1,146 matches
-
Mare (p), Bucovăț (p), Covaci (p), Beregsău Mic (p), Jimbolia - străzile V. Babeș, Bârzava, E. Bartzer; Cheglevici (p). MIERCURI: Timișoara (străzile Labirint (p), Gh. Lazăr (p), Grigorescu nr. 8, Mărășești nr. 9, Bârsei (p), Steaua (p), Secerii (p), Ciocanului (p), Izlaz (p)), Bucovăț (p), Banloc (p), Cheglevici (p), Deta - Zona Tg. Mare (blocuri), Lugoj - străzile Livezilor, Salcâmului; Buziaș (p), Sacoșu Mare (p), Tapia, Hanul Ana Lugojana, Beregsău Mic (p). JOI: Timișoara (străzile Gh. Lazăr (p), Bd. Cetății (p), Sergent Mușat nr.
Agenda2006-01-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284605_a_285934]
-
Brezeanu (p), Baltă Verde (p), C. Bogdăneștilor (p), Macilor (p), Cameliei (p), Păuliș, Bujorilor (p) + „Primaconstruct”, „Prefatim”, U.M. Fratelia; Nicorești (p) + Depozit Electromotor, Șantier Drumuri; Comarnic, Chișodei (p) + M. Ap. N.; Cercului, V. Hugo (p), Ana Ipătescu (p), Herculane (p), Izlaz (p), Steaua (p) + Șantier Drumuri; Eternității (p), Drumuri Municipale, Gară Fratelia), Bodo, Lugoj - străzile Mărășești, Banatului, M. Viteazul, Plevnei, Ghiocelului; Sângeorge (p), Topolovățu Mic, Gladna Montană, Giroc - străzile Mureș, Muncitorilor, Carpați, Bega, Semenic, Rodnei, Bicaz; Dudeștii Noi (p), Bobda (p
Agenda2006-11-06-util () [Corola-journal/Journalistic/284868_a_286197]
-
C12, C13, Petre Ispirescu (p), Timocului (p), Podgoriei (p), Bacalbașa (p)), Ionel, Găvojdia (p), Brănești (p), Lugoj - str. Narciselor, I.A.S. + C.A.P. Bucovăț, Macedonia, SP Cebza, Gătaia - str. Republicii. JOI: Timișoara (Zona Dorobanților, bl. C8, C18, străzile Bujorilor (p), Izlaz (p), Fratelia (p), Petre Ispirescu, Ecaterina Teodoroiu, Pavel Dan, Andreescu (p), Ardealul (p), Vaslui, Muncii), Tomnatic - casnici, „Soukoup Impex”; Voiteni (p), Ictar-Budinț, Topolovățu Mare, Topolovățu Mic, Iosifalău, Cralovăț, Țes, Lucareț, Brestovăț, Hodoș, Șuștra, Petrovaselo, Găvojdia (p), Brănești (p), Remetea Mare
Agenda2006-17-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284943_a_286272]
-
Ictar-Budinț, Topolovățu Mare, Topolovățu Mic, Iosifalău, Cralovăț, Țes, Lucareț, Brestovăț, Hodoș, Șuștra, Petrovaselo, Găvojdia (p), Brănești (p), Remetea Mare - casnici, Primărie, Brutarie; Bucovăț - casnici, C.A.P. , Primărie; Gottlob - casnici, „Moranduzzo”. VINERI: Timișoara (străzile Steaua (p), Secerii (p), Ciocanului (p), Bârsei, Izlaz (p), Ceferiștilor (p), Florilor (p), Calea Lugojului nr. 63A, 59A, Bd. Eroilor (p), V. Babeș (p), Pavel Dan (p), Andreescu (p), Muncii (p), Vaslui (p)), Găvojdia (p), Brănești (p), Ictar-Budinț, Topolovățu Mare, Topolovățu Mic, Iosifalău, Cralovăț, Țes, Lucareț, Brestovăț, Hodoș
Agenda2006-17-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284943_a_286272]
-
