonieri. I-au cazat În lagărele noastre, reamenajate - care s-a putut, că multe au fost devastate... Crematoriul a fost Închis și În jur erau bombe - era interzis să te apropii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pentru cutare, moarte prin spânzurătoare - indiferent de chestii, moarte prin spânzurătoare. Și, după ce ne-au dus la Konty, Închisoarea asta, unde era și Tribunalul Extraordinar, ne-au ținut, dar nu ne chemau. Deja se Întâmplase chestia asta cu partizanii, cu iugoslavii, erau neînțelegeri În guvernul maghiar - președintele guvernului era Bárdossy, iar șeful Statului Major sau Ministru de Război era un neamț. Bardossy era cam anglofil și s-au certat: „Domnule, eu nu mai admit nici o execuție pe chestii din astea generale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
spital. Acolo nu mai aveam probleme mari, adică stăteam singur Într-o cameră noaptea, iar ziua aveam la dispoziție un laborator. Veneau și prizonieri, și de drept comun, că asta era... Când au venit mulți din ăștia de ai noștri, iugoslavi, croați, sârbi, mă rog, toate națiile, români, unguri, slovaci, adică tot ce fusese Ungaria, că atunci când Cehia a fost desființată Slovacia a fost dată ungurilor. Acolo am putut ajuta foarte mult... Îi examinam și pe polițai, scoteam și dinți, făceam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
De epuizare, cardiaci... Unii erau și În vârstă... - În vagon majoritatea erau politici? - Politici. Adică din Cluj, vorbesc de vagonul de la Komarom la Dachau, eram vreo patru... Mai erau câțiva ardeleni, deci În total eram zece - În rest, foarte mulți iugoslavi, slovaci, țigani, evrei. Nu mulți unguri. Țin minte că era un ungur care tot timpul țipa: „Eu nu sunt comunist, fraților, eu sunt szálasist, sunt din Garda lui Szálasi” - Îi dădeau cu pușca În fund: „Du-te dracului, o dată ce te-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fel de lagăr al preoților sau al evreilor, sau al sovieticilor, sau... - Prizonierii ruși erau separați În alte blocuri - eu nu i-am văzut. Dar la noi era amestecat: și socialiști, și comuniști, și partizani, și români, și unguri, și iugoslavi, slovaci... - Exista un număr al barăcii? - Da. Nu știu ce număr avea. Nu-mi aduc aminte. Sunt sigur că avea număr. Erau zeci de barăci din astea. Dacă Împărțiți 60.000 la 1.600 trebuie să fie vreo 40-50 de barăci, plus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să o țină În pantaloni; dacă a două zi are pâine, o mănâncă pe asta și o pune pe cealaltă. Deci să aveți mâncare pentru o zi”. Pe noi nu ne-au Înarmat, că erau arme puține: au fost Înarmați iugoslavii, slovacii, rușii, francezii, belgienii, nemții și atât. Ăștia erau Înarmați: câte un revolver, ceva gloanțe și câteva mitraliere. Și așa mai departe. „Când vă eliberați, voi, românii și ungurii, mergeți cu cehii și cu slovenii.” - Vi s-a zis românii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de a combina trăsăturile culturale specifice cu dezvoltarea economică. Exemplul australian de multicultural citizenship 1, conform expresiei lui Stephen Castles, reprezintă o tentativă de acest tip (Castles, 1997). În sfârșit, În Suedia, țară de imigrare, În special pentru finlandezi și iugoslavi, politica adoptată În 1975 se bazează pe trei principii de bază: egalitatea În privința nivelului de trai Între grupurile minoritare și restul populației; libertatea de a alege Între identitatea etnică și identitatea culturală suedeză; voința de a asigura relații de muncă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
La micul-dejun mi-a povestit ca fusese inginer la Dassault Aviation. Am mai vorbit despre una-alta: fotbal, muzică, film, literatură, am băut niște cafele, și am decis să pornim încet către sectoarele pe care trebuia să le vizităm. - Cel iugoslav este închis, mă avertiză Mathieu. - De ce? - Carantină. Mă rog, carantină o numim noi, de fapt este închis pentru că se ceartă toți tot timpul acolo, din cauza războiului... - Bine, dar războiul de la ei s-a terminat de mult... - Da, dar așa sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
