159 matches
-
fost creată pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica, relict glaciar și specie foarte rară pentru țara noastră, legată de existență condițiilor de mlaștină eutrofa. De un interes științific deosebit se bucură și stâncăriile calcaroase din acest perimetru. Rezervatia mixtă „Peșteră și Izbucul Izvorul Albastru al Izei” are scopul de a proteja izbucul (izvorul) de la obârșia Izei, păstrându-i climatul, vegetația și peisajul. Peșteră de la Izvorul Izei are statutul de rezervație speologica. Rezervatia naturală Piatră Rea este situată la nord de creasta principala
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
specie foarte rară pentru țara noastră, legată de existență condițiilor de mlaștină eutrofa. De un interes științific deosebit se bucură și stâncăriile calcaroase din acest perimetru. Rezervatia mixtă „Peșteră și Izbucul Izvorul Albastru al Izei” are scopul de a proteja izbucul (izvorul) de la obârșia Izei, păstrându-i climatul, vegetația și peisajul. Peșteră de la Izvorul Izei are statutul de rezervație speologica. Rezervatia naturală Piatră Rea este situată la nord de creasta principala a Munților Rodnei și protejează - intr-un perimetru de cca.
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
calcit și aragonit (Sântămărian,1992). Speleotemele de moonmilk sunt de compoziție calcitică. Cel de-al doilea nivel este activ și își are probabil originea în pierderile în pat din Valea Albacului, cu resurgența, stabilită prin marcare cu fluoresceină, într-un izbuc situat la 4 km în aval. Peștera prezintă o ventilație unidirecțională, ascendentă, în regim de iarnă și descendentă, în regim de vară. Se pot distinge două zone meroclimatice: un meroclimat de perturbație, corespunzător sectorului afectat de curentul de convecție estival
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
de Vest, Vașcăul este poziționat la intersecția paralelei de 46° 28′ latitudine N cu meridianul de 22° 28′ longitudine E. Localitatea este limitată în Est de satele Vărzarii de Jos și Vărzarii de Sus, în Sud de satele Cărpinet și Izbuc, la Vest se învecinează cu satele Câmp și Colești, în Nord cu satul Șuștiu (localitate componentă a comunei Lunca), iar în imediata vecinătatea se găsesc alte două orașe ale județului: orașul Nucet - în Est, iar la 7 kilometri spre Nord
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
ale județului: orașul Nucet - în Est, iar la 7 kilometri spre Nord, se află orașul Ștei. Vașcăul, luat împreună cu satele componente, prezintă următoarele limite: Nord - satul Șuștiu, Nord-Est - satul Sîrbești (comuna Lunca), satul Cîmpani (comuna Cîmpani), Sud - satele Leheceni, Cărpinet, Izbuc (comuna Cărpinet), Sud-Vest - comunele Dezna și Moneasa (județul Arad), Sud-Est - satele Poiana, Săliște de Vașcău (comuna Criștiorul de Jos), Est - Fînațe (comuna Cîmpani) și orașul Nucet. În componența orașului Vașcău intră satele: Suprafața totală a teritoriului orașului Vașcău împreună cu localitățile
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
Platoul Vașcău este sărac în ape permanente, ele pierzându-se în ponoare. Printre aceste văi se remarcă: valea Cohuri-Ponor, valea Ponoraș și valea Recea. Cea mai semnificativă, ca debit și lungime, este valea Pampăr, care vine de la Călugări, trece prin Izbuc, apoi se pierde într-o uriașă gură de peșteră numită Cîmpeneasca (avenul are 35 m adâncime). După aproximativ 3 km de la gura peșterii, drum străbătut subteran de Pampăr, apa iese la suprafață la Vașcău, într-un punct numit izvorul din
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
de peșteră numită Cîmpeneasca (avenul are 35 m adâncime). După aproximativ 3 km de la gura peșterii, drum străbătut subteran de Pampăr, apa iese la suprafață la Vașcău, într-un punct numit izvorul din Boiu. Pe marginea Platoului Vașcău sunt 2 izbucuri deosebite: unul în valea Brihenilor și altul în hotarul localității Călugări. Izbucul de la Călugări, care în trecut avea dublă intermitență, în prezent are o singură intermitență, fiind declarat rezervație geologică naturală. De-a lungul munților se întind Dealurile Crișene ca
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