Ioan, Grigorescu, Șincai - blocuri, magazin „Artima”; Saravale - fermă „Genagricola”, Recaș (p), Moșnița Veche (p). MIERCURI: Timișoara (străzile Luminii (p), Oglinzilor (p), Orion (p), Aștrilor (p), St. Stâncă nr. 99, sc. A, C. Martirilor nr. 19, Crângului nr. 3, Neculce (p), Izlaz (p), Hugo (p), Hărniciei (p), Brâncoveanu (p), Zola (p)), Buziaș (p), Silagiu (p), Sacoșu Turcesc (p), Lugoj (p), Paniova, Cebza, SP Cebza, SP Caraci, Macedonia, Sânnicolau Mare - străzile Grigorescu, Șincai - blocuri, magazin „Artima”, Cap. Vasile Ioan; Recaș - ferme viticole, Moșnița
Agenda2006-22-06-util () [Corola-journal/Journalistic/285019_a_286348]
-
niște prieteni. Spre miezul nopții, acolo a apărut și inculpatul, în stare de ebrietate. La un moment dat, fata a ieșit până afară. Bărbatul s-a ținut după ea, a imobilizat-o și a forțat-o să-l însoțească până pe izlazul de la marginea comunei. Ca să o facă să tacă, a amenințat-o că îi rupe mâinile și picioarele. Pe drum a lovit-o cu pumnul în gură. Apoi a dezbrăcat-o și a violat-o. De la izlaz, a dus-o la
Agenda2006-03-06-politie () [Corola-journal/Journalistic/284644_a_285973]
-
să-l însoțească până pe izlazul de la marginea comunei. Ca să o facă să tacă, a amenințat-o că îi rupe mâinile și picioarele. Pe drum a lovit-o cu pumnul în gură. Apoi a dezbrăcat-o și a violat-o. De la izlaz, a dus-o la casa unui prieten, prezentând-o ca iubita lui, și a violat-o din nou. În tot acest timp, o amenința că, dacă va îndrăzni să spună ce a pățit, o va desfigura. După ce și-a satisfăcut
Agenda2006-03-06-politie () [Corola-journal/Journalistic/284644_a_285973]
-
am adus în casă? N-am voie să mă manifest, că se prinde că m-am speriat și habar n-am cum reacționează. Ioana. Să o sun pe Ioana. „Alo? Salut. Da, hai pe la mine, hai la o cafea. Excelent. Izlazului 7 cu 14, etaj 2. Te pup.“ Băi, deci omul ăsta e oribil. Cum adică? Rânjește pe față la conversația mea telefonică? În calitate de ce? De electrician sau de psihopat libidinos ce e? Nu mai schimb cu el nici o vorbă. Adio
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
comune. Evoluția instituțiilor pentru acțiunea colectivă (2007, pp. 41-46, 63, 103-104, 111 112). Voi menționa în continuare elementele comune: a) Sistemele de resurse sunt sustenabile, iar resursele sunt regenerabile. În analiza de față avem trei mari sisteme de resurse: pădurea, izlazul și apa. Datorită tehnologiei destul de primitive, resursele pe care le extrăgeau din aceste sisteme erau destul de puține. Din pădure foloseau în principal lemnul și poienile pentru pășunat, izlazul era folosit alternativ ca loc de pășunat și teren agricol, iar apa
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
regenerabile. În analiza de față avem trei mari sisteme de resurse: pădurea, izlazul și apa. Datorită tehnologiei destul de primitive, resursele pe care le extrăgeau din aceste sisteme erau destul de puține. Din pădure foloseau în principal lemnul și poienile pentru pășunat, izlazul era folosit alternativ ca loc de pășunat și teren agricol, iar apa pentru adăpatul animalelor, pescuit, stufăriș, papură și diverse amenajări cum ar fi crescătoriile de pește, morile și, mai târziu, gaterele. În studiul lui Stahl (1998, vol. I, pp.
