159 matches
-
la Sibiu (1943-1945) și Cluj (1945-1947). Este doctor în filologie al Universității din București (1970), cu teza Ion Pop-Reteganul. Profesor de liceu la Gherla (1947-1963), devine apoi cadru didactic la Facultatea de Filologie din Târgu Mureș. Debutează cu folclor în „Izvorașul” (1935), iar în volum cu însemnările din Literatura ardeleană nouă (1945). Este redactor la „Prietenii artei” (1947), colaborează la „Artă, teatru, cinema, muzică”, „Astra”, „Claviaturi”, „Făclia”, „Luceafărul literar”, „Provincia”, „Ramuri”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „Tribuna”, „Tribuna Transilvaniei”, „Voința Transilvaniei” ș.a. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
1950. Editează, între 1923 și 1928, la Dorohoi, revista de limbă, literatură și artă populară „Tudor Pamfile”. Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Albina”, „Calendarul gospodarilor”, „Cuget clar”, „Cultura poporului”, „Deșteptarea”, „Drapelul”, „Duminica poporului”, „Făt-Frumos”, „Fulgerul”, „Gazeta Dorohoiului”, „Informatorul Dorohoiului”, „Izvorașul”, „Junimea literară”, „Lumea”, „Neamul românesc”, „Neamul românesc pentru popor”, „Păstorul Tutovei”, „Poporul românesc”, „Primăvara”, „Ramuri”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, „Solia Moldovei”, „Suceava”, „Vestitorul satelor”, „Zorile”. Ca și Artur Gorovei, Tudor Pamfile și N. I. Dumitrașcu, F. este unul dintre cei mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
Școala de ofițeri în rezervă. Din 1919, predă la școala din Dobriceni (în județul Vâlcea), unde va reveni după ce în 1925 a avut o catedră la Frățilești (în Ialomița). Mare iubitor de producții populare, culege texte și melodii pentru revista „Izvorașul”. Va mai publica folclor și în alte periodice („Cultura poporului”, „Albina”, „Orizont”, „Gazeta învățătorului”, „Argeș”). În 1925, împreună cu I.C. Stroescu, înființează societatea culturală „Farul” și scoate, la Râmnicu Vâlcea, o publicație cu aceeași denumire, iar cu T. Geantă, în 1931
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
motivul „nevasta vândută”), Iancu Sibiiancu și Stoican. Colecția lui C. este una dintre puținele culegeri de balade întocmite metodic la acea vreme. SCRIERI: Mijloace de înaintare, Budapesta, 1904. Culegeri: Balade poporale, Caransebeș,1899. Repere bibliografice: Gh. T. Niculescu-Varone, Folkloriștii români, „Izvorașul”, 1940, 2; Bârlea, Ist. folc., 306-307; I. Bălan, Un folclorist bănățean: Avram Corcea, în Actele simpozionului dedicat reciprocităților iugoslavo-române în domeniul literaturii populare, Pancevo, 1974, 103-112; Dicț. lit. 1900, 216. L.Bd.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
membru al Academiei Germane din München. A întemeiat și a condus revista „Banatul literar” (1934-1938). Debutează cu poezii mărunte și articole despre folclor în 1906, continuând să colaboreze susținut la un număr relativ mare de periodice, între care „Drapelul” (Lugoj), „Izvorașul”, „Șezătoarea”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Tudor Pamfile”, „Neamul românesc”, „Conștiința națională” (Craiova). Publică, între 1925 și 1933, numeroase broșuri cuprinzând culegeri de folclor bănățean, dintre care majoritatea în colecția „Biblioteca folcloristică a Banatului”, al cărei director era. În zona acelorași preocupări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
avânt înrudit cu spiritul acțiunilor lui Spiru Haret, cu casă de citire, cămin cultural, farmacie, muzeu, bancă populară și cooperativă de consum. Ca să-și ușureze activitatea de culturalizare, și-a achiziționat, în 1929, o tipografie, unde a editat atât revista „Izvorașul” (1919-1939), cât și periodicele „Opaițul satelor” (1927-1931), „Alarma satelor”, calendare, cărți. Acest „alt Coresi” (cum l-a numit Ion Simionescu) a făcut din localitatea sa mehedințeană „un templu al culturii, al folclorului, al istoriei naționale” (Gh. Bulgăr). „Izvorașul”, revistă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
