145 matches
-
câteva luni înainte de atacul japonez de la Pearl Harbor, care a determinat intrarea SUA în război împotriva puterilor Axei. La începutul anului 1941, opinia publică americană era încă împotriva implicării SUA într-un război care nu era al lor, iar politica izolaționistă recomandată de părinții fondatori părea cea mai rezonabilă atitudine. În februarie 1941, Luce a scris un articol ce îndemna SUA să își asume rolul de salvator al lumii, al valorilor democratice în ceea ce el numea secolul american. Perioada care a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Society a fost critică la adresa mișcării drepturilor civile din anii cincizeci și șaizeci, a militat împotriva formelor de guvernare globală, condamnând în aproape egală măsură și ONU și NAFTA (North American Free Trade Agreement). Încadrându-se în orientarea mai degrabă izolaționistă, atât din punct de vedere economic cât și politic (vezi PARTICULARIST PROTECTIONISM), organizația s-a pronunțat și împotriva Războiului din Vietnam în special, împotriva războiului în general. În 2011, isteria anticomunistă și Războiul Rece care au încurajat-o au dispărut
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și sud-vest în secolul al XIX-lea, a fost exacerbată mai ales în perioda celui de-al Doilea Război Mondial (chiar cu câteva luni înaintea declanșării sale, atunci când marea majoritate a americanilor doreau ca țara lor să mențină politica externă izolaționistă, non-intervenționistă, vezi LUCE, HENRY și AMERICAN CENTURY, și apoi în timpul Războiului Rece, când SUA erau văzute ca bastionul democrației și libertății în fața totalitarismului comunist. Unul dintre momentele culminante ale istoriei sintagmei și ale importanței ei în legătură cu poziția Americii în lume
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
comerțului, un bazin electoral asociat cu marile centre urbane. Această politică a fost forța motrice a nordului industrial în confruntarea cu sudul agrar în timpul Războiului de secesiune. Înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, republicanii au urmărit o politică externă izolaționistă, de altfel împărtășită de majoritatea populației americane. Pearl Harbor (1941) a schimbat cursul politicii externe americane și a promovat politica internaționalistă bipartinică a SUA, pe care unii au criticat-o în anumite momente istorice, și au aplaudat-o în altele
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Carol al II-lea nu constituie un subiect În sine, cel mai probabil, dat fiind știuta percepție negativă a acestuia. Totuși, sunt amintite evenimentele sângeroase Împotriva muncitorilor din ianuarie 1931 (București) și februarie 1933 (Grivița), politica externă falimentară, neispirată și izolaționistă, dar, mai ales, cedările teritoriale din 1940. În mod paradoxal, monarhul cu cea mai scurtă domnie din familia regală a României are „contabilizate” și cele mai multe eșecuri pe plan politic. Astfel, În viziunea jurnaliștilor bucureșteni, În pofida importanței și semnificației majore a
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
și a unor parteneri de interese, atitudini ostile, defavorabile deschiderii contactelor social-economice și culturale firești. Este cazul unor state cu regim totalitar din nordul Africii, din Asia de Sud-Vest sau, până de curând, al fostelor state comuniste. Pe fondul politicilor izolaționiste, totalitare, fundamentaliste sau în situații de tranziție economică, structurile eco-nomice legale, vizibile, sunt treptat dublate și uneori depășite de economiile subterane. Vehiculând sume imense, rezultate din operațiuni ilicite și manevrate de rețele oculte, aceste structuri profund parazitare secătuiesc bugetele interne
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
chiar de la început, asimilată în adâncime și exprimată în sens ideologic militant, adesea polemic. Așa cum s-a dorit, de altfel, și culegerea de față. Ea se înscrie păstrând toate proporțiile în această serie ideologică. și nu în cea diametral opusă: izolaționistă, naționalistă sau național comunistă și de dreapta, pe care, în mod direct sau indirect, o combate. I. România și Europa 1. pentru Europa 1. Românii și imaginea Europei Ar trebui mai întâi să recunoaștem o evidență elementară: percepția românească a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
politico-ideologică. Nu este și nu poate fi apolitică, alibiul suprem al neangajării și oportunismelor de diferite tipuri. Din care cauză, ea nu poate fi decât ostilă și față de un alt mare și foarte puternic obstacol antieuropean românesc: spiritul etnicist, naționalist, izolaționist, localizat la sat, în comunitatea rurală, declarată unic izvor al tuturor valorilor și creațiilor spirituale românești. Definiție și profund restrictivă și profund inexactă. Se pot face, foarte pe scurt, câteva observații. Dacă, istoric vorbind, se poate susține într adevăr o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
