2,397 matches
-
porneau să se învîrtească în spațiul acesteia, dînd impresia că intră sau că ies din clădire. Cetățeanul, "tîrît de curent", intra și el în ușa cu pricina, executa o rotație și revenea nedumerit în hol, în rîsetele farsorilor bucuroși de izbîndă. Succesul era și mai mare în cazul unor reacții în lanț, cînd păcălitul îi antrena în mișcare și pe alții, devenind fără voie aliatul studenților; hazul atunci devenea exploziv. într-o zi, pentru a restabili ordinea, un om de pază
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
alții puteau fi mai informați. Pe Ilie Constantin l-a atras studiul substanței poetice, pe profile, a unei epoci scurte, dar care a înzestrat lirica română cu o serie de personalități și, în opinia sa, cu un set de remarcabile izbânzi. El însuși s-a situat printre fruntașii acelei generații - premiile scriitoricești primite stând dovadă. Prietenilor de atunci le va aduce, prin urmare, o ofrandă - dar și o mână întinsă celor ce nu l-au prețuit, iar, în vreme, au trecut
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
-mi dragoste; iar am devenit idiot și patetic. Iar tu scrii ca un disperat, ca o mașină, ca o sută de mașini. Te mînă moartea din spate, omule - acum sînt macabru! Scrie-mi, fii înțelegător. Peste o lună sau două izbînda ta va fi oficială, vor fi cronici, vor fi contracronici, Marina va avea un bărbat "în prima linie a liricei actuale". Oh! 3 - I - 1968 Emil Brumaru P.S. Azi, în Fălticeni, o femeie superbă pășește domol plutind cu grație pe
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]
-
Florentin Palaghia Zbor inițiatic Aseară caii rodeau lemnul ars al cetății în care, pribeag de un secol, mă strecurasem orb. Și lumina în ascensiune îmi lăsase răni adânci, sângerânde. Mă pregăteam acum, sigur de izbândă, să trec prin apă spre ceresc chip desfigurat de înger, palid și mult prea singur. Apa s-a înroșit. Eu înotam voios, cerul se prăvălise în gene. Vedeam ce încă nu văzuse nimeni, dune imense, pe care pașii inițiatici se
Poezie by Florentin Palaghia () [Corola-journal/Imaginative/12512_a_13837]
-
doamna pisică copilul cîine și fetița pisică bunicul cîine și bunicuța pisică iau cina împreună la capșa mănîncă delicați cu bețișoare de orez salată de frunze de pătrunjel scurt pe doi bărbatul care sînt va naște fiii și fiicele lui izbînzi strălucite ale amorului suprapotent dintre coapsele mădularelor lui și literele imprevizibile de pe cîmpiile de la marginea cefei lui impresionante de taur în egală măsură firesc grotesc și infragrotesc bărbatul care sînt va duela cu moartea și scaeții fără teamă bărbatul care
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
începuturilor radiodifuziunii române, ale postului național de transmisie a cărui aniversare de 75 de ani a fost sărbătorită anul trecut așa cum se cuvenea. Aduc aici și omagiul meu celor care, în urmă cu zeci de ani, au izbutit prima mare izbândă tehnică în domeniul undelor herțiene, oameni care au trecut de mult în eternitate și de ale căror înfăptuiri s-au bucurat generațiile următoare.
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
fi fost norocul), directorul ne aștepta în poartă cu un alai de agronomi băuți (se bea, aici, de dimineață până seara), mă invita la masă - mămăliguță cu brânză și smântână, friptură de văcuță cu mujdei și fructe - ne informa asupra izbânzilor gospodăriei (procente, investiții) apoi ne conducea pe dealul unde făceau elevii practică. De obicei stăteam acolo trei-patru zile, rareori o săptămână, n-aveam ce face, hălăduiam prin vie, mă amețea parfumul îmbătător al strugurilor, sporovăiam cu puștii, erau entuziaști, se
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
l-am pus cîndva în aceste cuvinte făcute din litere. Oricum, cred că e ultima dată cînd mai citesc, obligat fiind, de la un capăt la altul, cartea asta care-i un dulap ratat (pentru că ar fi fost cu adevărat o izbîndă dacă-l alcătuiam din lemn, nu din versuri). Pentru că a venit vorba de dulap, mi-am amintit că, pe vremuri, vreo cîțiva ani m-am gîndit cum să scriu un poem (scurt): cana. Doream să fac o cană din cuvinte
Iar pentru femeile cu sînii nebuni aș avea sutiene de forță! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13925_a_15250]
-
fost povestită de critic la peste un an de la săvîrșirea ei, într-un amplu articol dedicat primului meu roman, tipărit în 1939. Amintesc că acest articol a apărut în volumul Aqua-forte, reprezentînd un pronostic și pentru creația mea viitoare, pentru izbînda din anul 1943 prin apariția romanului intitulat Beznă, premiat de Academia Română și pentru celelalte romane apărute de-a lungul anilor, pentru epopeea istorică a Vlașinilor apărută după mai mult de 20 de ani de la dispariția prematură din viață a lui