atât revista „Izvorașul” (1919-1939), cât și periodicele „Opaițul satelor” (1927-1931), „Alarma satelor”, calendare, cărți. Acest „alt Coresi” (cum l-a numit Ion Simionescu) a făcut din localitatea sa mehedințeană „un templu al culturii, al folclorului, al istoriei naționale” (Gh. Bulgăr). „Izvorașul”, revistă de muzică, artă și folclor, apărută în aproape o mie de numere, a fost primită cu interes nu doar de colecționarii de folclor, cei mai mulți învățători și preoți, ci și de personalități precum Simion Mehedinți, George Enescu, N. Iorga, I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
Cântece patriotice, religioase și școlare, Bistrița - Mehedinți, 1932; 127 doine și cântece din folclor, Craiova, 1960; Doine, cântece și strigături din Oltenia, în Folclor din Oltenia și Muntenia, III, București, 1968; De la Severin la vale, Drobeta-Turnu Severin, 1972. Repere bibliografice: „Izvorașul”. Douăzeci de ani (1 iunie 1919 - 1 iunie 1939) de activitate muzicală, publicistică și culturală. Glasuri de pretutindeni pentru „Izvorașul”, Bistrița - Mehedinți, 1939; Sabina Stroescu, Gheorghe Ciobanu, Un neobosit folclorist, REF, 1957, 2; Gh. N. Dumitrescu-Bistrița (1895-1995), Drobeta-Turnu Severin, 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
din Oltenia, în Folclor din Oltenia și Muntenia, III, București, 1968; De la Severin la vale, Drobeta-Turnu Severin, 1972. Repere bibliografice: „Izvorașul”. Douăzeci de ani (1 iunie 1919 - 1 iunie 1939) de activitate muzicală, publicistică și culturală. Glasuri de pretutindeni pentru „Izvorașul”, Bistrița - Mehedinți, 1939; Sabina Stroescu, Gheorghe Ciobanu, Un neobosit folclorist, REF, 1957, 2; Gh. N. Dumitrescu-Bistrița (1895-1995), Drobeta-Turnu Severin, 1995; Datcu, Dicț. etnolog., I, 245-246; Tezaur epistolar „Izvorașul”, I, îngr. Nicolae Chipurici, Drobeta-Turnu Severin, 2001. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
iunie 1939) de activitate muzicală, publicistică și culturală. Glasuri de pretutindeni pentru „Izvorașul”, Bistrița - Mehedinți, 1939; Sabina Stroescu, Gheorghe Ciobanu, Un neobosit folclorist, REF, 1957, 2; Gh. N. Dumitrescu-Bistrița (1895-1995), Drobeta-Turnu Severin, 1995; Datcu, Dicț. etnolog., I, 245-246; Tezaur epistolar „Izvorașul”, I, îngr. Nicolae Chipurici, Drobeta-Turnu Severin, 2001. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
asigurător al unui cadru deja impus de experiență. SELECȚII BIBLIOGRAFICE 1. Adamescu D., Descântece 1892, Șezătoarea, p. 5883. 2. Adameșteanu M.T., Medicină populară și descântece, 1901, Rev. Șezătoarea, p. 92, 100, 88, 149. 3. Aderea A., Descântece de deochiu, 1923, Izvorașul, nr. 910, p. 8. 4. Aderea A., Descântece, 1937, Rev. Izvorașul p. 68, nr. 2, p. 102, nr. 3. 5. Aderea A., Descântece de najit (durere de măsele), 1938, Rev. Izvorașul, anul XVII, ian. 1938, nr. 1., p. 30. 6
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Adamescu D., Descântece 1892, Șezătoarea, p. 5883. 2. Adameșteanu M.T., Medicină populară și descântece, 1901, Rev. Șezătoarea, p. 92, 100, 88, 149. 3. Aderea A., Descântece de deochiu, 1923, Izvorașul, nr. 910, p. 8. 4. Aderea A., Descântece, 1937, Rev. Izvorașul p. 68, nr. 2, p. 102, nr. 3. 5. Aderea A., Descântece de najit (durere de măsele), 1938, Rev. Izvorașul, anul XVII, ian. 1938, nr. 1., p. 30. 6. Aldea I.R., Descântece, 1923, Rev. Șezătoarea, p. 40. 7. Alexa D.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
