164 matches
-
CEE , la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013. ... Capitolul IV Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural Articolul 41 Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, șeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8. Articolul 42 (1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv peșteri, depozite fosilifere
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262259_a_263588]
-
CEE , la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013. ... Capitolul IV Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural Articolul 41 Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, șeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8. Articolul 42 (1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv peșteri, depozite fosilifere
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264764_a_266093]
-
CEE , la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013. ... Capitolul IV Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural Articolul 41 Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, șeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8. Articolul 42 (1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv peșteri, depozite fosilifere
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258294_a_259623]
-
CEE , la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013. ... Capitolul IV Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural Articolul 41 Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, șeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8. Articolul 42 (1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv peșteri, depozite fosilifere
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
CEE , la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013. ... Capitolul IV Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural Articolul 41 Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, șeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8. Articolul 42 (1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv peșteri, depozite fosilifere
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
CEE , la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013. ... Capitolul IV Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural Articolul 41 Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, șeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8. Articolul 42 (1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv pe��teri, depozite
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
fost creată pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica, relict glaciar și specie foarte rară pentru țara noastră, legată de existență condițiilor de mlaștină eutrofa. De un interes științific deosebit se bucură și stâncăriile calcaroase din acest perimetru. Rezervatia mixtă „Peșteră și Izbucul Izvorul Albastru al Izei” are scopul de a proteja izbucul (izvorul) de la obârșia Izei, păstrându-i climatul, vegetația și peisajul. Peșteră de la Izvorul Izei are statutul de rezervație speologica. Rezervatia naturală Piatră Rea este situată la nord de creasta principala
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
specie foarte rară pentru țara noastră, legată de existență condițiilor de mlaștină eutrofa. De un interes științific deosebit se bucură și stâncăriile calcaroase din acest perimetru. Rezervatia mixtă „Peșteră și Izbucul Izvorul Albastru al Izei” are scopul de a proteja izbucul (izvorul) de la obârșia Izei, păstrându-i climatul, vegetația și peisajul. Peșteră de la Izvorul Izei are statutul de rezervație speologica. Rezervatia naturală Piatră Rea este situată la nord de creasta principala a Munților Rodnei și protejează - intr-un perimetru de cca.
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
de: Vîrful Comorîșniței (1015 m), Vîrșețu Mare (1052 m), Curmătura Băniei (1068 m), Domăneasa, Vîrful Răspunsului (915 m). Fenomenul carstic este prezent în munții noștri doar înspre extremitatea sudică. Cleanțurile care străjuiesc Valea Mare, porțiunile înguste cum sunt Cheile Voinicoțului, izbucurile sau „bigărele”, peșterile sau găurile din stânci, toate trădează un relief calcaros. Peșterile care există în teritoriul localității Bănia sunt bine ascunse și nu pot fi găsite decât de cunoscătorii acestor locuri. Cea mai mare și cea mai lungă între
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
teleschi și una dotată cu telescaun ; vară, obiectivele turistice din localitate și din apropiere sunt: Ghețarul Vârtop, Peșteră Coiba Mare, Vârful Bihorul, Vârful Piatră Grăitoare, Vârful Tăul Mare, Cascadă Buciniș, Cascadă Vârciorog, Muzeul Patrahaitești, Groapă Ruginoasa, Ghețarul Scărișoara, Cetățile Ponorului, Izbucul Tăuz, Peșteră Poartă lui Ionele etc.
