162 matches
-
care se desfășoară atât preliminariile cât și finalul ritului. Aici „se Închipuia o figurină, un omuleț din lut pe care Îl Îmbracă cu haine croite pe măsura lui (..., Îl Întindeau pe o scândurică ce Închipuie coșciugul; Îl impodobeau cu busuioc, izmă și se alcătuia apoi cortegiul funerar.” Caloianul este purtat În afara satului, este bocit și jelit și Îngropat Într-un loc tainic, pentru a nu fi descoperit. Fetele strângeau apoi alimente și făceau ceea ce se cheamă „pomana mică”, la care se
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
etc. - , haosul monetar inspirând la poezie atât pe cei din vechime, cât și cititorii de mai târziu: „Bagă mâna scoate punga,/ Scoate banii groși cu dunga./ Și păcatu și suștacu/ Să-l împărtășesc cu ortacu" (Alexe Viciu); sau „Busuioc de izmă creață/ A adus cumătra dar,/ Și pe buzele- nnegrite/ Pus-a Mura un creițar" (Octavian Goga). Prima monedă Națională În „Neamul moldovenilor" chiar și Miron Costin, cronicarul, menționa multitudinea monedelor din circulație, scrie Vasile Plăcintă în lucrarea citată: „Iar banul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nepoftită - la toate balurile curții și... abuzează de mâncare și de băutură. În taverne, fiecare muștiriu de la aceeași masă bea altceva: coana Zamfira - Țuică, domnul Iancu Bucătarul - „rachiu de drojdii cu picături de pelin”, iar domnul Tomița Barabanciu - „rachiu de izmă cu piper”; ultimii doi află În băutură remediu pentru afecțiunile lor (Ultima emisiune...). Tratamentul de cârciumă e administrat cu dichis: domnul Iancu „a trebuit să facă (omul) multă vreme o cură de serioasă de rachiu de drojdii cu picături de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
pe „truda” formei, dar și a elaborării de noi variante ori modulații lexicale (ce stau alături de zburdalnicele, mustoasele forme argotice: „șolticari”, „ștoarfă”, „l-am bunghit”, „trebunal”, „oceane azure”, „să exhumul”, „insercții”, „liclind”, „coadă zbrulă”, „acuprinde”, „viscol selenit”, „mirifele grădini”, „amirezmătoarea izmă”, „inima ingenuină”, „resplendind”, „cristoși conturși”, „contură” (=contur), „flăcărat” (=înflăcărat), „îngeluit”, „arbor morn”, „ne-despărțire-ar”, „putear-aș”. Sau cultivă rima rară: „burnus” - „taciturnu-s”, „s-a scurs” - „Burns”, „mahorcă” - „or că”, „háșiș” - „pașii-și”. Sub nivelul cărților de mai înainte sunt sonetele din Patriarhale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
frondeur este dusă și ea la extrem, creându-se un soi de mitologie în jurul său. Se povestește astfel cum ar fi strigat pe stradă împotriva generalului Antonescu, fapt pe care Geo Dumitrescu însuși îl neagă, descriind cum se îmbătase cu izma lui Stelaru, dar afirmând că nici măcar starea de ebrietate nu l-ar fi putut împinge la un gest atât de nebunesc: "Nu-mi sînt atribuibile, deci, nicidecum strigăte de stradă instigatoare la ură și violență, la vulgare rivalități și răzbunări
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
hrană din gînduri și griji, alături de mine, pe banchetele cu golul necesar, sînt eu, fata ar fi atrasă de parapsihologie, deocamdată parapsihologia, nu ea, i-ar sta alături? pe la Rebricea am mîncat două gogoși și am băut un ceai de izmă, ține de un discurs, cel al relatării feroviare, determinat de discurs sau îl construiesc pe acesta? mă încurc în sutana de preot al scrisului, Buhăești accelerează precipitat, jumătatea de minut pe singurul nod feroviar de pe traseu, ritual cîrmirea la dreapta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sîmbăta, să lași măcar o cheotoare negata, că nu-i bine pentru sănătate. îmbrăcămintea nu trebuie