121 matches
-
seama dintr-o dată că a parcurs distanța de la locul de pășunat numit Prisacă, până la intrarea în șoseaua spre Pungești și pe dată îi năvăliră în minte treburile ce-l așteptau acasă. La intrarea în Pungești, trecând prin fața administrației moșiei lui Jac Marcopol îl văzu pe administratorul moșiei, Andrieș, și după ce-și dădură binețe, acesta îl întrebă pe Costache dacă a avut aprobare să-și pască juncanii în poiana de la Prisacă. Oarecum ofensat de întrebare, Costache îi răspunse: „Apăi domnule administrator
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
strămute în Pungești și alți membri ai familiei, adică pe fratele Victor și sora Vasilica, ba după moartea tatălui său din Cuci a adus-o și pe mama sa. Sora Vasilica a intrat în slujba boierului ca doică a copilului Jac ce fusese înfiat de boier, fiind părăsit de mama sa naturală, în ograda administratorului. în această împrejurare tata socru, prins în numeroasele sale îndatoriri, nu s-a mai întâlnit cu Elena Frasin din Rafaila, iar aceasta, știind că „ochii care
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nu le-ar plăcea să se mute și să trăiască și ei aici. V-am spus eu și altădată cum sau mutat aici, îndemnați de mine, frate-miu Victor și soră-mea Vasilica. Mătușa voastră a fost dădaca băiatului boierului, Jac care a rămas orfan de mamă după ce s-a născut. știți și voi și mama voastră Maria, cum ne-am luat eu și bunica, cum ne-a ajutat boierul cel bătrân cu lemne de ne-am ridicat casa asta și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
spre cai iar femeile stăteau spate în spate cu ei, ca să supravegheze lucrurile din căruță, nu cumva să se piardă ceva pe drum, când treceau peste vreun hop sau vreo groapă . Emilia privea cu ochii triști dealurile Pungeștiului, pădurea lui Jac Marcopol, islazurile și pădurea statului. Soarele reapăruse printre norii ce se fugăreau, parcă ușurați de povara fulgilor pe care îi sloboziseră pe pământ. Razele luminau Valea Racovei, Valea Gârcenilor, a Dumbrăvenilor precum și dealurile Bogdanei spre pădurea Haragoja. Gândurile Emiliei se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o sfideze și s-o înfrunte. I-a mulțumit frumos vară-si Zoița și a spus că și dânsa va fi recunoscătoare. Discuția dintre ele a continuat despre treburile fiecăruia, despre familie și copii, a venit vorba și despre boierul Jac Marcopol pe care mama lui Zoița, Vasilica îl alăptase și-l îngrijise după ce mama lui dreaptă l-a părăsit în curtea administrației iar boierului, fiindu-i milă a prins drag de copil, l -a înfiat și ocrotit cât de mult
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Dumitre, ați văzut ce avea la el? − știu că avea o trăistuță pe mâna dreaptă și de acolo au căzut niște linguri și furculițe. M-am uitat la ele, pe coadă aveau literele M și J, cred că erau de la Jac Marcopol. Atâta știu, bădie Gheorghe, trebuie să plec că mă așteaptă mama, spuse Dumitru și o zbughi spre casă. Capitolul XIII La cules de struguri − Gheorghiță, parcă am auzit că azi nu mergi la brutărie, la Iosub, de aceea spun
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu chibzuință și au izbutit să termine recoltările și semănăturile de toamnă și să cumpere și o parte din lemnele pentru iarnă. Costache a mai câștigat ceva bani pentru copiii de acasă, cei de vârstă școlară muncind și la boierul Jac Marcopol. Erau îngrijorați că de câteva luni nu mai primiseră vești de la Gheorghiță, cel care fusese încorporat în armată și care era pe front cu unitatea militară din care făcea parte. îi scriseseră mai demult lui Mihai, feciorul ce era
