1,606 matches
-
eliberarea cugetului pentru a fi în stare să primească noul trecut, fabricat de ideologi. (Nu cântă comuniștii: "sfârșiți o dată cu trecutul negru..."?) Proces comparabil cu cel ce guvernează ideea creștină că e "fericit cel sărac cu duhul", adică acela care a izgonit din cugetul sau totul, golindu-l pentru a lăsa loc lui Dumnezeu. Dar între Dumnezeu și surogatul sau comunist, ce diferența? Desigur, tot infantilă ar părea și ideea comunistă a ștergerii memoriei, deci a trecutului, dacă n-ar stă în spatele
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]
-
că, fără a diminua din toate timpurile. Câtă vreme îl avem meritele tuturor poeților care l-au urmat, Aurel Vlaicu, România: pe Eminescu, nimeni de bună credință regretatul Adrian Păunescu s-a apropiat ”MIHAI EMINESCU este subiectul nu ne poate izgoni de niciunde, nu ne cel mai mult de valoarea lui și aceasta cel mai important al literaturii române, poate eticheta jignitor, iar dacă totuși o atâ t pentru ușurin ța prin care punct de reper în istoria culturii române face
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
după clipă, În uniform șirag nenfrânt. Stăpân pe-acest mărunt pământ, Cu silă-n neagră lui pornire El uneltea, și-n drumul său N-afla nicicând împotrivire - Și s-a scârbit de-atâta rău. III Peste Caucaz, cu norii-alături, Cel izgonit din rai plutea ; Sub el Kazbekul în omături Că diamantul scânteia; Și-adânc, cu povârnișuri sterpe, Ca unduirile de șerpe, Cotea Darialul luminos, Iar Tereku, ca leu-n salturi, Zburlindu-și coama viforos, Urlă, și păsări din înalturi, Si fiara
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
iar nimic ; din zarea toată Doar vântul freamăt aducea De printre crestele cărunte , Și-n pacea nopții s-auzea Șoptitul unui râu de munte. Canonul sfânt , în gândul sau , Porni cu spaimă să-l rostească , Ca de pe-aici să izgonească Lucrarea spiritului rău ; Cu degete tremurătoare Își face cruce , si , greoi , Pe cunoscută lui cărare , Sub vechiul zid , pornește-apoi . ........................................ XIII Părea o zână adormita , Așa cum sta-n sicriu sub giulgi , Măi albă decât albii fulgi E fruntea ei încremenita . Închise
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
în mizeria străzii, ori din beatitudinea "Aurolacului", sau din violurile nestăvilite ori adesea nedeclarate. Ființele acestea umane - de vârste cam de la 3-4 ani până spre 18-20 de ani - au o particularitate: nu prea se văd, mai ales de când au fost izgoniți din gări - și în primul rând din Gara de Nord a Capitalei, unde erau cunoscuți ca "aurolacii". Ei dorm, noaptea, prin "boschete" ori, mai ales, în "canale" sau pe unde apucă; apar, ziua, răzleț, spunând câte o rugăciune - de obicei kitsch - în
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
Numai că, într-un sumbru acord, agenți infernali din Vest și Est hotărâseră altfel. Și iată, zece ani trecură, zece doar, dar ce schimbare - și ce prefacere. Smuls din aromeala lui milenară, dotat cu celular, ciobănașul mioritic roti năpraznic bâta, izgonindu-i la repezeală pe prezumtivii ucigași, iar dacă tot luase avânt, o propti în țeasta tătâne-său, ce se făcu zob. Modelul oriental al îngăduinții fără de margini - precum că altfel nici nu se poate, nici nu se cade -, fu deîndată
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
cocoțat pe fotoliul de conducător al statului, o roagă, printr-o telegramă, să revină, neîntîrziat, acasă, pentru a fi alături de fiul ei, devenit regele României. Regele i-a cerut, și el, să revină de acolo de unde fostul ei soț o izgonise. S-a reîntors și Antonescu a anunțat-o că i s-a decernat titlul de Regina mamă. În țară se decretează statul național legionar și familia regală, izolată fiind de general, asistă neputincioasă la dezmățul dezlănțuit de legionari, pe care
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
de gol ideologic, indiferent de statura intelectuală a acestora? Virgil Ierunca socotește pe bună dreptate că nu, scriind astfel despre, de pildă, Tudor Vianu: "să vedem dacă este spre onoarea lui Tudor Vianu ca, prezentînd străinilor literatura română să fie izgonite din această literatură cîteva nume și cîteva lumini. Tudor Vianu stăruie - tendențios -, pe fiecare pagină, asupra caracterului "popular" al literaturii noastre. Crede însă domnia-sa că dintr-o literatură atît de "populară" poate fi exilată tocmai Miorița? Dar izgonirea, exilul
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
