291 matches
-
în captivitate polonă, va regreta urmările politicii sale24. • M. Kogălniceanu, Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei, vol. III, ed. a II-a, București, 1874, p. 100. • N. Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova, p. 219. • Gh. Ghibănescu, Surete și izvoade, IV, nr. 264, p. 278. • Nistor Ciocan, Negoț și neguțători în Moldova veacului XVII, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, XXV/1, 1988, p. 294. • Străbătând ținutul Sucevei sub paza celor care l-au luat prizonier, domnul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la chip c-o mărgărită/ Jur împrejur cu alb chenăruită./ Era cununa de mărgăritar/ Din orient, dintr-unul singur, rar;/ și astfel verdele și aurul/ Deasupra, cu alb cercul dimprejur/ C-o mărgărită semăna, frumoasă./ [...] Femeie preafrumoasă, suflet blând,/ Urmând izvodul hronicarilor./ Căci cine multe-a povestire vrea,/ Să fie scurt, altmintreli e peltea.” Geoffrey Chaucer, Legenda ..., p. 204. 675 „Iar cărțile dacă s-ar da pieirii,/ Pierdută-ar fi și cheia amintirii./ Cuvine-se-a le crede și cinsti/ Când
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de protector.1004 Criticii literari au considerat-o duplicitară, dar nu există suficiente dovezi în acest sens.1005 Cresida regretă cu sinceritate și este vizibil marcată de gestul trădării pe care se vede nevoită să îl comită: „Mai spune la izvod, și-i de crezut,/ Că n-a jelit femeie mai cumplit/ Cât dânsa, când pe Troil l-a vândut./ Zicea: <<Vai mie, vai! mi-am pângărit/ Pe veci credința, numele cinstit!/ Căci l-am vândut pe cel mai fără pată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Velciu lui Sava ieromonahul. Cronica, cunoscută în istoriografie și sub denumirea de Pseudo-Nicolae Costin, conține, în continuarea letopisețului lui Miron Costin, expunerea evenimentelor petrecute în Moldova în intervalul 1661-1709. Se menționează drept izvoare ale acestei lucrări cu caracter de compilație „izvodul lui Vasile Damian ce au fost treti-logofăt” și „izvodul lui Tudosie Dubău logofătul”, de fapt și acestea tot scrieri anonime. Autorul, având o bună cultură bisericească și slavonă, pare atașat în oarecare măsură familiei Cantemireștilor - lui Constantin Cantemir și fiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
sub denumirea de Pseudo-Nicolae Costin, conține, în continuarea letopisețului lui Miron Costin, expunerea evenimentelor petrecute în Moldova în intervalul 1661-1709. Se menționează drept izvoare ale acestei lucrări cu caracter de compilație „izvodul lui Vasile Damian ce au fost treti-logofăt” și „izvodul lui Tudosie Dubău logofătul”, de fapt și acestea tot scrieri anonime. Autorul, având o bună cultură bisericească și slavonă, pare atașat în oarecare măsură familiei Cantemireștilor - lui Constantin Cantemir și fiului acestuia, Antioh -, fără ca lucrarea să aibă caracterul oficial al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
domnia a doua a lui Antioh Cantemir (1661-1705), îngr.și pref. C. Giurescu, București, 1913. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 481-485; Constantin Giurescu, Contribuțiuni la studiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin, Tudosie Dubău, Vasile Dămian), București, 1907; Constantin Giurescu, Izvoadele lui Tudosie Dubău, Miron logofătul și Vasile Dămian, București, 1914; Iorga, Ist. lit., I, 341-346; Giorge Pascu, Istoria literaturii române din secolul al XVIII-lea, București, 1927, 39-40; Cartojan, Ist. lit., III (1945), 177-179; Lăudat, Ist. lit., I, 287-301; Piru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
Iorga, Ist. lit., I, 341-346; Giorge Pascu, Istoria literaturii române din secolul al XVIII-lea, București, 1927, 39-40; Cartojan, Ist. lit., III (1945), 177-179; Lăudat, Ist. lit., I, 287-301; Piru, Ist. lit., I, 331-337; Ist. lit., I, 552-554; Dumitru Velciu, Izvodul lui Miron logofătul, RITL, 1976, 1; Dicț. lit. 1900, 503-504. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
glas adânc zicând: ,,Mi-e seteʺ. Și văd ieșind o umbră albă. Moșneag bătrân, purtând coroană, Pe pieptul lui o sfântă salbă, Pe umeri largi o scumpă blană, Ea mâna-ntinde blând: N-ai grijă, Ce zic nu trece la izvod. Eu sunt vestitul domn Dabijă, Sunt moș Istrate-voievod. - Măria Voastră va să-ndemne Pe neamul nostru în trecut? Ci el cu mâna face semen Că nu nțeleg ce el a vrut. - Măria Voastră-nsetoșează De sânge negru și hain? El capu-