luată la purtare, dar nici măcar încercată sîmbăta, că-i rău de sănă tate. în fundul oborocului în care se pun albiturile la spălat se pun izme nele, apoi se așază deasupra lor celelalte albituri, și deasupra tuturor albiturilor se pune iarăși o păreche de izmene; se crede că, făcîndu-se așa, albiturile ies foarte albe și curate. Se crede că nu e bine a usca pelincele de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o parte din recolte și din animale preoților, pentru jertfă 15. În Evanghelia după Matei, pilda despre cărturari și fariseii fățarnici face referire la plata unei dijme în contextul discuției despre păcatele acestora: cărturarii și fariseii plătesc o zeciuială din izmă, mărar sau chimen, dar uită să fie miloși și drepți 16. Comentariul lui Chiril nu vizează direct realitatea istorică și socială din backgroundul acestei epoci, pe care pânza flamandă și exemplele biblice citate (amintite aici fără pretenția exhaustivității) o evocă
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
era pricina, ci emoția și tulburarea în fața ACELUI parfum. Încercă să-și amintească ceva asemănător, dar trebui să renunțe. ACEL parfum avea prospețime; dar nu prospețimea lămîielor și portocalelor, nici a mirtului sau a frunzei de scorțișoară, nici aceea de izmă creață, mesteacăn, camfor sau ace de molid, nici prospețimea ploii de mai, a vîntului geros sau a apei de izvor... și avea în același timp căldură; dar nu ca pergamuta, chiparosul sau moscul, nu ca iasomia și narcisa, nici ca
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
roman) și Cezar. h). făceam, fugeam; însă îndoiam. i). plăieși, femeie, creier, boier, îndoielnic, voievod, gunoaie, ploaie, vier, lămâie, muiere, îngăduie, trebuie; însă idee, statue, epopee (neologisme), tocmeală, urzeală, însă învoială, îndoială. j). deziluzie, dezamăgire, însă desnădejde, desbrăca; izbucni, izvori, izmă, izmene, izbândă. k). răzbi, războiu, răzvot, izvor; însă sbor, sburda, sglăvoc, zgură; Snagov, smeură, snop, zgârci, sgribuli (s inițial). l). lesne, plesnește, trăsnet, trosnit; îndrăzneț, razna, gleznă, cizmă, beznă, bezmetic; aghiazmă, catapeteazmă; a plăsmui; basm. m). sălbatic, primăvăratic; buratec, jaratec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
crescute din noroiul genezei conține într-o sinteză maximă toate trăsăturile fundamentale ale inițierii feminine: teluric, acvatic (lichidul amniotic al cosmosului), puritate, diafan, fecunditate. Același cadru inițiatic, în contextul recoltării plantelor, apare în balada Fata și cucul I (5): „Foaie izmă creață,/ Joi de dimineață,/ Pe rouă, pe ceață/ Și pe negureață,/ Măre, mi-a plecat/ Și s-a depărtat/ Departe de sat/ Trei surori/ La flori,/ Să se-nflorărească,/ Să sempodobească,/ Ca să-nveselească./ Foaie de năut,/ Dumnezeu n-a vrut,/ Și-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Lâng-o salce răsturnat. Și cădea Budac, cădea alăturea cu valea Și grăia plin de durere :-«Mulțumescu-ți ție vere, Că eu rău nu am făcut, făr-bine cât am putut. Am luat de la bogați de am dat la cei săraci. Frunză verde izmă creață, când s-a făcut dimineață, Adânc mormânt îi săpară, feciorii din Cârțișoară. Să așeze-n el frumos, trupșor de haiduc vânjos. La trei zile satu-o vint să-l petreacă la mormânt. Urlă câinii-n sat și latră, pe Budac
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
