301 matches
-
În această lumină, să încercăm, fără a clipi, a ne uita prin ochean spre originile noastre îndepărtate. Sub unghiul mărit, ni se înfățișează realități neștiute până acum cu privire la apariția și devenirea noastră ca neam. În fața descoperirilor, mirarea ne copleșește cu izbituri puternice. Evidența ne forțează să pășim cu mintea în alte tărâmuri ale cunoașterii. Gândurile ni se îndreaptă către nevoia revizuirii unor axiome înscrise de multă vreme și cu multă trudă de feluriți cărturari în manualele de istorie. Nu avem, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pref. edit., Cluj-Napoca, 2002 (în colaborare cu Maria Pal). Traduceri: Philippe Jones, Timpul dinafara timpului, Cluj-Napoca, 1997, Fragmente de cer, Cluj-Napoca, 2000; Takashi Arima, Umbra lui Ulise, pref. trad., Cluj-Napoca, 1997; Alain Jadot, Ketchup, maioneză, muștar, Cluj-Napoca, 1998; Alain Petre, Izbitura luminii, Cluj-Napoca, 1998; Paul Emond, Iubiri de neatins. Malaga, București, 1999; Lecția tenebrelor. Antologie de poezie belgiană de limbă franceză, pref. trad., Timișoara, 2000; Liliane Wouters, Jurnalul scribului, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Experiența poetică, RL, 1982, 35; Constanța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
ca un fulger și apoi a făcut curba în locul unde drumul satului se bifurcă spre interior. Aci, Peregrine, a oprit mașina cu o hurducătură, a ieșit, a deschis portbagajul, și s-a întors cu un cric, a sfărâmat într-o izbitură restul parbrizului, împroșcându-ne cu o ploaie de așchii de sticlă. Examină apoi crestăturile de pe caroserie. — Ce naiba caută cățeaua asta afurisită aici? mormăi pe un ton care nu părea să aștepte un răspuns. Puțin mai târziu, adăugă îngândurat: era bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lui și, mai mult de frică, începură să-i care cu patul armei, cu pumnii peste cap.. peste unde se nimerea, strivindu-i trupul cu o ură de neînchipuit. Sub ploaia de lovituri, Baltă căzu grămadă între ei... La fiecare izbitură, el le răspundea cu un icnet și un zâmbet, cu ochii ficși într-ai lor... Era istovit, nu-și mai simțea trupul de durere... Durerea fizică n-o mai simți... locul ei, luându-l o senzație de pustiire și tristețe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în tramvaiul 13, prin ușa din față a remorcii și, văzând că la ușa din spate a vagonului Labiș șovăia să urce, de frică să nul scape din filaj, a sărit din tramvai, s-a ciocnit de Labiș care din izbitura neintenționată (?) a securistului a nimerit sub tramvai. Acest securist a venit la spital la Labiș să-i ceară o declarație, în care poetul să specifice că nu are nici o pretenție bănească sau de orice fel, declarație pe care Labiș a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Silvia mă ținea strâns de mână pe când alergam amândoi spre locul în care Amaradia ne prezenta o imagine de Apocalipsă. În sfârșit, am ajuns. De la un mal la celălalt, în susul apei și în josul apei, imagini înfricoșătoare. Apa lovea malurile cu izbituri năprasnice, parcă cerându-le să lase cale liberă mâniei valurilor dezlănțuite. Zgâlțâite, răsucite, afundate și iarăși ridicate al suprafață, gospodării întregi și anexe de gospodării se chinuiau în vâltoarea înspumată. Amaradia înnebunise, iar acum se manifesta la cote fulminante: case
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
distanță ceva mai mare de peronul propriu-zis, într-un spațiu de manevră, la triaj. Acum aluneca fără vlagă, încet, tot mai încet, silențios și lin pe șinele de oțel strălucitor, până s-a oprit într-un zgomot surd, provocat de izbitura înăbușită a tampoanelor unsuroase. În secunda opririi, corpurile noastre flexibile, respectând cu strictețe legea imprescriptibilă a inerției, s-au aplecat în față, apoi, printr-un recul automat, au revenit la poziția inițială. Iar noi, copiii, cum eram în picioare în fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
apoi sfecla de zahăr, fiecare cu destinația sa. Când am ajuns la punctul zero al călătorie noastre nocturne și obligatorii, eu încă dormeam. În clipa în care Neamțul deschidea ușa vagonului, împingând-o, zgomotul produs de cele două role, precum și izbitura ușii ajunsă la capăt de traseu au fost atât de puternice, încât m-au deșteptat brusc. Ceea ce m-a izbit extraordinar în primul moment a fost lumina. Parcă aș fi fost orbul din naștere căruia, după o viață trăită în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