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bisericesc pe patru voci, bucurându-se de susținere din partea preotului și a celorlalte fețe bisericești, datorită și faptului că exista mult tineret în localitate pe care putea conta. Din punct de vedere economic sărbătorirea s-a bucurat de susținerea boierului Jac Marcopol și a unor comercianți români dar și evrei care au sprijinit material acțiunea, prin aprovizionarea cu toate cele necesare celor trei etape de desfășurare a evenimentului. Un rol deosebit l-au avut gospodarii satului, feciorii și fetele lor, care
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
caracter patriotic închinate eroilor, scrise de marii noștri poeți. în încheierea acestui moment, domnul învățător Constantin Obreja cu autoritatea ce-o deținea a anunțat programul acelei zile, făcând cunoscut mulțimii că « de la orele 14 începe serbarea câmpenească în lunca lui Jac Marcopol, și va dura cu aproximație până la orele 19. Vor participa formații artistice din întreaga plasă Pungești, iar de la orele nouă seara va începe balul ce va avea loc în curtea și spațiul școlii. Sunt condiții de participare și a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ce va avea loc în curtea și spațiul școlii. Sunt condiții de participare și a însurățeilor. » Terminându-se prima parte, oamenii pleacă fiecare la casele lor, ospătându-se cum se cuvine, după tradiție ca apoi să meargă în luncă, la Jac Marcopol, dornici fiind să vadă și să audă pe acei ce le vor prezenta cântece, dansuri, piese de teatru, și alte forme de manifestare artistică. Pe autorul acestor rânduri l-a preocupat mai mult partea cultural-artistică a acțiunii, unde sa
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fi inimă dușmană/ Când vezi răul lângă mine / Haide, prinde-mă mai bine / De mijloc !.../ Margheta lui Ion Ciobanu numită acum Pădurăreanu, îmi povestește că și ea a participat la acele serbări câmpenești ce au avut loc în lunca lui Jac Marcopol până în anul 1943. La ultima serbare ea a participat la dansuri și la corul condus de profesoara Sasu Mioara. își aduce foarte bine aminte că Maricica Gheorghiu și Maria Florea s-au înbrăcat în haine militare ce le stătea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în iulie, cu vreme foarte călduroasă, în târg era parcă mai răcoare pe la ora opt dimineața, când au ajuns ei. Soarele se înălța sprinten și vioi, ca un cavaler ce merge la însurătoare, spre dealurile îngemănate și împădurite ale boierului Jac Marcopol. în târgul din Pungești era mare forfotă. Organizat pe sectoare de produse vegetale și animale, tot târgul era străbătut de sute de cumpărători și vânzători, nu mai conta atât de mult de unde erau, din ce comune sau sate. De
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Marie! Sunteți acasă? Bună ziua! - Bună ziua domnilor învățători, dar cu ce treburi pe la noi? - Avem mai multe treburi pe la dumnevoastră, dar în primul rând unde-i Săndel? - Săndel e plecat de dimineață cu vitele. Le duce pe izlaz, după via lui Jac Marcopol, acolo e de găsit. - Cea ce vrem noi să știm despre el, putem discuta și cu dumnevoastră, că-l știm băiat ascultător. Ia spuneți îl înscriți în clasa a V-a, la școala din Pungești, sau îl dați mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cazaci, ca niște lupi ce-s învățați de-a pururea la pradă, de au întrat în țară și multe bucate de la ținutul Sorocii au luat” - Grigore Ureche; „Ce cum și-i hirea căzacilor, la dobândă lacomi, au dat îndată la jacuri” - Miron Costin) și preparați să se implice în tot soiul de aventuri (zice Ureche: „Iară cazacii, cumu-și sântu ei gata a să amestecare în toate amestecăturile, neântrebând de nime ...”). Trecând aproape instantaneu din ipostaza de aliați în cea de inamici
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