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
căror disponibilitate este sigură. Prin urmare, în cazul unora dintre bunurile analizate, această caracteristică este valabilă. i) Construcțiile umane sunt făcute să reducă incertitudinea. Un astfel de exemplu îl reprezintă „închisorile”/îngrădirile cu bârne de lemn care se făceau pe izlazuri (Stahl, 1998, vol. I, pp. 257-298). Astfel de amenajări aveau rolul de a garanta accesul și disponibilitatea resursei respective. Aceste construcții măreau gradul de complexitate al managerierii resurselor respective. În cazul nostru, îngrădirea locurilor de pășunat punea probleme de organizare
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
În vatra de sat, existau terenurile agricole din jurul casei care aveau un regim asemănător cu proprietatea privată, iar tehnicile agricole folosite pe aceste terenuri nu se supuneau controlului obștii. Acele vetre de sat erau înconjurate de două zone: (1) pădurea, izlazul și terenurile nedesțelenite care puteau fi folosite de oricine după cum dorea; (2) un teren aflat în imediata apropiere a vetrei de sat pe care se practica o agricultură mai avansată, bazată pe rotații și asolamente bienale sau trienale, și unde
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
1998, vol. I, p. 185). Satele roite nu erau complet independente, fapt care vine să confirme ipoteza lui Stahl conform căreia devălmășia este condiționată demografic. Faptul că birul nu era separat, că stâna, muntele, apa care duce la munte și izlazul rămân devălmașe, că nu își construiau o nouă biserică indică nu o dorință de separare, ci o nevoie reală de organizare. De altfel, o desprindere completă a satelor roi de satele matcă se va face în final tot în urma unor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Tehnicile specifice următoarelor etape au apărut ca urmare a presiunilor demografice care au dus la necesitatea prelungirii posibilității de exploatare a aceluiași teren pe perioade mai lungi și apoi permanent. Astfel, apare și obligația tuturor de a lăsa miriștile drept izlaz la dispoziția tuturor locuitorilor satului. Prin urmare, dacă în prima etapă intervenția obștii asupra exploatărilor agricole era aproape inexistentă, în următoarele etape ea se accentuează, iar deciziile operaționale devin din ce în ce mai reglementate de nivelul alegerii colective și chiar și de nivelul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
individuală, denotând încă o dată puterea de intervenție a obștii asupra individului. Creșterea animalelor avea un caracter predominant colectiv, în principal datorită capacității reduse de a prelucra individual produsele obținute pe de urma creșterii animalelor. Acestea fie erau lăsate nepăzite în izlazul devălmaș, fie erau împiedicate sau priponite. Cele două tehnici erau mai puțin costisitoare întrucât nu afectau structura teritorială a izlazului. Tehnica cea mai costisitoare și care genera cele mai multe conflicte era aceea a construirii gardurilor. Plângerile în aceste cazuri aveau câștig
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
datorită capacității reduse de a prelucra individual produsele obținute pe de urma creșterii animalelor. Acestea fie erau lăsate nepăzite în izlazul devălmaș, fie erau împiedicate sau priponite. Cele două tehnici erau mai puțin costisitoare întrucât nu afectau structura teritorială a izlazului. Tehnica cea mai costisitoare și care genera cele mai multe conflicte era aceea a construirii gardurilor. Plângerile în aceste cazuri aveau câștig în principal dacă se dovedea că obștea ca întreg era afectată, dacă se invocau motive precum blocarea unui drum, a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
celor în care aveau voie (Stahl, 1998, vol. I, pp. 258-261, 277). Existau însă și terenuri agricole pe care, datorită valorii lor economice, se produceau aglomerări. Soluția identificată de obște a fost aceea de a scoate acele terenuri din regimul izlazului și a face loturi egale care să fie distribuite către cei îndreptățiți. Suma acelor loturi se numea țarină și avea o formă de patrulater, alungită, din cauza faptului că era lucrată cu plugul și pentru a înlesni împărțirea. Țarina era protejată
