KorAP: Find »[drukola/base=izraelită & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...12 >

286 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

coloanele foii ministeriale. De aproape o lună Adunările de revizuire se zbat într-o luptă plină de dureri; cu voința strivită de concursul împrejurărilor din afară, reprezentanții independenți ai țării își frământă mintea căutând de zor o soluțiune a cestiunii izraelite de natură a concilia cerințele de principiu ale Tractatului cu interesele pozitive naționale. Guvernul, care la începutul sesiunii s-a abținut de la orice inițiativă de revizuire, afirmând categoric că n-a prejudecat în cestiune nimic față cu străinătatea, îndată ce comisiunea

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
acestui amestec, atuncea n-avem a ne teme de nimic. Cerneală și hârtie se vor cheltui pentru această cestiune, însă nimeni nu va risca oasele unui singur soldat pentru a realiza egalitatea deplină a evreilor în România. Daca însă cestiunea izraelită nu e decât pretextul de intervențiune, atunci nu e nici demn, nici cuminte de a sacrifica interesele economice și naționale a cinci milioane de oameni, pentru a înlătura un pretext, pe când cauza ar continua a exista. Față cu articolele amenințătoare

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ce ar voi să ne silească cu arma ar călca ele înșile Tratatul, de vreme ce art. 44 e facultativ pentru noi, precum pe de altă parte recunoașterea independinței noastre e facultativă pentru ele. Acest raționament e de pe deplin valabil daca cestiunea izraelită e cauza amestecului; daca ea însă nu e decât pretextul, atunci o repetăm încă o dată că, înlăturînd un pretext, se vor găsi altele o mie dacă adevărata cauză, un plan de cucerire de exemplu, va continua să existe. Tot în

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de mai sus, e natural dar daca comisiunea delegaților Camerei nu ține de loc seamă de spaimele închipuite ale ziarului "Romînul", dacă mănține proiectul prezintat de d. Mîrzescu și dacă a ales raportor pe d. Vasile Conta, carele în cestiunea izraelită e și mai intransigent decât d. Mîrzescu. [5 iulie 1879] ["ÎN ȘEDINȚA DE IERI... "] În ședința de ieri a Adunării guvernul, împreună cu prezidentul Camerii, a făcut o ultimă tentativă, zadarnică după părerea noastră, pentru a-și recâștiga echilibrul pierdut. D.

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
avea nici în alegerile trecute {EminescuOpX 291} cu toată ingerența și cu toată tactica de amăgire și de false promisiuni pe cari le-a întrebuințat față cu corpul electoral. Astăzi știe țara lămurit cari sânt tendințele acestui guvern în cestiunea izraelită, așa că un nou apel la țară însemnează acuma o cădere hotărâtă și zdrobitoare a acestui guvern. Toate silințele, toate stăruințele, toate amenințările ce guvernul le-a făcut în Cameră pentru a o aduce să adopte în secțiuni soluțiunea Costinescu au

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
sesiunea de toamnă. [6 iulie 1879] ["DACĂ PROIECTUL MAIORITĂȚII... "] Dacă proiectul maiorității comisiei din Cameră n-ar avea alt merit, totuși are pe acela de-a nu pripi soluțiunea unei cestiuni atât de grele și de complicate cum e cea izraelită, complicate din cauze atât de varii încît coloanele unui ziar nu ajung pentru a le espune pe toate. Proteguiți înainte de jurisdicțiunea consulară, introdusă prin tratatele directe cu Poarta fără nici un drept în țara noastră, care în privința jurisdicțiunii avea deplină suveranitate

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
învățau bine tocmai acei cari au învățat carte de la noi, în școale nu întreținute din dările lor, ci din veniturile bunurilor mănăstirești creștine, tocmai elevii școalelor noastre sânt mai aprigi dușmani ai naționalității române, tocmai ei fac parte din Alianța izraelită, căreia nu-i întru nimic de-a pune cestiunea de existența unui stat format în mod istoric și durând de sute de ani numai dacă nu se vor da drepturi egale la o minoritate de imigranți de-o dată foarte recentă

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
căpeteniilor religioase care-i conduc astăzi, ei vor îndrepta totdauna într-o singură parte toate puterile de cari ei dispun. Această stare de lucruri nu poate fi fără gravitate. De exemplu: la Oran populațiunea franceză e de 8958 suflete, populațiunea izraelită e de 5653 suflete; la Constantina populațiunea franceză e de 7887 suflete; populațiunea izraelită e de 4396 suflete. La Flemcen populațiunea franceză e de 3264 suflete, populațiunea izraelită e de 3185 suflete. E lesne de văzut că voturile izraeliților, ne