grăbit Cuvânt după Motto: I.P.RICHTER (scriitor romantic german 1763 1825) Incheiem aci stimate cititorule periplul nostru prin trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat al acestei fascinante așezări care este Cârțișoara, prin ulițele sale pline de parfum de zarzăr, izmă, iasomie și busuioc, pline de cântec de dor și poezie, unde bătrânii ce trec prin veac stau pe rând la poartă pe tălpiță până ce sorocul îi cheamă sub brazda celor două cimitire, păstrătoare a atâtor și atâtor amintiri, a atâtor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii, viorelele, toporașii, brebeneii, lăcrămioarele. O vegetație specifică întâlnim în locurile umede, pe lunci, lângă pâraie, bălți, mlaștini: rogozul, pipirigul, stuful, coada calului, papura, izma broaștei, stânjenelul de baltă etc. Pe lângă bălți și mlaștini cresc salcia și răchita, atât spontan cât și prin plantare, în scopul consolidării malurilor și fixării solului. De asemenea, pentru consolidarea și fixarea terenului degradat s-au făcut plantații de salcâm
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Plantele ajungeau la maturitate la solstițiul de vară (21 iunie) și la Sfântul Petru (29 iunie), alte plante se culegeau la 20 iulie, de Sfântul Ilie. În iunie erau culese cicoarea, cimbrișorul , usturoiul de leacă (aiul), osul viu, drobița, spânățul, izma, sulfina, iarba Sfântului Ioan, sânzienele galbene, mușețelul și pojarnița. În iulie se culegea busuiocul, lângă alte plante pentru farmece și vrăji. După ce busuiocul era sfințit, era arsă în foc, iar cenușa rezultată era folosită ca pudr aplicată peste bubele de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cucuta, capul șarpelui, mătrăguna (Bela Dona - care dilată pupila ochilor, folosită la țară în alte scopuri), măsălarița, ciumăfaia erau folosite cu precauție, cu asistența unei „babe doftoroaia”. Altele erau mai blânde, culese în mijlocul verii: cicoarea, cimbrișorul, osul viu, drobița, spânățul, izma, sulfina, iarba Sfântului Ioan, mușețelul și pojarnița. Preparatele din aceste plante - iruri, infuzii, ceaiuri, tincturi, legături, creme, erau folosite direct, singure, aplicate pe locul durerosă sau pe tot corpul, în exterior sau interior, însoțite uneori de incantații versificate sau nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
meșteri de hamuri, pantofari, lucrătorii de metal și bijutieri, iar ici și colo, simțurile sale erau ispitite de câte un vânzător de produse de patiserie, care-și purta marfa pe cap, de miasma alcoolului de la câte o tavernă sau de izma de tămâie sfințită de la capela de alături. După ce traversă apoi și piața de chilipiruri, cu propriul ei miros de lucruri stătute și vechi, Porfiri intră în sfârșit în casa de amanet Limașin, unde prezența i-a fost anunțată pe loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Cântecele de gestă au un refren scurt și sălbatic, aoi, care punctează cupletele. Cel al baladelor românești este mai grațios: îl înflorează poemul. Se simte că această poezie este a unui popor de agricultori și păstori îndrăgostiți de flori: "Foicică izmă creață [...], Numai unul are greață, Voinicel bălai la față [...]. Foicică vinețea [...], La icoane se-nchina [...]. Foaie verde peliniță, Sus pe verdea moviliță Voinicelul se urca." "Foicică viorea [...], Drept la taică-su mergea [...] Foaie verde de trifoi, Trece anul, trecu-mi
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
L8TXCXU4R7N2; FestucoBrometea *Ajuga reptans L. (Vinețică) - H., Eur. Comună, z.silvost.-e.bo.; L6TXC2U6RXN6, Arrenatheretalia -Ballota nigra L. (Cătușe) - H., Eur. centr. Frecv. z.step.-se.fa.; L8T6C5U5RXN8; Arction, Stellarietea mediae, Ballato - Robinion, Me. *Calamintha menthifolia Host (C. sylvatica Bromf.) (Izmă de pădure)H., Eur. Spor., z.silvost.se.fa.; L5T6C2U4R9NX; Trifolion medii, Quercetalia pubescentis, Me. *Clinopodium vulgare L. - H., Circ. Frecv., z.silvost.-e.go.; L7T5C3U4R7N3, Origanetalia *Galeopsis speciosa Miller (Cânepiță) - T., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L7TXC6U5RXN8, Atropetalia