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în situația de a colabora cu autorul, acesta neimpunând, ci doar propunând un univers liric posibil: Poemia. Există însă în lirica lui H. și piese de o reală melodicitate incantatorie, unde învestitura simbolică a cuvântului capătă valențe estetice deosebite (Lămpi, Izvod, Colinde I, II, III). Deși în aparență nu are de-a face cu literatura, lucrarea Medicul familiei. Terapie cognitivă (Carte de învățătură pentru toate vârstele) (I-II, 1994-1997) poate fi citită și în registru literar. Umorul (surprinzător) își găsește aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]
-
hrana asigurată. Vorbind despre regimul fiscal în fostele județe Fălciu, Tutova și Vaslui, ca și despre fiscalitatea din Moldova, la începuturile ei, nu putem decât să reamintim ceea ce spunea profesorul Gh. Ghibănescu în prefața volumului său VI la „Surete și izvoade", unde, ca o concluzie, ne dă să înțelegem că în legătură cu aceasta, precum și cu altele, nu prea știm exact cum stăteau lucrurile, deoarece nu prea avem date directe. Totuși, ocupându-ne de trecutul fiscal, el ne încredințează că „cel mai însemnat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca și Dorohoiul; Târgul Frumos stă în cumpănă cu Iașii; Adjudul și Trotușul cu Bacăul; Fălciul cu Hușii; Neamțul spune mai mult ca Piatra, iar Baia și Siretul cuprind în ele primele pagini ale viețuirii noastre de stat" (Surete și izvoade). După ce sub Ștefan cel Mare s-a realizat Cetatea și Târgul Vasluiului, cu ocolul domnesc, mai târziu, pe măsura întăririi boierimii, ocoalele domnești au devenit moșie pentru danii și miluire a slujbașilor cu ascensiune la treptele boierești. Domnul și boierii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și a pământului Moldovei", după care înșira dregătorii din timpul lui Alexandru cel Bun: Logofăt Mare, Vornic Mare, Postelnic Mare ș.a. Proba existenței dregătoriilor din timpul lui Alexandru cel Bun o face însăși documentul emis în anul 1404 (Surete și izvoade, Gh. Ghibănescu, vol.II, p.197) de același domnitor: „Iar la aceasta este credința mea mai sus scrisul Ion Alexandru Voievod și credința fratelui meu Bogdan și credința lui Dragoș Staroste și credința lui Mihail Nevolnicul și credința lui Andriaș
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
privighetori numiți de domni, pe o perioadă de trei ani, aleși de vorniceii satelor dintre boiernașii și mazilii locali. Ei primeau o leafă și aveau sarcina să asigure strângerea dărilor și să apere sătenii de neplăceri. Aflăm din „Surete și izvoade" (vol. XXV, p. 265-268), că în 4 noiembrie 1848 N. Râșcanu, spătar și ispravnic de Vaslui, poruncește privighetorului ocolului Mijlocu că, „deoarece pe Andrei Kogălniceanu l-a însărcinat cu alte predmeturi n-are a-l mai supăra cu alte havalele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
trăia Popa Iuga, fiind popă domnesc, vestitul Popa Iuga, și Domnul zice în acest sens: „și în veci, ci să asculte de noi și alți judecători să nu aibă". Într-un alt document și mai lămuritor, aflat în Surete și Izvoade, vol. V, p. 113, din anul 6945 iunie 30 (1437), tot de la Ilie Vodă, acesta întărește slugii sale Teodor Povărteanul satul Juleștii, în jos de Hârlău, ținând ca, „orice daraveri ar urma, să fie judecate de organele judecătorești din Hârlău
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și cei de la satele al doilea, câte 3 lei, și cei de la satele cele mai mici câte 2 lei, însă banii să se dea de două ori pe an adică: jumătate la Sf. Gheorghe și jumătate la Sf. Dumitru, după izvoadele ce se vor face de vistierie cu pecetea Domniei mele de stările fiște căror vornici cu banii ce vor fi să dea."( Uricarul,vol.V,lll, p.8). Adunați la umbra unui copac, în zilele de sărbătoare, la sfârșitul slujbei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
așa a fost - spune Evenimentul. În cartea lui Evstrate Dabija din 7170 Iași 23 (1662) se scrie de însuși Vodă cu mâna lui acestea: „să lăsați în pace poslușnicii, că odată aceste cărți le veți purta în frunte" (Surete și izvoade, VII, p. 110). Ducându-ne însă cu mintea la vremurile mai de mult, când asemenea pedepse se dădeau des, căci dese erau abuzurile la care se lăsau a fi ademeniți vechii slujitori, negreșit că țara a avut prilejul să vadă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de bir să fie „numai pentru treaba mezilului (poștă)" cu „cheltuiala și caii lor", poruncea ispravnicului de ținut ca numai „acei 50 de oameni ce s-au socotit ca să fie pentru treaba mezilului, să fie scoși din bir, trimițând și izvod anume de numele lor la vistierie, iscălit și de Dumneata ca să se știe care sunt de treaba mezilului"... Restul târgoveților, milostivindu-se Domnul, rămâneau. „să poată trăi la acel loc" în „odihnă și liniște". Serviciul de poștă există de când există