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
toate puterile de cari ei dispun. Această stare de lucruri nu poate fi fără gravitate. De exemplu: la Oran populațiunea franceză e de 8958 suflete, populațiunea izraelită e de 5653 suflete; la Constantina populațiunea franceză e de 7887 suflete; populațiunea izraelită e de 4396 suflete. La Flemcen populațiunea franceză e de 3264 suflete, populațiunea izraelită e de 3185 suflete. E lesne de văzut că voturile izraeliților, ne-mprăștiindu-se nicicând ca celea ale francejilor, consiliile municipale ar putea să nu conție

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
gravitate. De exemplu: la Oran populațiunea franceză e de 8958 suflete, populațiunea izraelită e de 5653 suflete; la Constantina populațiunea franceză e de 7887 suflete; populațiunea izraelită e de 4396 suflete. La Flemcen populațiunea franceză e de 3264 suflete, populațiunea izraelită e de 3185 suflete. E lesne de văzut că voturile izraeliților, ne-mprăștiindu-se nicicând ca celea ale francejilor, consiliile municipale ar putea să nu conție în realitate decât izraeliți indigeni sub titlul de consilieri franceji. Alături cu aceștia ar

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
când e vorba de evreii lor și că numai noi sîntem chemați a fi jertfa unei mistificațiuni. [7 iulie 1879 ] {EminescuOpX 294} [""FREMDENBLATT", ZIAR OFICIOS... "] "Fremdenblatt", ziar oficios din Viena, se, ocupă în primul său de la 17 iulie de cestiunea izraelită din România. Concluziile ce le-ar face acel ziar sau sfaturile ce ni le-ar da pot să ne fie până la un grad oarecare indiferente, căci, fiind vorba de interesele noastre cele mai vitale, sfaturile unui ziar desigur că nu

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
în stare să modifice în mod esențial părerile noastre în cestiune. Interesul nostru de căpetenie față cu Europa era însă de-a vedea odată lămurindu-se fondul cestiunii, de-a vedea că dispare acel neadevăr debitat cu asiduitate de Alianța izraelită și de amicii ei, cumcă la noi ar fi caz de intoleranță religioasă. Europa, mănținînd față cu noi acel punct de vedere lipsit de adevăr, pusese cestiunea pe un teren indiscutabil și voia să facă din noi jertfa unei mistificațiuni

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
unui pretext e nedemn și nerațional de-a sacrifica cel mai mic interes al nației noastre. Era ușor de-a presupune deci că întreaga cestiune umanitară-religioasă pe care presa guvernamentală călărește cu atâta... inteligență era un moft inventat de Alianța izraelită și că în fond lucrurile corespund cu interese materiale concrete. Fiind deci de cel mai mare interes ca să știm că străinătatea e lămurită asupra fondului cestiunii, reproducem după ziarul vienez următoarele șiruri: Rezultă din toate celea că e îndestul de

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Fiind deci de cel mai mare interes ca să știm că străinătatea e lămurită asupra fondului cestiunii, reproducem după ziarul vienez următoarele șiruri: Rezultă din toate celea că e îndestul de serioasă poziția în care România a fost adusă prin cestiunea izraelită și ea e cu atât mai critică cu cât opoziția, în împotrivirea ei contra sfaturilor guvernului, e în acord cu părerile ce le are majoritatea populațiunii românești. Antagonism național și interese materiale își dau mâna pentru a întări pe români

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ale unui însemnat deputat român se caracterizează dispoziția majorității populațiunii din Principatele dunărene. Cu toată exagerarea, e ceva adevărat în acest țipăt de durere. Nimeni care e câtuși de puțin familiarizat cu împrejurările în cestiune nu va nega că cestiunea izraelită are pentru România cu totul altă importanță decât pentru Serbia de exemplu. Cea din urmă putea lesne, fără a se teme de o răsturnare economică, să îndeplinească condițiile puse de Congres pentru independința ei, pe când emanciparea spontanee a evreilor din

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
presupune că noi i-am fi inspirat consiliile ce avea de gând a le da M. Sale. Informațiile noastre, întru cât sânt exacte, atribuie d-lui Teriachiu rolul de a fi atras atenția M. Sale asupra faptului că în cestiunea izraelită deputații moldoveni stau aproape toți la un loc, căci esperiența de toate zilele le-au arătat ce greu pericol amenință în prima linie Moldova, apoi România întreagă din partea invaziei jidovești. A atras asemenea atenția M. Sale asupra împrejurării că în

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
2-3 familii evreiești; în Moldova nu e sat în care să nu fie cel puțin una, dar în genere mai multe familii evreiești, în Tara Românească sânt mii de sate în care nu se află un picior de evreu. Cestiunea izraelită este dar o calamitate publică în privirea purtăm căreia cele două părți istorice ale României nu se aseamănă: Moldova e inundată, Tara Românească încă nu. Cu privire deci la această opinie adevărată am scris în jurul nostru de marți următorul pasaj