și Mihai Ralea estetul face acum "sociologie". El nu se mai preocupă de sinecdocă, ci de pelagră; nu-l mai interesează Kant, Dilthey sau Gundolf, ci lichidarea analfabetismului. Filosofia culturii o confundă cu democrația lui Gheorghiu-Dej, iar axiologia a fost izgonită de slogan ("România veche devine România nouă, socialistă, o țară a civilizației celei mai înaintate" - Gazeta literară, 2 iunie 1960)". Întrucît fenomenul fetișizării valorilor și apucătura jugulării duhului critic continuă pînă în prezent, nu e de mirare că Virgil Ierunca
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
parte a publicului, genul abonaților fideli oficierii identității, fiindcă-i ironizează și minimalizează nostalgiile, îi violentează scrobita cumințenie provincială ori la fel de provincialele grandomanii etc. Rezultatul e un colectiv exemplar de artiști cu un repertoriu demn de marile scene ale lumii, izgonit din agenda loisir-ului celei mai mari părți a conaționalilor. Pe deasupra, sunt invitați aici importanți regizori ai țării sau de aiurea, care găsesc un mediu admirabil de colaborare. Din cu totul alte motive, nu în ultimul rînd din pricina obstacolului creat
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
unei literaturi originale moderne. Program reluat, în 1894, la inaugurarea revistei Propășirea: "Lepădînd din coloanele sale tot ce se înțălege subt strînsul cuvînt de politică, neocupîndu-se nicidecum cu discusiile și noutățile politice din afară și dinlăuntru, precum și cu întîmplările zilii, izgonind orice traduceri din scrieri străine, care neavînd nici un interes pozitiv pentru noi nici nu ne pot îmbogăți literatura, Foaia noastră nu va cuprinde decît compuneri originale românești". Dar cărturarul avea știute, și în epocă, preocupări de istorie (publicînd cîteva lucrări
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
ales Caeneade a lăsat cea mai puternică impresie, deoarece a îndrăznit să argumenteze convingător chiar în centrul imperiului teza nelegitimității imperialismului roman. Elita politică romană a fost fascinată, incapabilă să formuleze vreo obiecție, iar reacția conservatoare promptă: filozofii au fost izgoniți din Roma, deoarece spune Pliniu cel Bătrân, romanii nu mai știau să discearnă adevărul de neadevăr. Cu toate acestea, odată intrați în contact cu lumea greacă, descendenții lui Romulus au trebuit să adopte formulele superioare ale civilizației grecești; între disciplinele
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
cei care au pierdut trenul Parlamentului, în anul 2000. Inflexibilul altminteri Victor Ciorbea, politicianul scîrbit de sforăriile țărăniștilor care voiau și putere și principii, atunci cînd și-a luat tălpășița din PNȚCD, joacă acum tocmai cartea celor care l-au izgonit din partid. Să aibă dl Ciorbea memoria scurtă e exclus. Așadar, dacă a făcut acest pas, fostul premier și fostul primar general al Capitalei se consideră posibilul salvator al PNȚCD. Dar ca premier al României, dl Ciorbea a lăsat amintirea
Întoarcerea lui Victor Ciorbea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16025_a_17350]
-
gâștele ar fi fost fiica împăratului Roșu și că nevastă-sa, murind, se însurase cu o viperă de muiere ce o prigonea pe fata făcută cu aia de murise, în așa hal, că împăratul Roșu, prostuț ca toți bărbații, își izgonise fiica și uite unde ajunsese... A, să nu uite. Pe biata fată o chema Magdalena. Și nu numai atât, povestea Amfilofia. Cică maștera de muiere, cu vrăjitoriile ei, îi luase fetii și auzul și graiul. Ca să vezi, Rițo!... Amfilofia mai
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
alta. Culmea era că se împlinise profeția pe care i-o făcuse o ghicitoare țigancă, mai de mult, și care îi spusese că fata pe care o alăptase ea, pe Magdalena adică, și pe care mama vitregă cea vrăjmașe, o izgonise, își va veni în firea ei și se va mărita cu un fecior de împărat abia când - și acestea fuseseră singurele ei cuvinte, scurte și tainice: când o necuvântătoare îi va cuvânta. Adică, ea, gărgărița, tocmai ce îi vorbise doicei
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
și nu mai rămâne altceva decât o coloană de fum; ceva în genul unei țigări ce arde într-o scrumieră uitată, de la un moment dat consumându-se singură... * * * După Kafka, cel mai mare păcat este nerăbdarea. Din cauza ei am fost izgoniți din paradis; din cauza ei nu ne putem întoarce în paradis... * * * Doctorul Brega privind picioarele Aspasiei, infirmiera tânără bandajând un pacient. Picioare albe, netede, având nuanța mestecenilor, meditativă, și care se văd și pe întuneric... * * * Individul cu tricicletă expunându-și într-
Crochiuri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15680_a_17005]
-
origine un țăran dintr-o familie de evrei care își duceau zilele într-o comună din județul Botoșani. O prejudecată, ca multe altele. Zigu și-a păstrat uriașa lui putere de muncă de țăran, iar atunci cînd a devenit orășean, izgonit din satul în care se născuse de un decret al lui Antonescu, n-a uitat nici o clipă de unde a plecat. A primit ca legat, în copilărie, să nu uite că a fost țăran și că era evreu. Uriașa lui știință