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de teren aflată la dispoziția fiecăruia nu mai este „după puteri”, ca în cazul desțelenirilor și defrișărilor, iar munca pe aceste terenuri este coordonată, cel puțin în privința obligației de a ara în același sens și de a-l lăsa drept izlaz după recoltare (Stahl, 1998, vol. I, pp. 278-281). Într-o treaptă de dezvoltare superioară, se formează două și apoi trei astfel de țarini în care tipurile de culturi alternau într-un ritm prestabilit cu ogorul . În acest sistem, fiecare gospodărie
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
obșteni de a acapara terenuri puse în valoare prin defrișare sau desțelenire de către alții; o altă cauză este amplasarea respectivelor stăpâniri - fie blocarea unui drum, fie situarea într-o țarină supusă obligației de a fi dată periodic în folosință ca izlaz; o a treia cauză o constituie amplasarea stăpânirii pe un teren pe care obștea dorea să-l împartă în loturi și să-l distribuie tuturor sătenilor. Toate aceste conflicte erau rezolvate de către obște în principal prin mutarea forțată a stăpânirii
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
este cu mult mai redus pentru că acestea nu puneau probleme tehnice de exploatare, de epuizare a solului. Iazul, fie artificial, fie natural, este o creație a întregii colectivități, a muncii la comun. Drumurile nu constituiau o problemă atâta vreme cât pădurea și izlazul erau predominante. Singura regulă era că nu există nicio regulă, oricine trece pe oriunde. Problemele în privința drumurilor încep în momentul practicării agriculturii și pășunatului pe locuri îngrădite. O regulă deosebit de interesantă pe care o remarcă Stahl referitor la modul în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sistem de organizare și apariția proprietăților autonomizate. „Obiceiul pământului a conviețuit în deplină confuzie cu Codul civil, acaparatorul local putând manevra în așa fel lucrurile, încât să ia din obiceiul pământului ceea ce îi convenea, adică dreptul de a închide din izlaz, și, din Codul civil, ceea ce i se potrivea, adică dreptul de a se considera proprietar deplin.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 181-183) Țăranii contestau terenurile îngrădite și se adunau noaptea pentru a dărâma gardurile. Când lemnul a devenit marfă, cei
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cu alți membri decât cei care îi erau rude (Stahl, 1998, vol. II, pp. 186-188). Pe lângă necesitatea de a reglementa modul de exploatare a pădurilor apare în această perioadă și tendința de a limita și egaliza drepturile de folosire a izlazului: tendință manifestată nu atât din cauza înmulțirii animalelor, cât din cauza extinderii zonelor agricole care puteau fi exploatate permanent și, implicit, a micșorării zonelor de izlaz. Stahl (1998, vol. II, pp. 188-189) dă ca studiu de caz Vrancea, cu precizarea că noile
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pădurilor apare în această perioadă și tendința de a limita și egaliza drepturile de folosire a izlazului: tendință manifestată nu atât din cauza înmulțirii animalelor, cât din cauza extinderii zonelor agricole care puteau fi exploatate permanent și, implicit, a micșorării zonelor de izlaz. Stahl (1998, vol. II, pp. 188-189) dă ca studiu de caz Vrancea, cu precizarea că noile reguli nu erau respectate. Ca și în cazul pădurilor, obștea este cea care autorizează dreptul de a paște în izlaz. Unele sate stabilesc la
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a micșorării zonelor de izlaz. Stahl (1998, vol. II, pp. 188-189) dă ca studiu de caz Vrancea, cu precizarea că noile reguli nu erau respectate. Ca și în cazul pădurilor, obștea este cea care autorizează dreptul de a paște în izlaz. Unele sate stabilesc la 30, cu o taxă de 10 lei pe cap de vită, altele la 20 și altele la 10 numărul vitelor mari care pot fi duse la păscut pe izlaz. Oile și caprele erau limitate la 30-60
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
care autorizează dreptul de a paște în izlaz. Unele sate stabilesc la 30, cu o taxă de 10 lei pe cap de vită, altele la 20 și altele la 10 numărul vitelor mari care pot fi duse la păscut pe izlaz. Oile și caprele erau limitate la 30-60 de capete, iar mieii și iezii erau numărați câte doi - doi miei echivalau cu o oaie. Apar și reguli mai diversificate: un sat nu permitea pătrunderea porcilor pe izlaz; 11 sate interziceau pătrunderea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]