88, 149. 3. Aderea A., Descântece de deochiu, 1923, Izvorașul, nr. 910, p. 8. 4. Aderea A., Descântece, 1937, Rev. Izvorașul p. 68, nr. 2, p. 102, nr. 3. 5. Aderea A., Descântece de najit (durere de măsele), 1938, Rev. Izvorașul, anul XVII, ian. 1938, nr. 1., p. 30. 6. Aldea I.R., Descântece, 1923, Rev. Șezătoarea, p. 40. 7. Alexa D., Descântece pentru a face borșul, 1929, Rev. Frângurele III, IV, 17. 8. Alexandrescu V. sau V.R. Ureche, Coliba Măriucăi, 1855
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
150-152. 15. Anghel C-tin, Manuscris din 1824 (din Iași), Colecția de rețele grecești, latinești și românești. Se află în Biblioteca Acad. Române, nr. 3354,1824 (vezi I. C. Cazan, Texte de Folklor, p. 67). 16. Anatolie Vasile, Descântece, 1933, Rev. Izvorașul, p. 194. 17. Arhivele Statului Iași, Colecția "Litere Gh. Asachi", lit. 0/135, f. 88. 18. Arhivele Statului lași, Colecția "Documente", pac. 633/7. 19. Arhivele Statului Iași, Tr. 1434, op. 1634, dos. 258, f5. 20. Tr. 1434, op. 1634
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
populară” (apărută în patru numere la Paris). Mai colaborează la „Adevărul de joi”, „Adevărul literar și artistic”, „Analele Academiei Române”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Arhivele Olteniei”, „Arhiva românească”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Convorbiri critice”, „Convorbiri literare”, „Făt-Frumos”, „Flacăra”, „Gazeta săteanului”, „Graiul nostru”, „Izvorașul”, „Însemnări literare”, „Junimea literară”, „Literatură și artă română”, „Lumea”, „Lupta literară”, „Noua revistă română”, „Opinia”, „Pagini literare”, „Păstorul Tutovei”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista idealistă”, „Revista literară”, „Românul”, „Steaua Dunării”, „Viața românească” ș.a. I s-a acordat în 1938 Premiul Academiei Române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
și va fi învățător în câteva localități bihorene; este pensionat în 1928. Colaborează la „Almanahul învățătorilor români”, „Banatul literar”, „Biserica și școala”, „Bunul econom”, „Calendarul diecezan”, „Calicul”, „Cele trei Crișuri”, „Familia”, „Foaia literară”, „Foaia poporului”, „Gazeta de Vest”, „Gazeta poporului”, „Izvorașul”, „Luceafărul literar”, „Poporul român”, „Revista critică-literară”, „Rânduri”, „Sibiul umoristic”, „Șezătoarea”, „Timișana”, „Tribuna poporului” ș.a. Ca elev la Beiuș, S. citea „Familia”, unde era interesat cu deosebire de horele și doinele publicate de S. Fl. Marian. Astfel că debutează în folcloristică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
ați amintit de răp.(osatul) prieten Ion Vicoveanu cu care am corespondat până la moarte. Vasta sa corespondență trimisă mie e adăpostită în dosarul 1170 de la Arhive sub numele Ioan Vicoveanu - Vicovul de Jos - Jud. Rădăuți. Era abonat și colaborator la „Izvorașul”. Distins OM. Sofia Vicoveanu e rudă cumva cu El?572 4) M-ar interesa: în ce ziar ați găsit vârsta mea de 95 ani pe care-i împlinesc la 15 Sept. 1990? - Dacă nu l-aș poseda mult aș căuta
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
a luat numele de artistă după localitatea în care a trăit o perioadă. 438 găsesc. Până în ziua de astăzi s-au scris și depistate de mine 977 (nouă sute șaptezeci și șapte) referințe: recenzii despre cele 3 periodice ce am editat - „Izvorașul”, „Opaițul satelor” și „Alarma satelor” - și 27 lucrări, în colaborare 4 și celelalte sub semnătură proprie, medalioane, consemnări, studii etc. din care 970 sunt depuse, sub formă de decupare, în 9 voluminoase mape - din dosarul 7742 la Arhivele Statului din
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