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sensibiliza prin sinceritatea trăirii. O altă categorie o constituie micile scene în care este ilustrat traiul greu, la limita umanului, al unor familii de țărani, în imagini pline de amănunte mișcătoare. Câteva povestiri (Pentru simbrie, Din dragoste, Inimă de mamă, Izvodul morții) sintetizează cam aceleași elemente, cu un spor în investigația psihologică, epicul fiind pe plan secundar. C. devine cu adevărat sămănătorist în romanele Du-te dor... (1936) și Tainele munților (1940), în sensul că abia aici idilizează satul, încercând să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
Flacăra”; mai semnează și Luca Ion sau Luca din Străoști. Publică în „Vremea”, „Viața românească”, „Sburătorul”, „Cuvântul liber”, „Adevărul literar și artistic”, „Hiena” ș.a. Deși încă din 1916 pregătește mai multe caiete cu versuri (Efigiile înfiorate, 1916, Chipurile sulemenite, 1917, Izvodul vrajei, 1917, Dintr-un oraș de munte, 1916-1921, apărute, toate, postum, în volumul Jocul oglinzilor, 1972), abia în 1921 hotărăște să încredințeze tiparului un manuscris intitulat Jocul oglinzilor. Din nefericire, cartea nu mai apare, deoarece C. moare în același an
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
lui Grigore Alexandru Ghica, ascensiunea ambițiosului boier, avid de înalte cinuri, încetează. Socotindu-se persecutat, dospind în el nemulțumirea și ranchiuna, paharnicul pune la cale - sau este doar complice al fraților săi, paharnicul Costache și spătarul Antohi - o copioasă mistificare, Izvodul lui Clănău sau Cronica lui Huru (ce se tipărește în 1856), atribuind neamului Sion o obârșie legendară, cu aparențe de veracitate istorică. Falsul izvod era menit să ateste străvechea noblețe a familiei, ai cărei membri se dovedeau, astfel, înrudiți cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
cale - sau este doar complice al fraților săi, paharnicul Costache și spătarul Antohi - o copioasă mistificare, Izvodul lui Clănău sau Cronica lui Huru (ce se tipărește în 1856), atribuind neamului Sion o obârșie legendară, cu aparențe de veracitate istorică. Falsul izvod era menit să ateste străvechea noblețe a familiei, ai cărei membri se dovedeau, astfel, înrudiți cu cele mai de vază familii boierești moldovene. Cu același temei documentar și în acest spirit și-a gândit S. pătimașa lui operă, Arhondologia Moldovei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
Amiras, în mod cert traducător al cronicii în grecește la Iași, în 1729. Prima parte, compilativă, corespunzătoare perioadei 1661-1726, prelucrează în spirit oficial, dar cu adaosuri originale, tradiția orală și cea istoriografică din Cronica anonimă racovițeană și dintr-un presupus „izvod al Costăcheștilor”, atribuit lui Ștefan Pădure. Partea originală a cronicii se inspiră din cea a lui Radu Popescu pentru genealogia encomiastică a Ghiculeștilor și pentru unele domnii muntene. În mod inedit, textul încorporează documente oficiale orientale traduse de Amiras. La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286520_a_287849]
-
au Încă oarecare consistență În păturile populare, pregătindu-i În acest scop un entuziasm de comandă; În al doilea loc, Împrejurarea aceasta procură patrioților mijlocul de a Întreprinde cheltuieli din banul public și prin urmare ocaziunea de a Încărca la izvod” . La rândul lui, ziarul Era Nouă constata tensiunile și dezorganizarea din tabăra liberală, observând că, la banchetul dat În cinstea primului ministru, fruntașii locali „nu au fost În stare să-i aducă pe T. Geani, Mârzescu, Șendrea și Vizanti”, cu toții
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
mănăstirea cu clădirile necesare și cu obiectele de trebuință, refăcând gospodăriile moșiilor, cheltuind pentru asta mari sume de bani. De aceea, la propunerea sfinției-sale a episcopului și cu aprobarea întregului consistoriu, comisia a hotărât să nu-i ceară egumenului nici un izvod de cheltuieli pe anii trecuți, ci numai să arate starea de acum a averii și a veniturilor mănăstirii. Această hotărâre s-a adus la cunoștința arhimandritului, care a primit-o cu mulțumire și cu bucurie, declarând că mănăstirea n-are
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
muincit numai pentru folosul și binele mănăstirii. De aceea, sosind le mănăstire, membrii comisiei au cerut guvernatorului, conform ordinului primit, numai prezentarea raportului asupra stării prezente a averii și a veniturilor, ceea ce a făcut cu toată atenția, înaintând și un izvod. Însă, cu toate acestea, va trebui să se facă cu acest prilej, un control al cheltuielilor, fiindcă socotelile au fost făcute de vechilul mănăstirii, ieromonahul Macarie, un om de foarte rea conduită: meletie, arhimonah, Autonie, asesor, Gherasim asesor, Vasile Balș
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]