aripile roților din față. — Vezi că spargi radiatoru’! — Radiatoru’! se rățoiește Leontina. O luară Într-un glas după mine Leontina și bărbatu-său. — Și-am să-mi bag pula-n el de radiator! Ha! Ha! Ha! Și la a patra izbitură botul camionului eliberă motorul și căzu la loc pe borduri. Motorul se legăna ușor În lanțul macaralei, desprins din lăcașul său, iar Andrei, că asta avea, domnu’ Gomoiu, s-a sudat cu rugină. Râse: da-l vezi că știe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
treimi dintr-o capsulă. - Jumate e mai mult decît suficient, a zis el. Îți spun că-i tare. - Atîta e-n regulă. Dar Îndată ce mi-am scos acul din venă, am știut că nu e-n regulă. Am simțit o izbitură Înfundată În inimă. Fața lui Pat a-nceput să se Înnegrească de la margini, apoi negreala s-a-ntins și i-a acoperit toată fața. Îmi simțeam ochii rostogolindu-se În orbite. Mi-am revenit după cîteva ore. Pat plecase. Eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
la persoane tinere al patrulea zgomot cardiac nu se percepe acustic ci numai fonocardiografic, este un zgomot atrial ce apare în hipertrofia atrială Șocul apexian poate fi palpat la nivelul spațiului 5 intercostal stâng, pe linia medioclaviculară, sub forma unei izbituri ritmice sincrone cu sistola cardiacă, sau poate fi înregistrat grafic, obținându se o cardiogramă. Este produs de rotația de la stânga la dreapta a cordului în cursul sistolei ce aduce ventriculul stâng în contact cu peretele toracic. Manifestările electrice ale cordului
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
abia devine ea curată. Noaptea să nu se aducă apă de la vreo fîntînă, căci împre jurul ei joacă ielele, și [pe] cel care va lua apă îl va lua din iele. Să nu aduci apă sara, căci e rău de izbituri*; sau, dacă aduci, să verși din ea în foc de trei ori. Donița cu apă din care se bea să nu se lase noaptea afară, căci beau șoimărițele din ea și șoimăresc pe cel ce bea la urmă. în donița
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-mbolnăvești marți, nu te mai scoli. (Gh.F.C.) Marina Sărbătoarea Mărina [Sf. Marina, 17 iulie] se ține, adică nu se lucrează absolut nimic în acea zi, fiindcă e rău de lovituri. Balega și mătura din ziua de Mărina sînt bune de izbituri. Masă Dacă pocnește masa sau altăceva din casă, apoi e semn că casnicii se vor muta din acea casă. Mazăre Se crede că nu este bine a vărsa mazăre pe jos, căci ele ar fi lacrimile Maicii Domnului, care nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la aprin derea focului inima căruței - bucată de lemn ce leagă osia din spate iță - fir de urzeală ce formează rostul la țesut izbitură - vînătaie î îmbărbura (a) - a unge fruntea, bărbia etc. îmbumba (a) - a încheia nasturele împăna (a) - a pune pene împroura (a) - a vesti împușcată - plantă încelui (a) - a fura închiotora (a) - a lega încolți (a) - a înfige colți încura (a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ivit din popor, ce își nota o zicere măiastră, un ochi de proverb, o rază de doină. Un om ce a luat cunoștință de noi. În ultima - „Șalul alb” - veți găsi, în schimb, un Eminescu obosit de atâtea vitregii, de izbitura puternică a valurilor, de înțepătura tăioasă a vânturilor, o corabie care a izbutit, totuși, să vină spre noi. Dar în cea de a doua, care marchează și debutul dumneavoastră scenic? Piesa se numea, de fapt, „Încotro, dragul meu rătăcitor?“. Am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
comparație cu cele ale animalelor, evidențiindu-se faptul că unele dintre ele pot fi și atavisme prin care oamenii se aseamănă cu ceea ce au fost ei odată, într-un trecut natural-istoric. În vremuri străvechi pumnul strâns era un simbol pentru izbitura ce putea să urmeze prin consecință, la fel cum părul zbârlit venea să-l înspăimânte și mai mult pe adversarul apărut în față. La fel rânjitul dinților, umflarea penelor anunțau atacul sau fuga. Erau reacții adaptative decisive în supraviețuire și
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
înaintată, cu edeme până la mijloc, în care era, cu traumele datorită bătăii, cu lipsa de orice asistanță medicală și acum și cu lipsa de alimentație autoimpusă, sfârșitul nu putea să fie departe. La vreo câteve zile s-a auzit o izbitură grea în pardoseala de beton. Probabil cineva căzuse. Alarmarea gardienilor prin bătăi în ușă, mișcările de pe coridor, o voce care constata: „a murit banditul!”, alta: „scoateți-l din celulă!”, apoi hârșâitul unui trup dus târâș spre ieșire i-a lămurit