goale și superficiale (în această privință, Nae Ionescu și toți elevii săi sunt profund și definitiv maiorescieni), desnaționalizare și corupere a specificului național, cosmopolitism și alienare, distrugerea și dizolvarea, pe toate planurile, a ființei naționale, a neamului. Această ideologie profund izolaționistă și restrictivă duce în mod direct la naționalismul primar, culminat în doctrina statului totalitar naționalist-fascist, izolaționist, monolitic, polițist, centralizat și represiv. Astfel de constatări revin în mod inevitabil și obsedant. pentru simplul motiv că ele definesc realitatea ideologică și politică
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
maiorescieni), desnaționalizare și corupere a specificului național, cosmopolitism și alienare, distrugerea și dizolvarea, pe toate planurile, a ființei naționale, a neamului. Această ideologie profund izolaționistă și restrictivă duce în mod direct la naționalismul primar, culminat în doctrina statului totalitar naționalist-fascist, izolaționist, monolitic, polițist, centralizat și represiv. Astfel de constatări revin în mod inevitabil și obsedant. pentru simplul motiv că ele definesc realitatea ideologică și politică românească în ultima jumătate a secolului nostru în care trăim, în bună parte, și azi. Fără
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
nu poate asimila ideea unei integrări euroatlantice efective. Ea ar introduce noi principii, valori și ierarhii care le-ar submina, în mod hotărât, poziția dominantă. În al doilea rând, s-ar impune o modificare radicală a spiritului public, părăsirea mentalității izolaționiste, specifiste, tradiționaliste, etniciste, protocroniste etc., cultivate timp de decenii la noi, în România, de către dreapta naționalistă, încă între cele două războaie. Ideologia de tip liberal este și azi în netă minoritate, cum a fost, de fapt, și în trecut. Iar
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
evadare și de manifestare directă a conștiinței europene reprimate. privind în adâncime, dincolo de factorii externi, cheia problemei integrării europene se află însă, în esență, în România. Mai precis în structura sa socială fundamentală. O Românie rurală și inevitabil etnicistă, conservatoare, izolaționistă, tradiționalistă, sămănătoristă, populistă nu va simți niciodată nevoia Europei. Dimpotrivă, o va percepe ca un grav pericol pentru păstrarea ființei naționale. Ea simbolizează străinul, necunoscutul, primejdia externă, psihologie specifică oricărei comunități tradiționale închise. Doar o Românie citadină, urbană, deschisă, permeabilă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
nici să-l ignorăm, nici să-l boicotăm, nici să-i întoarcem, stupid, spatele. A gândi și acționa astfel înseamnă a nu fi integrat nici pe departe în ritmurile sincronice ale lumii contemporane. Înseamnă a rămâne până la capăt un obtuz izolaționist și antieuropean. Recenta și masiva (total necunoscută încă la noi) Histoire de la litterature europeenne. Lettres europeennes, operă realizată de o echipă de o sută cincizeci de universitari din întreaga Europă geografică, sub direcția lui Annik Benoit-Dusausoy și Guy Fontaine (Bruxelles
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de mentalitate, expresie directă a unei pături sociale și intelectuale citadine. Europa este o concepție cu origini, tradiții și forme de manifestare specific citadine. Satul nu poate fi european pentru că orizontul și mentalitatea sa profundă, spirituală, este fundamental localistă, etnicistă, izolaționistă, cu tendințe inevitabil naționaliste. Cât timp rămânem (pentru a relua o expresie a lui E.M. Cioran) sătenii eterni ai istoriei, europenizarea nu se poate produce. Doar orașul este, în mod organic, receptiv la ideologia și integrarea europeană. proces deosebit de complex
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
naștere. și apoi de ce s-ar plânge în toate împrejurările literaturile estice că nu sunt de multe ori bine cunoscute, luate în considerație, cultivate etc.? Vina nu este numai a culturilor occidentale. Culturile estice (împrejurări istorice nefavorabile, profund coercitive, totalitare, izolaționiste, lipsă de aspirații europene, complexe și tradiții restrictive, teorii evazioniste, chiar capitularde de tipul sabotarea și ieșirea din istorie etc.) n-au făcut adesea tot ce puteau face pentru a intra efectiv în Europa și deci a fi socotite ca
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
altuia și al experienței literare de pretutindeni, influenței reciproce, îmbogățirii mutuale, prin grefe, împrumuturi și adaptări. Totalitatea acestor relații dezvoltă, pe de o parte, conștiința participării la o activitate comună în cadrul unei culturi globale, pe de alta stimulează depășirea specificului izolaționist și restrictiv. Exemplul japonez este, între toate, deosebit de elocvent pentru această tendință de acumulare și modernizare fecundă. Străinul devine nu adversar, ci partener, coleg și confrate literar. Adversitatea, neîncrederea sau necunoașterea reciprocă fac loc colaborării pe scară tot mai întinsă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și rapida prăbușire. După înfrângerea Franței și ocuparea Europei Occidentale de Germania în vara lui 1940, războiul continuă să fie numit „imperialist”, iar propaganda comunistă, inclusiv în țările aflate sub ocupație germană, menajează nazismul. în Statele Unite, comuniștii rămân pe poziții izolaționiste până la 22 iunie 1941. în țările cotropite de Reich, după ce au încercat să joace cartea legalității, comuniștii ridică treptat glasul împotriva ocupantului, fără să abandoneze totuși ostilitatea față de Anglia și Rezistența* naționalistă. în ciuda dificultăților clandestinității și a amplorii dezertărilor, aparatele