ca la olimpiadă. Dar dacă Germania era FRG, ce se întâmplase cu DDR? L-am întrebat pe Mathieu. - Aici au fost unite mereu, a răspuns. - De ce? - Păi, merita să schimbăm plăcuțele pentru numai patruzeci și ceva de ani? - Și la iugoslavi? - La iugoslavi este altceva, răspunse Mathieu misterios. Nu am aflat niciodată ce. Liftul se opri, ușile se deschiseră, și în fața mea se ivi sectorul german. Liftul ne lăsase într-un parc, care consta, din câte puteam vedea, dintr-o pajiște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
olimpiadă. Dar dacă Germania era FRG, ce se întâmplase cu DDR? L-am întrebat pe Mathieu. - Aici au fost unite mereu, a răspuns. - De ce? - Păi, merita să schimbăm plăcuțele pentru numai patruzeci și ceva de ani? - Și la iugoslavi? - La iugoslavi este altceva, răspunse Mathieu misterios. Nu am aflat niciodată ce. Liftul se opri, ușile se deschiseră, și în fața mea se ivi sectorul german. Liftul ne lăsase într-un parc, care consta, din câte puteam vedea, dintr-o pajiște uriașă, înconjurată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
teama represaliilor în Austria, în zona britanică de ocupație, dar ei au fost predați trupelor lui Tito, care i-au lichidat foarte repede. Prin urmare, este o realitate evidență că alături de războiul împotriva ocupantului s-a derulat un război al iugoslavilor, „unii împotriva celorlați”, sârbi, croați, albanezi etc., ortodocși, catolici sau musulmani. Pe langă enorme pierderi materiale și umane au rămas urme adânci, alimentând sîngerosul război civil, desfășurat în paralel cu dezmembrarea Iugoslaviei. Pe 28 septembrie 1944, Agenția Tass a transmis
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
pe care o vorbea era stâlcita, (învățată în timpul războiului, „ca șef de gherilă comunistă”) etc. După ocuparea Iugoslaviei de către nemți, în 1940, iudeo-masoneria din S.U.A. și Anglia s-ar fi hotărât să-l susțină pentru a strânge cât mai mulți iugoslavi neevrei în războiul de eliberare. Înșelătoria a dat rezultatele scontate și „croatul”, cu totul străin de aceste meleaguri, a reușit să preia puterea. Pentru că nu existau suficienți evrei ca să le dea toate posturile cheie ale regimului, a trebuit să se
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
stare de lucruri se trage concluzia că liderii de la Belgrad, „orbiți de îngâmfare”, au uitat rolul hotărâtor al armatei sovietice, „care cu prețul sângelui ei a eliberat numeroase țări cotropite de Hitler, inclusiv Iugoslavia.” Din supralicitarea factorului național, aceeași conducători iugoslavi ar fi tras concluzia, „la fel de falsă și absurdă”, că țara lor „ar putea construi socialismul singură, fără sprijinul forțelor democratice internaționale, fără ajutorul și sprijinul celorlalte țări ale democrației populare și mai ales fără sprijinul și aportul Uniunii Sovietice”. Continuându
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
că au fost lichidate complet „organizațiile dușmanului”. De aceea experiență dobândită va fi folosită împotriva „agenților încă nedemascați sau împotriva acelora pe care dușmanul va mai caută să-i trimită în țara noastră”. Liderul comuniștilor maghiari mai crede că „patrioții iugoslavi vor fi uluiți de revelațiile de la Budapesta” cu privire la vechile legături ale lui Tito și ale celor din jurul său cu serviciile de spionaj occidentale, sfătuindu-i să privească atent la ceea ce se întâmplă în țara lor: imposibilitatea de a citi presă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
al Partidului Muncitoresc Român, liderul pro-moscovit eliminat ulterior de către Gh. Gheorghiu-Dej din structurile puterii. Articolul său, publicat inițial în revistă „Pentru pace trainica, pentru democrație populară!”, din 7 iulie 1950, apoi într-o broșură de sine stătătoare, se intitulează „Goebbels-ii iugoslavi în slujba ațâțătorilor de război”. În opinia sa, personajele din preajma mareșalului care sar asemănă cu Goebbels ar fi „pseudoteoreticienii Djilas și Moșe Piade”, având „odioasa sarcina” de a dezvață cetățenii iugoslavi să mai gândească și de a-i face „să