Arieșeni, Alba () [Corola-website/Science/300144_a_301473]
-
funcționarii, se grupează în: efemere, periodice și permanente. a)Izvoarele efemere (ocazionale) functionează după ploi sau după topirea zăpezii și sunt caracteristice carstului superficial. b)Izvoarele periodice (cu sifonaj, intermitente) se caracterizează prin erupții ale apei și se subîmpart în: izbucuri și estavele. - izbucurile au la baza principiul sifonajului. În golurile carstice se acumulează apă până la un anumit nivel (de evacuare); de la acesta izvorul prezintă scurgere până când apa atinge nivelul de oprire, în golul carstic pătrunzând aer; se întâlnesc la Călugări
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
în: efemere, periodice și permanente. a)Izvoarele efemere (ocazionale) functionează după ploi sau după topirea zăpezii și sunt caracteristice carstului superficial. b)Izvoarele periodice (cu sifonaj, intermitente) se caracterizează prin erupții ale apei și se subîmpart în: izbucuri și estavele. - izbucurile au la baza principiul sifonajului. În golurile carstice se acumulează apă până la un anumit nivel (de evacuare); de la acesta izvorul prezintă scurgere până când apa atinge nivelul de oprire, în golul carstic pătrunzând aer; se întâlnesc la Călugări (lângă Vașcău), Bujor
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
de oprire, în golul carstic pătrunzând aer; se întâlnesc la Călugări (lângă Vașcău), Bujor (Munții Apuseni) și Bigar (Munții Banatului). - estavelele funcționează alternativ ca ponor (când apa este puțină, apele de suprafață se scurg prin fisuri în subteran) și ca izbuc, când apa este multă și debușează pe orificiul fostului ponor, la suprafață, sub formă de izvor. La noi sunt cunoscute estavelele Ponoare (Podișul Mehedinți) și Țarina (Podișul Vașcăului). c)Izvoarele permanente sunt legate de zona de profunzime. În cadrul lor se
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
pâraie dispar în subteran prin Ponorul de la Întorsuri, Ponorul de la Peșteruță, Ponorul de la Acre sau Ponorul Ponoraș. Marcările cu fluoresceină au demonstrat că apele captate prin ponoarele menționate apar din nou la suprafață, după trasee subterane de câțiva km, prin izbucurile Dămișenilor (Toaia, Munău, Peșteruță), Brătcanilor (Ponoraș), Peștera cu Apă din Valea Leșului (Acre), Toplicioarei (Întorsuri). De semnalat este și prezența unor lacuri temporare, formate mai ales primăvara, odată cu topirea zăpezii, sau la ploi mari: Bălțile Munăului, Balta Bivolilor, Lacul Toaia
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
de peșteri (Acre, Chivadarului, Întorsuri, Ponoraș, Toaia, Peștera din Dealul Berii etc.), avene (Poșiștăul din Glimeia Mică, Groapa Sturzului, Poșiștăul lui Toderea Haiului, Poșiștăul Ministerului, Poșiștăul lui Pașcalău, Poșiștăul din Piciorul Gol etc.), ponoare (Toaia, Munău, Întorsuri, Peșteruță, Acre, Ponoraș), izbucuri (Dămișenilor, pe valea Brătcuței) ș.a. De asemenea, având în vedere distanța relativă redusă, din Damiș se poate ajunge ușor în orașele Oradea, Aleșd, Beiuș (la tradiționalul târg de joia), la peșterile Meziad, Urșilor de la Chișcău, Vântului, Ungurului, Moanei, Lesiana sau
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
localitățile mai importante Suplacu de Barcău, Marghita și Berettyóújfalu. Râul Barcău se formează dintr-o serie de izvoare situate în Piemontul Oșteana la limita dintre Munții Mezeș și Munții Plopiș. Majoritatea prezentărilor turistice ale zonei, identifică izvoarele Barcăului în două izbucuri: "Izbucul Mare" și "Izbucul Mic". Această desemnare este improprie. Izbucul Mare alimentează de fapt, Valea Măgurii care se varsă în Toplița. Debitele din Izbucul Mic se varsă în râul Răchita. Cursul superior al râului Barcău, amonte de confluența cu râul
Râul Barcău, Criș () [Corola-website/Science/298718_a_300047]
-
mai importante Suplacu de Barcău, Marghita și Berettyóújfalu. Râul Barcău se formează dintr-o serie de izvoare situate în Piemontul Oșteana la limita dintre Munții Mezeș și Munții Plopiș. Majoritatea prezentărilor turistice ale zonei, identifică izvoarele Barcăului în două izbucuri: "Izbucul Mare" și "Izbucul Mic". Această desemnare este improprie. Izbucul Mare alimentează de fapt, Valea Măgurii care se varsă în Toplița. Debitele din Izbucul Mic se varsă în râul Răchita. Cursul superior al râului Barcău, amonte de confluența cu râul Răchita
Râul Barcău, Criș () [Corola-website/Science/298718_a_300047]
-