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
sursă de durere, materialul din care orice creator adevărat își durează opera. A da chip propriu îndoielilor, temerilor și spaimelor vechi de când lumea, dar atât de vii tocmai pentru că s-au dovedit insolubile, iată ceea ce constituie, după părerea noastră, marea izbândă a picturii lui Liviu Suhar. Publicul iubitor de artă al Iașilor a onorat cum se cuvine momentul aniversar, umplând până la refuz Sala Voievozilor. Mai puțin notabilitățile urbei. Nu spun, Doamne ferește, că activități mai prozaice, dar infinit mai presante, nu le
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
Emil Brumaru Un fel de cîntec amplu, o înmănunchiere doldora de umilințe și izbînzi, o înciorchinare-n mlaștinile raiului tuturor cuvintelor cunoscute, o rugăciune laică în roua iadului, răsfăț savant, și naiv, și tămăduitor. Sensul, aprent indiferent, ca vîntul, va bate întruna. Nici nu-i nevoie să-l cauți, te găsește el pe tine, îți
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14516_a_15841]
-
formau această ciudată expoziție. La prima strigare, s-au strîns puțini cumpărători. N-am să uit niciodată solidaritatea și tenacitatea cu care Mihai Oroveanu, Florin Iaru, Tudor Jebeleanu, Ioan Groșan, Ivette Fulicea s-au învîrtoșat ca inițiativa lor să aibă izbîndă. Și a avut. M-am amestecat și eu printre intențiile lor, deși nu o cunoșteam pe Mady. Îi iubeam poezia și forma ei de libertate chinuită. Am întîlnit-o ultima oară, cred, pe 27 februarie anul trecut, în maiestoasa Sală cu
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
mele păreau că i-au răpit graiul. Găsisem cea mai adevărată motivație, care pornea din sentimentele de prețuire ale Maestrului și, poate, dintr-o afecțiune a lui, care se raportau nu numai la tinerețea mea, ci mai cu seamă la izbînda ce se săvîrșise cu cîteva luni înainte, prin apariția în librării, a romanului meu de debut Bogdana. Cursul pe care pornise discuția noastră părea că luase un drum neprevăzut, care schimbă înțelesul cuvintelor rostite pînă atunci. Lovinescu s-a oprit
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
p. 419-434) întîlnim nume cunoscute și nouă - dintre care cele mai însemnate sînt cele ale lui Mihnea Brindei, Mihai Korne, Maria și Ioana Brătianu, Ion Rațiu, Antonia Constantinescu, Cicerone Poghirc. Deși, acum, nu se mai întîlnește elanul uriaș, încrezător în izbîndă de altădată... Prezentarea pe care dl Djuvara o face acestei perioade are mari lacune - de fapte, de evenimente, de persoane exilate. Dar, bineînțeles, autorul nu face altceva decît să-și descrie propriul itinerariu - al doilea - în Europa. înainte de prăbușirea finală
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
medievale care sug seva timpului istoric evocat. Reveriile, marcate de indimenticabila poezie de debut O fată tînără pe patul morții, își topesc definitiv frăgezimile în sterilitatea unor Satire fără har și haz. Romanele Manoil și Elena apar ca o adevărată izbîndă după un șir de trudnice nefinalizări ale genului, cu expozițiuni semnificative dinspre Ion Ghica și M. Kogălniceanu, dar cu apogeu stilistic în Nicolae Filimon. Piesele de teatru, ca și viețile romanțate ale unor domnitori patrioți merită din plin "vălul" aruncat
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
doi pești se-ndreaptă fiecare pe calea lui Legați unul de altul și amândoi de brațul Mielului Căci "Iată, Domnul Dumnezeu Vine ca un viteaz și brațul Lui spune tot: Iată că plata biruinței lui este cu el și răsplata izbânzii merge înaintea lui" înger Numai ție îți dau Mărturie despre viața mea. Aici stau De demult. Ceara fierbinte ce-mi picură pe degete închipuie o pavăză grea Hotarelor mele. Nu mă mai atinge lumescul. Cerul răsturnat și îndurerat de prea
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
le văd jucate -, trebuie să-i mulțumesc tot preafrumoasei studente care era Ileana pentru puținele dar excelentele spectacole la care m-am lăsat dus, mai mult ca să-i fac ei pe plac. În schimb, ascultam cu mare interes acea adevărată izbândă a anilor '60 care era teatrul la microfon. E greu, e imposibil să vă imaginați acum ce însemnau emisiunile acelea pline de har actoricesc și regizoral; cel puțin două generații, a părinților mei și a mea, au fost pe nesimțite