km de la gura peșterii, drum străbătut subteran de Pampăr, apa iese la suprafață la Vașcău, într-un punct numit izvorul din Boiu. Pe marginea Platoului Vașcău sunt 2 izbucuri deosebite: unul în valea Brihenilor și altul în hotarul localității Călugări. Izbucul de la Călugări, care în trecut avea dublă intermitență, în prezent are o singură intermitență, fiind declarat rezervație geologică naturală. De-a lungul munților se întind Dealurile Crișene ca o treaptă prelungă a Munților Apuseni, având în interiorul Depresiunii Beiușului o dispoziție
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
sunt rezultatul unui proces de eroziune asupra piemontului de acumulare de la baza Munților Apuseni, precum și asupra unui strat de marne, argile, pietrișuri și nisipuri. Din Dealul Curmăturii Criștiorului, prin culmea principală care trece din Dealul Mare prin Dealul Murgului, Dealurile Izbucului până la Dealurile Vașcăului se prezintă sub forma unui lanț de culmi deluroase, între care amintim: Ronțaru (910 m - Colești), Cicera Ursului (900 m - Câmp), Merișor sau Porceasa (900 m - Câmp-Moți), Vf. Runcului (860 m - Briheni), Măgura Osoiului (620 m - Vașcău
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
de arhitectură populară, monumente ale naturii, biserici din lemn: bisericile din lemn de la Fânațe, Rieni, Brădet; numeroase peșteri: Peștera de la Fânațe, peșterile din zona izvoarelor Crișului Negru, Porțile Bihorului, peșterile de pe Valea Sighiștelului, Peștera Urșilor de la Chișcău, Peștera de la Câmpeneasa (Izbuc). Se află la o distanță de 3,5 km de orașul Vașcău, situată la cca. 100-150 m de ultima casă din Izbuc; traseul este accesibil cu mașina până la un anumit punct, după care se merge pe o potecă ușoară. Peștera
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
din zona izvoarelor Crișului Negru, Porțile Bihorului, peșterile de pe Valea Sighiștelului, Peștera Urșilor de la Chișcău, Peștera de la Câmpeneasa (Izbuc). Se află la o distanță de 3,5 km de orașul Vașcău, situată la cca. 100-150 m de ultima casă din Izbuc; traseul este accesibil cu mașina până la un anumit punct, după care se merge pe o potecă ușoară. Peștera este situată într-o adâncitură a depresiunii Țarina, între pădurile Curpiniș (N-V) și Fața Dealului (N-NE). Apele Râului Țarinii (denumit
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
care se merge pe o potecă ușoară. Peștera este situată într-o adâncitură a depresiunii Țarina, între pădurile Curpiniș (N-V) și Fața Dealului (N-NE). Apele Râului Țarinii (denumit si Valea Pampărului), după ce vin de la Călugări și străbat satul Izbuc, cotesc brusc și se prăvălesc de la o înălțime de 35 m spre imensa gură a peșterii, fiind parcă înghițite de peșteră. Dar după ce străbat o distanță de 2 km prin peșteră, apele Pampărului ies la lumina zilei la Vașcău la
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
35 m spre imensa gură a peșterii, fiind parcă înghițite de peșteră. Dar după ce străbat o distanță de 2 km prin peșteră, apele Pampărului ies la lumina zilei la Vașcău la o distanță de 500 m de oraș, formând un „izbuc” puternic numit Izvorul Boiului. În ceea ce privește numele Peșterii Câmpeneasca se spune că acesta s-ar trage de la numele depresiunii Țarina, unde se află peștera și care, având aspectul unui câmp și fiind vechi loc de pășunat pentru animalele oamenilor din zonă
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
trage și denumirea unei străzi din oraș, situată foarte aproape de izvor, care și în ziua de azi se numește Strada Boiu. Un alt punct de atracție al zonei îl constituie satul Călugări, localitate componentă a comunei Cărpinet, sat renumit datorită Izbucului de la Călugări. Este vorba de un fenomen carstic, apa izvorului izbucnind la suprafață și apoi retrăgându-se (mecanismul de golire se produce pe baza sifonării unui bazin carstic), ciclu repetându-se la un interval de 15-40 de minute, în funcție de debitul
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
mecanismul de golire se produce pe baza sifonării unui bazin carstic), ciclu repetându-se la un interval de 15-40 de minute, în funcție de debitul apelor izvorului. Crezând în proprietățile miraculoase ale apelor izvorului, aici a fost înființată o mănăstire, Mănăstirea de la Izbuc, care a devenit un atractiv punct turistic cercetat și vizitat de foarte multă lume. Pelerinajele au loc aici în fiecare an, la sărbătoarea de „Sfânta Maria Mare”, în data de 15 august, și la sărbătoarea „Înălțarea Domnului”, în data de
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