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
îndeplini rolul, el trebuie să dispună de un fond informațional cît mai corect și mai profund, trebuie să-i "deschidem ușor fereastra". Un asemenea gen de autodezvăluire a fost însă mult mai greu de realizat în condițiile promovării unei politici izolaționiste, întreținută deliberat, care construia o barieră simbolică în fața legăturii potențiale cu "celălalt occidental", văzut ca un exponent al "imperialismului" și "capitalismului agresiv". îndoctrinați fiind a crede că omul de dincolo de graniță (care devenea nu numai un obstacol fizic uneori imposibil
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu extrema dreaptă. Această schimbare de direcție a reprezentat un pas important către consolidarea democrată. Cred că ea a fost strâns legată de beneficiile prezentate de potențiala integrare europeană și de penalitățile evidente care ar fi decurs dintr-o politică izolaționistă. În etapele ulterioare ale tranziției, aderarea la UE (așa imperfectă cum a fost ea) a asigurat cadrul necesar implementării reformei. Natura procesului de acquis a pus o deosebită presiune asupra autorităților românești pentru a implementa reforme în toate domeniile, inclusiv
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
unde lucrează numeroși români, s-ar putea ca revenirea lor în țară să sporească șomajul. Dificultățile economice, cu consecințele lor sociale, vor pune la încercare ingeniozitatea autorităților și toleranța cetățenilor la măsuri de austeritate. Merită de urmărit dacă paradoxalele tendințe izolaționiste în cadrul UE se vor accentua, conturând un îngrijorător fenomen politic. Tot cu anume ezitări, datorită tonului speculativ la care invită întrebarea, aș sugera că, în cazul scăderii valorii leului în funcție de valutele partenerilor comerciali, produsele de export ale României ar putea
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
într-o mare cultură filozofică scrisă, într-o cultură majoră, ele n-ar fi fost posibile. Să nu uităm totuși că întreaga generație a lui Noica, atmosfera spirituală în care s-a format au fost în mod incontestabil naționaliste, etniciste, izolaționiste, ortodoxiste, antieuropene etc., sub influența directă a lui Nae Ionescu. Textele, între altele, din Roza Vânturilor, sunt cu totul revelatoare. Constantin Noica, din acest punct de vedere, a rămas, în continuare, fidel sie însuși. își reluase preocupările și ideile anterioare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
urmă. Trist, dar adevărat. 2. Handicapul esențial este însă evoluția, mai bine spus: involuția spiritului public după decenii de comunism-ceaușist. Mentalitatea populist-egalitaristă predomină. Distrugerea burgheziei și proletarizarea-ruralizarea României (două noțiuni indisolubile în vechiul regim) o predispune spre valori etniciste, naționaliste, izolaționiste. Civismul democratic, deschis, pluralist, proeuropean este citadin, burghez și procapitalist prin definiție. Or, păturile mijlocii sunt încă într-o fază incipientă. Individualismul cel mai acerb, pe de altă parte, este rezultatul terorii polițienești totalitare. Când instinctul de conservare este mereu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vest și care pătrunde și la noi. Național comunismul (respectiv festivismul patriotard și șovin) este ultimul refugiu al cadrelor vechiului regim, al ideologilor și poeților oficiali, al jurnaliștilor de partid. El are încă ecou în masele rurale, etniciste și structural izolaționiste, în păturile rurale proaspăt urbanizate, în rândurile foștilor activiști de partid regrupați în partide neocomuniste și naționaliste. Opoziția, practic decimată timp de decenii de regimul represiv comunist, este încă destul de slabă. Mentalitatea democratică, pluralistă, nu este încă dominantă în România
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a culturilor din care fac parte, care pot sau nu să coincidă cu canoanele actuale occidentale? Iată întrebarea. Trebuie precizat, în același timp, și cu cea mai mare claritate posibilă, că acest punct de vedere nu reprezintă nici tendințe culturale izolaționiste, autarhice și nici, mai ales fapt și mai grav naționaliste. Este vorba de cu totul altceva: de a cultiva, pe de o parte, doar ideea de personalitate și originalitate în toate compartimentele studiilor literare românești, iar pe de alta de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
stabiliți în străinătate sunt expresia unui fenomen complex și profund, net superior simplului exil. Sunt exponenții unui tip deosebit de scriitor, încă nu bine cunoscut și mai ales înțeles la noi. Mentalitatea noastră publică este, vrând nevrând, încă prea localistă, prea izolaționistă, ca să nu spun prea naționalistă. Or, în toate aceste cazuri precise avem de-a face cu un tip superior, specific și foarte pozitiv de cosmopolitism literar modern. încă din perioada Renașterii și Umanismului a apărut în Europa o noțiune nouă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]