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
își esprimă ideile politice prin articolii din ziarul "Timpul". Acolo să ziceau ieri următoarele cuvinte, care destăinuiesc una din fazele cele mai pernicioase ale întinsului complot ce se urzește, în afară și în întrul țării, pe tărâmul arzător al cestiunii izraelite. "Camera - zicea ieri cu o stranie cutezanță organul partidei care cu tot dinadinsul ține a afirma că nu este câtuși de puțin națională - Camera nu se mai împarte în opoziție și guvernamentali, ci în: Moldova și Țara Romînească! " Așa le-

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
partidul brătienist l-a dat M. Sale, poate scoate prăpăstiile din n-rul de ieri al "Romînului" acela a pierdut dreptul la orice răspuns serios. [12 iulie 1879] {EminescuOpX 297} ["DE CÎND A ÎNCEPUT... "] De când a început să se discute cestiunea izraelită în presa și în Camerile de revizuire ni se prezintă un fenomen nou, care desigur că nu poate decât să sporească bucuria tuturor umanitarilor și negustorilor de mofturi, fenomenul adecă al unei prese fondate esclusiv pentru interese evreiești. Cele mai

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
german, ci totodată și evreu; ba este evreu înainte de toate, înainte de a fi german sau de-a se simți ca atare. Chiar uzul limbei esprimă aceasta cu un tact fin de distingere. Căci nu se zice german-izraelit (german de religie izraelită), francez-izraelit (francez de religie izraelită) ci se zice: evreu nemțesc, evreu englezesc (evreu din Germania, Anglia). Pe cuvântul evreu se pune accentul, căci noi știm că aceasta le este adevărata naționalitate, particularitatea lor pronunțată, iar cealaltă nu este decât o

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ba este evreu înainte de toate, înainte de a fi german sau de-a se simți ca atare. Chiar uzul limbei esprimă aceasta cu un tact fin de distingere. Căci nu se zice german-izraelit (german de religie izraelită), francez-izraelit (francez de religie izraelită) ci se zice: evreu nemțesc, evreu englezesc (evreu din Germania, Anglia). Pe cuvântul evreu se pune accentul, căci noi știm că aceasta le este adevărata naționalitate, particularitatea lor pronunțată, iar cealaltă nu este decât o ușure modificare a celei dîntîi

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
fine, nu negăm că tocmai ziarul acesta, puritan în felul lui, e moderat în espresiuni și cuviincios. Nu criticăm aparițiunea lui din mai multe puncte de vedere, dar cel de căpetenie este desigur considerantul că prin fondarea unei foi esclusiv izraelite lupta de idei devine legală, pe când pîn-acuma ea se mărginea din partea adversarilor la denunțări oculte prin ziare străine, la reclamațiuni oculte către consuli, adecă la acte cari prin minciună și calomnie căutau a face rău țării în care izraeliții trăiesc

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
consuli, adecă la acte cari prin minciună și calomnie căutau a face rău țării în care izraeliții trăiesc. Deși presa la noi e absolut liberă, deși se pot debita în ea cele mai mari neadevăruri, totuși chiar o presă curat izraelită n-ar putea avea curajul de-a repeta în coloanele sale acele comune calomnii, acele povești inventate, acele ilustrațiuni de fantazie din ziare străine {EminescuOpX 298} {EminescuOpX 299} {EminescuOpX 300} cari prefăceau țara noastră într-un fel de țară tătărască

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ar putea avea curajul de-a repeta în coloanele sale acele comune calomnii, acele povești inventate, acele ilustrațiuni de fantazie din ziare străine {EminescuOpX 298} {EminescuOpX 299} {EminescuOpX 300} cari prefăceau țara noastră într-un fel de țară tătărască. Presa izraelită va fi de acum înainte dovada cea mai bună că nu există persecuțiuni religioase. Mai puțin sinceră și mai greu de mistuit este categoria aceea de ziare evreiești cari, sub masca apărării unor interese generale, deci sub masca romînității, nu

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
intereselor evreiești. Această categorie consistă pîn-acuma din două organe: "Ștafeta'', foaie ce apare zilnic în lași; "Suceava", apărând o dată pe săptămână la Folticeni. Nu se poate o deosebire mai mare decât între "Fraternitatea" și "Ștafeta". "Fraternitatea" afirmă existența unei naționalități izraelite, "Ștafeta" o neagă, c-un cuvânt acest din urmă ziar e campionul acelui neadevăr debitat de Alianță că există români de confesie mozaică, deci e organul adevărat al Alianței. Scris bine - poate de un român chiar - dar reprezentând pur și

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]