asupra rezervației au început prin construirea unei captări de apă în anul 1953 la un izvor din Cheile Șugăului, pentru cariera din proximitate - a Fabricii de ciment din Tașca Ele s-au reluat în 1999 prin lucrări miniere la un izbuc. Odată cu cu distrugerea în anul 2002 a acestuia prin dinamitări, în vederea construirii unei captări pentru o fabrică de îmbuteliere a apei, intervențiile au căpătat un aspect controversat. Declanșarea în 2006 a lucrărilor de modernizare a vechii captării de apă a
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
în estul satului Hodobana. La baza unui perete stâncos ce se îndreaptă aproape vertical către cer, apa care a intrat circa 2.5 km mai la deal prin imensul portal al peșterii Coiba Mare iese în sfârșit la lumină, prin Izbucul Tăuz. Accesul către micul ochi verde de apă este relativ ușor. Din centrul comunei Gardă de Sus se urmează cursul Văii Gardă... până la izbuc. Ce se ascunde sub oglina apei e o altă poveste... Primele tentative de depășire a izbucului
Izbucul Tăuzului () [Corola-website/Science/325635_a_326964]
-
mai la deal prin imensul portal al peșterii Coiba Mare iese în sfârșit la lumină, prin Izbucul Tăuz. Accesul către micul ochi verde de apă este relativ ușor. Din centrul comunei Gardă de Sus se urmează cursul Văii Gardă... până la izbuc. Ce se ascunde sub oglina apei e o altă poveste... Primele tentative de depășire a izbucului și pătrunderea în acest mare sistem de peșteri, din care mai fac parte și peșterile Coiba Mare și Coiba Mică, au fost făcute în
Izbucul Tăuzului () [Corola-website/Science/325635_a_326964]
-
Izbucul Tăuz. Accesul către micul ochi verde de apă este relativ ușor. Din centrul comunei Gardă de Sus se urmează cursul Văii Gardă... până la izbuc. Ce se ascunde sub oglina apei e o altă poveste... Primele tentative de depășire a izbucului și pătrunderea în acest mare sistem de peșteri, din care mai fac parte și peșterile Coiba Mare și Coiba Mică, au fost făcute în 1982, cănd scufundatorul maghiar Czako Laszlo, sprijinit de Liviu Vălenaș și Halasi Gábor, reușește să treacă
Izbucul Tăuzului () [Corola-website/Science/325635_a_326964]
-
de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 1 ha. Rezervatia naturală (inclusă în Parcul Natural Apuseni) reprezintă o zona montană în al carei areal se află un izvor cu activitate intermitenta (izbuc), ce funcționează pe principiul sifonului (cu o adâncime de 85 m.), unde ies la suprafață apele pierdute în peșterile Coiba Mică și Coiba Mare, formând un adevărat rău, care după un parcurs de cca. 100 m. intra în apele pârâului
Izbucul Tăuzului () [Corola-website/Science/325635_a_326964]
-
Coiba Mare, formând un adevărat rău, care după un parcurs de cca. 100 m. intra în apele pârâului Gardă Seaca, un afluent al Arieșului Mare. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Izbucul Tauz - fotografii și informații turistice Izbucul Tauz și alte obiective turistice din apropiere Speosub Izbucul Tauz Reportaj
Izbucul Tăuzului () [Corola-website/Science/325635_a_326964]
-
care după un parcurs de cca. 100 m. intra în apele pârâului Gardă Seaca, un afluent al Arieșului Mare. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Izbucul Tauz - fotografii și informații turistice Izbucul Tauz și alte obiective turistice din apropiere Speosub Izbucul Tauz Reportaj
Izbucul Tăuzului () [Corola-website/Science/325635_a_326964]
-
în apele pârâului Gardă Seaca, un afluent al Arieșului Mare. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Izbucul Tauz - fotografii și informații turistice Izbucul Tauz și alte obiective turistice din apropiere Speosub Izbucul Tauz Reportaj
Izbucul Tăuzului () [Corola-website/Science/325635_a_326964]
-
ha. Aceasta este inclusă în Parcul Național Semenic - Cheile Carașului, parc natural aflat pe suprafața teritorială a sitului de importanță comunitară "Cheile Nerei - Beușnița". Aria naturală prezină un relief carstic cu micașisturi și calcare; grohotișuri, peșteri, avene, doline, lapiezuri, ponoare, izbucuri, izvoare, văi (râul Cerna cu afluenții: "Valea Lupului, Valea Rusului, Valea Sorchi, Valea Sterneac"), abrupturi cu pereți calcaroși, poiene, pajiști și păduri; cu floră și faună specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă" și protejază specii importante din fauna, ihtiofauna și floră Maramureșului. Situl include rezervațiile naturale: Arcer - Țibleș Bran, Peșteră din Dealul Solovan și Peșteră și izbucul Izvorul Albastru al Izei. La baza desemnării sitului se mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 22 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]