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cu ajutorul mârșavelor metode folosite de vechea poliție regală sârbă, de serviciile de spionaj ale imperialiștilor din Occident și de Gestapo”. În comandamentul fiecărei unități militare sar fi aflat ofițeri care „aveau că una din sarcini să înlăture, să lichideze pe iugoslavii credincioși poporului, prieteni ai Uniunii Sovietice”. Un exemplu în susținerea acestei afirmații ar fi fost asasinarea lui Ivo Lola Libar, secretar general al Uniunii Tineretului Comunist Iugoslav, membru al Biroului Politic al Partidului Comunist, „erou al luptei de eliberare națională
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Egeeii, Macedonia de Sud și Albania”. Comentariul ce se impune din partea noastră are în vedere că nu este vorba obligatoriu de o complicitate a lui Tito cu anglo-americanii, chiar dacă ceva era și în această direcție, mai degrabă devine evident interesul iugoslavilor că bulgarii să nu pătrundă prea adânc pe teritoriul lor, știute fiind rivalitățile pricinuite de problema macedoneană. Cu toate acestea, Tito a fost obligat la 5 octombrie 1944 să semneze o înțelegere prin care se permitea în mod formal armatei
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
când în cinematografele de la Belgrad au rulat filmele: „Căutarea îndrăgostiților morți”, „Iubita mea Clementina”, „O noapte în Casablanca”, „Eternă Eva”, „Ademenitoarea din New-York”, „Trezirea vrăjitoarei roșii”, „Cele trei vieți ale unei femei”, „Aventurile lui Tarzan la New-York” s. a. Acaparând cinematograful iugoslavilor, americanii ar fi reușit să pătrundă și în studiourile lor, dirijându-le firava producție. Spre exemplu, în filmul „Tinerețe nemuritoare” sunt prezentați că organizatori ai acțiunii de rezistență din timpul războiului „elementele burgheze.” Mai mult, în filmul „Poporul acesta va
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
armate ale Iugoslaviei, Greciei, Turciei și Italiei, ce urmează să apere zona Mării Mediterane, dar să aibă și un rol activ în sectorul Dunării Inferioare și regiunilor de sud-vest ale Uniunii Sovietice. În plus, nu se neglijau propriile interese ale iugoslavilor, turcilor și grecilor, urmărindu-se cucerirea unor teritorii în zonă, cu deosebire de la bulgari și albanezi. Nici nu se putea altfel, doar autorul broșurii este bulgar, un subcapitol este dedicat „activității antibulgare a clicii titoiste”, incepand cu anii războiului când
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
care spunea: „Faptul că țara noastră se află în imediata vecinătate cu Iugoslavia, unde domnește clica fascista a lui Tito-Rankovici, cea mai mârșava agentura a agresorilor americani, cere din partea noastră o permanentă veghe”. Așadar, majoritatea analizelor ce se fac liderului iugoslav, converg către un personaj atent la detalii. Chiar dacă formația să este indiscutabil stalinista, modul cum interpretează și aplică marxismul (respectarea proprietății țărânilor mijlocași și a chiaburilor, cultivarea micii proprietăți din zonele urbane, liberă circulație a mărfurilor occidentale), fac din Tito
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
rece, împotriva a ceea ce se numea pe atunci imperialism, în general, și „clica titoistă”, în special. În acest context tulbure și complicat s-au luat la București măsuri nesăbuite, printre care și deplasarea unor locuitori din zona de frontieră cu iugoslavii. Operațiunea a început odată cu aplicarea măsurilor incluse într-o directivă având caracter secret, inițiată după toate probabilitățile de Ministerul Afacerilor Interne și aprobată la nivelul cel mai înalt. Conținutul ei denotă fără niciun fel de dubii că deportarea a avut
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]