au luat licențe în filologie, conservator muzică - Buc(2) înaintări la gr. I - ale căror lucrări în copie sunt depuse la Arhiv. Cabinet din Tr. Severin, iar 3 prof. universitari și-au întregit tezele de doctorat cu materiale din arhiva „Izvorașul”. 6) Îmi exprim profunda compasiune pentru cel ce v-a părăsit prea devreme la 54 ani (referire la profesorul și publicistul Petru Froicu, n.E.D.). 7) Închei cu dorința de a afla vârsta Dv. - dacă ați fost elevul prof. Fira la
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
încercarea de a-și căuta originea. Simt că sângele mi se încheagă și curge cu tot mai mare greutate prin vene. Corpul meu devine humă neagră și mă bucur de metamorfoza asta. După moarte, aș vrea să mă îngroape sub izvorașul care curge prin mijlocul pădurii: sper că apa proaspătă mă va feri de putrefacție. Aș vrea ca moartea mea să fie aidoma cu aceea a unei plante, lipsită de apariția unor mirosuri urâte. Aș dori să pot să mă integrez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
la „Luceafărul” în 1962. Colaborează la „Almanah literar”, „Argeș”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista bibliotecilor”, „Revista de etnografie și folclor”, „România literară”, „România pitorească”, „Academica”, „Adevărul literar și artistic”, „Curierul românesc” ș. a. În 1989 inițiază la Râmnicu Vâlcea, revista „Izvorașul”. A fost distins în 2003 cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru ediția Ioan Slavici, Opere. M. a editat, cu multă aplicație, teatrul, poezia, proza și memorialistica lui Victor Eftimiu, într-o întreprindere cu adevărat impresionantă: Opere, VI-XVIII (1975-1996). A scris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
strop de milostenie! Ierihonul este așezat pe un șes între munți. Izvorul lui Elisei Tot prin Ierihon trece și izvorul lui Elisei. Ierihonul este foarte curat și liniștit. Este locuit de arabi. Este așezat la șes și înconjurat de munți. Izvorașul curge tot timpul. Este o apă minunată. Bună de băut. Parcă-i sifonata. Oricât ai bea te simți foarte bine și nu te balonează. Este ca un medicament. Este binecuvântat. Cand bei parcă îți dă puteri noi, te întărește, te
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
mântuim cu toții. în acești munți și în acest pustiu nu crește nimic. Nici un fel de vegetație. Totu-i piatră și nisip. Grozav de aspră e viața pustiului. Puțin mai jos, la vreo 12 m sau mai mult, trecea că un izvoraș un firicel de apă. Ține viața la mulți. Tot Dumnezeu o trimite și pe ea sufletelor care se nevoiesc în pustiu. Muntele Eleon sau Muntele Măslinilor Este la o distanță de vreo 3 km de Ierusalim. I se mai spune
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
copiilor: „Ați văzut? Așa se conduce sania!” Strașnic învățător îi moș Creangă. Pe nesimțite, am ajuns în Valea Plângerii. În fața Bojdeucii, cobor din birjă și deschid portița. În fața mea, treptele din piatră ale potecii coboară până în prispă. În stânga, clipocește un izvoraș. Mă opresc în fața intrării...Ca adusă de vânt, în fața mea răsare o trestie de copilă cu o basma roșie pe cap și toată numai zâmbet. Fără s-o întreb, îmi spune că moș Creangă îi dindos, pe cerdac. Îl cheamă
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Militar la Craiova, apoi Școala de Război, unde, după absolvirea cu rezultate strălucite, a predat o vreme ca profesor suplinitor. Înclinațiile sale profunde par să fi fost însă altele. După ce a debutat în 1930, sub numele real, în paginile revistei „Izvorașul” (Bistrița-Mehedinți), colaborează cu versuri, articole, interviuri, la „Jurnalul” (Craiova), „Luceafărul literar și critic”, „Conștiința națională”, „Buna Vestire”, „Sfarmă-Piatră”, „Condeiul”, „Tribuna tineretului” ș.a. A alcătuit împreună cu C. S. Nicolăescu-Plopșor și Const. Jaleș o antologie a poeților tineri olteni (Album, 1935) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286511_a_287840]