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
temniță, cosea iarba în Cișmigiu, pentru suma de șapte lei pe zi. Totuși, și din nou prin grija profesorului Călinescu, Dinu Pillat este reîncadrat, în toamna anului 1964, la Institutul acum de istorie și teorie literară, de unde, iată, va fi izgonit în ultimul an de viață, de această dată ca intrând în categoria celor care, după eliberarea din închisoare nu fuseseră, la cerere, și reabilitați juridic. În decenatul petrecut la Institut, perioadă în care a elaborat acele valoroase studii, monografii și
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
caldă și binevoitoare. "Dar Tanti Elvira?". Ne arată o căsuță, renovată, binemersi pe Strada Neagră. Pășim pe alee. Citim firma luminoasă, dichisită: "Siemens Club". Nici urmă de cîntecele de altădată, de lirele cîștigate, zice-se, ușor. Tanti Elvira a fost izgonită cu spiritul ei cu tot. Dacă patronul de azi ar fi păstrat numele, ar fi întreținut focul poveștilor locului, misterul, ar fi fost cu atît mai inspirat. Fără să țină timpul pe loc, cu orice preț. Apropo. Nici vapoare nu
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15786_a_17111]
-
la aceste "succese", bagi de seamă că cea mai mare parte a lor au loc pe spinarea țiganilor pripășiți la marginea Bucureștiului sau prin periferiile altor orașe. Într-un efort disproporționat, eroica Poliție și nu mai puțin eroicele trupe speciale izgonesc de la marginea Capitalei mici comunități de țigani care s-au stabilit ilegal aici. Nu demult, cîțiva primari s-au contaminat unul de la altul, vrînd să înființeze cartiere speciale pentru țiganii săraci din orașele lor: Piatra Neamț, Deva și Baia Mare. Dacă ideea
Ordinea - pe alese by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15792_a_17117]
-
că în lupta între civilizarea adevărată și între o națiune rezistentă se nimicește națiunea dar niciodată adevărul." Titu Maiorescu este, totodată, adeptul europenizării care atîta a deranjat orientările de extremă dreaptă românești care, tocmai de aceea, l-au declarat "inactual", izgonindu-l din spațiul românesc cultural. În 1871, tot în Direcția nouă, declara bucuros că "pe noi, românii, ne-a scos soarta fără veste din întunericul Turciei și ne-a pus în fața Europei. Odată cu gurile Dunării ni s-au deschis și
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
la care aveam dreptul, datorită primarului și a viceprimarului de atunci (din sectorul IV), corupți și lacomi. Unii au încercat să mă ajute, dar "mafia" s-a dovedit mai puternică. Deci, după cum am mai spus, am fost de două ori izgonită din țară: înainte și după Revoluție. Știu că la New York trăiesc numeroși scriitori români. Vă simțiți solidară cu aceștia, vă întâlniți la manifestări culturale? Nu atât cât mi-aș dori. Cu ani în urmă, discutam cu azi dispărutul Laurențiu Ulici
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
fruntaș, în 1926, al PNȚ și, din noiembrie 1928, ministru și prim-ministru, a fost prea plecat politicii regelui Carol al II-lea, mișcării legionare, lăsîndu-se cucerit de sloganurile naționaliste, creînd, în 1934-1935, formula "numerus clausus" sau "numerus valahicus", fiind izgonit, pentru asta, din PNȚ, creîndu-și, în 1935, neînsemnata grupare "Frontul Românesc". Iuliu Maniu, democrat adevărat, n-a fost și un orator și neavînd nici flexibilitatea necesară unui om politic, aducînd mari daune partidului său. Formula ideologică a statului țărănesc a
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
și intensificării relațiilor, al dramatismului lor. Toată atmosfera acestui spectacol de operă are ceva cehovian, în tipul de suferință, de abandon, de tăcere și suspin, de visare continuă, de absență a deciziei. "La Moscova, la Moscova!" Charlotte nu l-a izgonit clar niciodată pe Werther. Îl amăgește, îl vrea lîngă ea, îi spune cînd să plece și cînd să revină. Werther se întoarce de fiecare dată. O zi frumoasă de toamnă. Sătenii petrec, stau în fața cîrciumii și beau una mică, ascultă
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
singuriprin vechi legende, prin păduri, prin poeme )și am fost odată, eu,...era pe vremea când toți eram o poveste...... XXIV. STELA FUNERARĂ, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1427 din 27 noiembrie 2014. Stela funerară ... De ce m-ai izgonit Mama, În lumea de iluzii? Ți-am rănit trupul sfânt Te-am cântat, Te-am blestemat, Ție ți-am dat fiece vis Ție m-am închinat, Cu lacrimi te-am udat Și m-ai râs Dar, la tine mă-ntorc
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]