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
CREDINȚĂ, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2295 din 13 aprilie 2017. Poartă-ți crucea, cu tărie, pân`la capăt, în tăcere, De Demiurg, în mărinimia-I, numai ție ți-a fost dată, Însemn al trinității și-al izbânzii din crâncena durere, Și învață ce-I IUBIREA și CREDINȚA cea adevarată! De povara ți-e prea grea, nu te-ndoi ca o floare, Subjugată-n pragul serii de-a vântului desfătare. În cumplita-ți existență nu te plânge niciodată
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
prima dată, Și urmează-L pe Iisus în CREDINȚA cea adevărată! Citește mai mult Poartă-ți crucea, cu tărie, pân`la capăt, în tăcere,De Demiurg, în mărinimia-I, numai ție ți-a fost dată,Însemn al trinității și-al izbânzii din crâncena durere,Și învață ce-I IUBIREA și CREDINȚA cea adevarată! De povara ți-e prea grea, nu te-ndoi ca o floare,Subjugată-n pragul serii de-a vântului desfătare.În cumplita-ți existență nu te plânge niciodată
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
ni-e sclavă sub tot copacul - răzeșescul sânge și-n toată floarea - -nvăpăiată zâna aici e veșnic cântecul ce plânge Crist veșnic peste noi își tinde mâna ...doar că privighetoarea azi e-un mit și-L vindem ne-ncetat pe Răstignit... IZBÂNDA OSÂNDIȚILOR cu noi dimpreună tot sângeri pe Cruce Hristosule - Frate mai Mare-al simțirii când trece-ascuțișul prin carnea osândei răzbate cu vârfu-n Lumina Sfințirii nu-i lacrimă frântă-n privazul de lume să nu-Ți săgeteze în ochiu-Ți cu strune
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
obidă și lanțuri - scuipații prostimii ne-aduc pe-amândoi în genunchi ca sihaștri: stau om lângă Fulger în jugul mulțimii dar om și cu Fulger răscol' lut și aștri ...Hristosul împarte cu omul osândă: deja iscă-n ceruri Catarg de Izbândă! O GLUMĂ ÎN RATE o - tu - lirică iubire - serafimi și ciori m-ați răzbit cu bezne - crâncen - deznădejdi de flori linge pasărea mâniei câte-un rest de cer eu Te chem dintre ecouri - Cristule de ger știu de chinu-Ți - știi
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
medicală, moment în care multe lucruri interesante ar putea fi descoperite. Fizicienii, matematicienii, medicii, istoricii și filosofii, cu toții ar trebui să-și dea mâna și să coopereze pentru a face noi descoperiri. Științele luate separat au șanse mai mici de izbândă, dar lucrând toate precum componentele unui mecanism sau organism, luate la un loc, acestea ar putea genera o eficiență mult mai ridicată pentru viitoarele descoperiri ale omenirii. Poate că este mai puțin important pentru noi dacă timpul există sau nu
CÂTEVA CIUDĂȚENII ALE TIMPULUI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380690_a_382019]
-
agrară sau comerț, curtenii jefuiau cu mare pasiune și admirabilă abilitate tot ce se mai găsea prin ogradă, lăsat de vechea și nefericita societate anterioară atunci când noroadele erau oprimate și supuse tuturor chinurilor. Putem spune chiar că se reușise o izbândă istorică. Jafurile celor aleși de noroade pentru a le fi înainte mergători erau mult mai eficient decât ale tătarilor, niște fraieri care rămăseseră ca proștii de exemplu negativ în istorie. - Bine, dar noroadele? s-ar întreba vreun cârcotaș. Ele cum
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
de piatră a Făgărașului”, în volumul „Zece prozatori”, debut editorial. Gheorghe Andrei Neagu își exersează condeiul scriind și publicând literatură de specialitate silvică, dar, mai ales, poezie și proză de sertar; este un fervent animator cultural în zona editorial-literară, iar izbânda sa de mare prestigiu este revista „Oglinda literară”, unde va publica, în foileton, romanul „Un securist de tranziție”, inspirat de evenimentele din 1989, la Odobești. Tot în foileton va publica și romanul „Tarantula”, în Revista V, o altă inițiativă a
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
poate imagina: copilăria lipsită de griji într-o familie înstărită, de intelectuali evrei din Maramureș, o adolescență și o tinerețe petrecute în mediile artistice românești și pariziene, o maturitate plină de capcane și o senectute încărcată de melancolii și de izbînzi spirituale. Victimă a holocaustului, a trăit direct infernul lagărelor naziste, scăpat ca prin minune - singurul, de altfel, din familia sa - și socotind această întîmplare drept miracolul celei de-a doua nașteri s-a convertit la creștinism și a îmbrățișat confesiunea
Portretul unui alexandrin: Vasile Kazar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10227_a_11552]