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Ștefan cel Mare și Sfînt era interzisă, Sorin și cu doi prieteni forțează bariera într-o viteză nebună și surprinde pe carosabil un învățător tînăr, venit în Iași cu treburi de-ale sale. Din biroul meu, cu geamul deschis, aud izbitura și realizez că s-a consumat o tragedie. Ies în stradă și-l văd pe învățător lungit pe asfalt și cuprins de convulsii. De sub cap sîngele curgea abundent, ajungînd la 1,5 m distanță. Lumea este revoltată. Eu fierb și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
e vorba. Avea încredere în mine că o să deduc din discursul lui sibilinic cum stătuseră de fapt lucrurile. Apoi s-a apucat iarăși să bocăne în gresia aia furată de la școală. Am mai încercat să-l întreb ceva, dar, din cauza izbiturilor, nu m-a auzit. De fiecare dată când nu înțelegea ce-i spui, hăhăia aprobator și zicea ceva de genul „Păi, da!“. Ca și cum te-a înțeles la perfecție, îți dă dreptate întru totul. Io am uneori un ton insinuant, sarcastic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
-se în mișcări circulare infinite ca un halucinant joc de călușei. În distracția lor inconștientă și criminală, forțele atacatoare se înmulțeau, devenind tot mai agresive și posesive, în timp ce rezervele de energie vitală ale mamei se diminuau văzând cu ochii. În timp ce izbiturile de vânt îi fâlfâiau poalele paltonului vechi și peticit gata să-l sfâșie, deposedând-o și de acest precar mijloc de apărare împotriva frigului, alte lovituri iuți, încărcate cu milioane de măzărichi tăioase și dureroase, păleau rapid și diabolic partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
milă într-o nepăsare de-a dreptul criminală. În stânga și în dreapta mea, lopețile vâjâiau prin aer repezindu-se cu o ură bestială asupra puilor nevinovați, cu ciocurile larg deschise și ochii clipind neștiutori, care într-o secundă deveneau terci sub izbitura năprasnică a uneltei ucigașe. Păduricea fumega asemenea unui incendiu de proporții, dispersând în văzduh mirosul de carne pârjolită. N-aveau nici o putere de apărare. Erau prea slabi. Erau sortiți pieirii. În tot acest interval de timp, deasupra salcâmilor, atingându-le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
în lumea lor, a umbrelor. Strigătele și zgomotele erau din ce în ce mai distincte, mai clare și mai perceptibile, până când aparatul nostru auditiv a deslușit limpede o voce omenească. Hei! Mai trăiți? Curaj! Gata, sunteți salvați! Vocea primarului, sonoră și optimistă, ca și izbiturile lopeților care loveau ritmic lemnul ușilor din exterior degajând zăpada ne-au convins că nu aveam halucinații și că totul era aievea. Ușa de la intrare s-a deschis larg, iar în fața noastră se afla primarul împreună cu un grup de bărbați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Vă imaginați ce plăcere, ce surpriză și încântare simțeam când fenomenul se petrecea noaptea, în timpul somnului, și te trezeai dintr-o dată cu paleașca aia pe obraz de ziceai că te-a lovit calul, trezindu-te înfricoșat, amețit și năucit de puterea izbiturii? Atunci te întrebai pe bună dreptate înfuriat, disperat și revoltat. Ce mama dracului se întâmplă? Până când??! "O, Eli,Eli, Lama Sabachtani? " (Matei, 27:47) ("Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?") ...Acum era iarnă. Nu despre ploaie era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
au auzit niște bufnituri în interiorul cămăruței. Spațiul se umpluse deja de un fum dens, de parc-ar fi fost o ceață puternică într-o dimineață de toamnă târzie. Aproape că nu se mai zărea nimic. S-a auzit din nou izbitura în geam și în aceeași clipă am deslușit silueta unei pisici gri cu pete albe înnebunită de groază, cățărându-se disperată pe cerceveaua gemulețului, căutând înfrigurată o crăpătură, o gaură, un spațiu prin care să se strecoare afară. A alunecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dinții ascuțiți în palma șintărului. Acesta, luat prin surprindere și urlând de durere, a prins fulgerător animalul cu ambele mâini, l-a ridicat deasupra capului și icnind din toate măruntaiele l-a repezit cu o forță turbată spre pământ. Puterea izbiturii a fost atât de violentă, încât pentru câteva secunde pisica a rămas inertă pe solul uscat, presărat cu pietriș. Un firicel de sânge se scurgea din botișorul traumatizat, înroșind pământul. Cu un efort incredibil, s-a ridicat, făcând câțiva pași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]