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Frecv., z.step.-se.go.; L8T8C6U5R8N9, Artemisietea, Stellarietea mediae, Me., Md., In. *Lycopus europaeus L. (Piciorul lupului) - H. (HH.), Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T6C5U9RXN7, Phragmitetalia, Veronico - Euphorbion, Senecion fluviatilis, Bidention, Me., In. *Mentha longifolia ssp. longifolia (L.) Hudson (Izmă proastă, Izma calului) - H., Euras. Frecv., z.step. se.fa.; L7T5C4U8R8N8; Nasturtio - Glycerietalia, Rumicion alpini, Filipendulion, Potentillion anserinae, Convolvuletalia sepium, Me. -Nepeta nuda L. (N. pannonica L.) (Poala Sfintei Mării) - H., Euras. Cont. Frecv., z.step.se.go.; L8T7C7U2R7NX, Stipion
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
step.-se.go.; L8T8C6U5R8N9, Artemisietea, Stellarietea mediae, Me., Md., In. *Lycopus europaeus L. (Piciorul lupului) - H. (HH.), Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T6C5U9RXN7, Phragmitetalia, Veronico - Euphorbion, Senecion fluviatilis, Bidention, Me., In. *Mentha longifolia ssp. longifolia (L.) Hudson (Izmă proastă, Izma calului) - H., Euras. Frecv., z.step. se.fa.; L7T5C4U8R8N8; Nasturtio - Glycerietalia, Rumicion alpini, Filipendulion, Potentillion anserinae, Convolvuletalia sepium, Me. -Nepeta nuda L. (N. pannonica L.) (Poala Sfintei Mării) - H., Euras. Cont. Frecv., z.step.se.go.; L8T7C7U2R7NX, Stipion lessingianae, Aceri
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
dezvoltă fastuos (acest fast fantasmagoric-explicativ, augmentat pînă la un soi de enciclopedism al posibilului, reflectă o povară a latențelor ce se străduiesc și nu izbutesc niciodată pe deplin a se actualiza): "Un iz e, totdeauna, de ceva... Un iz de izmă; sau de izbă, - de izbă cu pămînt pe jos. O izbă fără izbăvire, pradă vizibilei izbeliști. Un iz de izbă năpădită de buruienile grădinii,-n care se uscă pătlăgeaua, tomata, roșia, paradaisa. Un paradis de care-i sigur că se
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
Villon, e Îngerul vagabond: "Odată - poate cu înfriguratele zori vom sîngera/ Și spînzurătorile ne vor ridica la cer./ Dar lasă, Dimitrie Stelaru, mai lasă!/ Într-o zi vom avea și noi sărbătoare - / Vom avea pîine, pîine/ Și-un kilogram de izmă pe masă." Obiectele de cult ale unei lumi nearătate - pîinea (venind dintr-o nu chiar atît de îndepărtată amăgire de poet: "Poate mîine, și mai mîine,/ Va fi dulce acea pîine.") și aroma. Hrana și leacul. Și fantasme. Umbre ale
Ţărmul pierdut by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9870_a_11195]
-
Trebuie să mergem. S-au ridicat și au pornit spre grădina de zarzavat, în căutarea omului. Dar când au ajuns la grădină, omul nu mai era acolo. Au văzut cum curgea apa prin șanț; au văzut cum creștea pătrunjelul și izma pe margini; dar nu l-au văzut pe om. N-a vrut să aștepte, a spus bărbatul. De ce ne-a mințit? Poate că n-a vrut să mintă. Poate că n-a putut să aștepte. Sau poate că a uitat
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
altă lume un rău destin romantic. Oameni și șoareci se ridică/ Dar vin nenorociri și strică/ Tot ce clădesc. Concluzia lui, ultimul rînd al unei cărți fărîmate între ambiții, servituți și fericiri cu miros de verde (nu de Paris, de izmă)? "Trăisem și eu." Cum trăiesc de bună seamă, "furnicînd pămîntul", cei cu care zeii aleg să se joace. Deopotrivă cu cei care, furnicați de talent, aleg să se joace de-a zeii.
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]