de Barcău, Marghita și Berettyóújfalu. Râul Barcău se formează dintr-o serie de izvoare situate în Piemontul Oșteana la limita dintre Munții Mezeș și Munții Plopiș. Majoritatea prezentărilor turistice ale zonei, identifică izvoarele Barcăului în două izbucuri: "Izbucul Mare" și "Izbucul Mic". Această desemnare este improprie. Izbucul Mare alimentează de fapt, Valea Măgurii care se varsă în Toplița. Debitele din Izbucul Mic se varsă în râul Răchita. Cursul superior al râului Barcău, amonte de confluența cu râul Răchita este cunscut sub
Râul Barcău, Criș () [Corola-website/Science/298718_a_300047]
-
Barcău se formează dintr-o serie de izvoare situate în Piemontul Oșteana la limita dintre Munții Mezeș și Munții Plopiș. Majoritatea prezentărilor turistice ale zonei, identifică izvoarele Barcăului în două izbucuri: "Izbucul Mare" și "Izbucul Mic". Această desemnare este improprie. Izbucul Mare alimentează de fapt, Valea Măgurii care se varsă în Toplița. Debitele din Izbucul Mic se varsă în râul Răchita. Cursul superior al râului Barcău, amonte de confluența cu râul Răchita este cunscut sub numele de Râul Ștei, Râul Berchesei
Râul Barcău, Criș () [Corola-website/Science/298718_a_300047]
-
dintre Munții Mezeș și Munții Plopiș. Majoritatea prezentărilor turistice ale zonei, identifică izvoarele Barcăului în două izbucuri: "Izbucul Mare" și "Izbucul Mic". Această desemnare este improprie. Izbucul Mare alimentează de fapt, Valea Măgurii care se varsă în Toplița. Debitele din Izbucul Mic se varsă în râul Răchita. Cursul superior al râului Barcău, amonte de confluența cu râul Răchita este cunscut sub numele de Râul Ștei, Râul Berchesei sau Râul Bărcașu. Pe sectorul dintre confluența cu râul Barcău și Râul Toplița, râul
Râul Barcău, Criș () [Corola-website/Science/298718_a_300047]
-
speciile de animale amintim capra neagră ("Rupicapra rupicapra"), declarată monument al naturii, căpriorul, mistrețul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veverița. Cheile Dâmbovicioarei și Peștera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneștilor, izbucurile Fântânile Domnilor și Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peștera Stanciului, Moara Dracului. Aminitim Marele Grohotiș care este o pânză de pietre instabile de 4 km. Reportaje Vârfuri de peste 2500 de metri Moldoveanu- 2.544 m • Negoiu- 2.535
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
și speologic, dintre care: Pietrosu Mare (rezervație naturală inclusă în programul mondial al UNESCO - „Omul și biosfera”), Piatra Rea, Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Peștera din Valea Cobășelului, Ineu - Lala, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Izvorul Bătrâna, Izvoarele Mihăiesei, Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei. Munții Rodnei prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Tufărișuri
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
mediană în care predomină relieful carstic, reprezentat prin polii, doline(numite vârcane local, exemplu de vale de doline fiind Valea Iabalcei, lungă de 6 km, unde întâlnim aproximativ 50 de doline pe km²), chei(Cheile Carașului), cursuri de ape subterane, izbucuri. Influența tectonicii, respectiv stilul tectonic jurasic efectiv, de cute, în zona Prolaz Iabalcea, a condiționat formarea unor suprafețe structurale și creste, ce contrastează uneori cu relieful platourilor cu doline și polii. Zona Carașova este inclusă în categoria de carst carpatic
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
sunt: Zona Carașova se înscrie în bazinul de recepție al râului Caraș, care în ansamblul său se prezintă sub dorma unui dreptunghi slab arcuit. Râul Caraș își adună izvoarele de pe versantul vestic al masivului Semenic, și cel al munților Aninei- izbucul de la Cârmeală. Lungimea totală a râului este de 128 km(30 pe teritoriul Serbiei)și pe suprafața României drenează 1.148 kmp. Lățimea maximă a bazinului de recepție se înregistrează în dreptul localității Carașova cu un coeficient de asimetrie de 0
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
alterare ridicat, se formează o pătură acviferă, care la precipitații normale se acumulează și izvorăște la baza versanților. Au o curgere permanentă și debite foarte variabile. În zonele calcaroase se acumulează importante cantități de apă din precipitații care debușează în izbucuri, lapiezuri. Coșuștea are izvoarele în județul Mehedinți într-o asemenea zonă la altitudini de 580 m. Alte cursuri de apă de pe teritoriul comunei sunt și pârâurile Prejna, Gornovița și Balta din bazinul hidrografic al râului Topolnița. La nivelul comunei se
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]