den porunca lui Hmil-hatmanul” - Miron Costin), ucrainenii lui Timuș Hmelnițki, mergând să despresoare o Suceavă asediată de Gheorghe Ștefan, își oferă și o „plimbare” prin Bucovina: „Timuș, cum au sosit la cetate, de a doa dzi s-au desfrânat la jacurile mănăstirilor [în acest rând „cenzura” impusă de Bogdan Hmelnițki n-a mai funcționat], și întâi asupra Dragomirnei mănăstirii cu pușci au mărsǔ și au bătut mănăstirea. Și dacă i s-au închinat, toate odoarale, veșmintele în jacǔ au dat, și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în casă. Judecătorul și-a îngropat cîinii cu mîna lui în fundul curții. Îi avea de cînd erau pui, el îi dresase și cînd ieșea la plimbare pe strada principală îi lua în lesă. Cînd s-a aflat în oraș că Jac și Rex fuseseră uciși, s-au scandalizat chiar și cîțiva dintre prietenii lui Stelian. "Azi belim cîinii, mîine îl belim și pe proprietarul lor?" a spus Mardare blănarul. Nu-i venea să creadă că Stelian avea vreo legătură cu această
Alsacienii judecătorului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8086_a_9411]
-
Jurca Costan, 70 ani l Mihăilescu Mihai, 64 ani l Popovici Grigore, 56 ani l Radu Eva, 54 ani l Bunăzioiu Vioara, 72 ani l Sandru Adrian, 27 ani l Balazs Alexandru, 49 ani l Monescu Gheorghe, 75 ani l Jac Maria, 73 ani l Müller Ileana, 81 ani l Ciobotariu Elena, 64 ani l Didilescu Costachi, 69 ani l Bogdan Delia, 4 luni l Szakacs Rozalia, 66 ani l Ciupagea Nicolae, 63 ani l Stancu Ioana, 71 ani l Mirescu
Agenda2005-53-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284564_a_285893]
-
timp, elevii Iancu Iconomu și Ion Guleți, În urma unui examen, au fost Înlocuiți cu Apostol Misiu și Dimitrie Papa Sterghiu. Unii dintre elevi Își vor schimba numele, chiar În cursul primului an școlar. Așa, bunăoară, Gheorghe Gumă Își va spune Jac Goma. În septembrie 1865, spre sfârșitul lunii, Școala Aromână din cadrul Mănăstirii Sfinții Apostoli, condusă de părintele Averchie și de savantul latinist Ioan C. Masim (membru, din 1867, al Academiei Române), a putut să deschidă primul an de Învățământ. Numărul elevilor, de la
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
instrumentului lor și plecarea unora, definitivă sau temporară, a fost în relație cu poziții de prestigiu. Poganyi devenea prim violonist în orchestra de la Cincinatti, invitat de Fritz Reiner. Alexander Schneider a fost înlocuit în anii 1944-1955, de Edgar Ortenberg și Jac Gorodectzki, timp în care a făcut o carieră de dirijor strălucit la Festivalul de la Marlboro, în Statele Unite, și l-a convins pe Casals să organizeze Festivalul de la Prades. În integrala Beethoven din 1952, Gorodetzki este al doilea violonist. Pentru cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
aceste momente. Și spune: “Că întâmplându-se a avea puternica împărăție, stăpânii noștri (turcii n.n), oștire (război n.n) cu moscalii (rușii n.n), vinit-au oștile moschicești de-au călcat și pământul acesta a Moldovii, cu multă pradă și jacuri (jafuri n.n) între bieții pământeni”. Văzând aceasta, vodă a dat “poroncă... să nu să alunece la vrun hainlâc (trădare n.n), știindu-să că moscalii a rămânea stăpânitori acestui pământ nicidecum nu se poate”. Dar feciorii unui oarecare Ienăchiță “s-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lui, Lupa, vând la 2 august 1740 (7248) “o casă cu locul ei, ce este din vale de bisărica lui Hulpe,... tocmai în drumul Sărăriei... Așijderile, pomenim și pentru niște zapise vechi a casii, ce s-au tâmplat la vreme jacului (jafului n.n) moscalilor de au perit”. --Sunt sigur că te întrebi pentru a câta oară ne întâlnim cu “jacul moscalilor” când mulți ieșeni și-au pierdut, pe lângă o samă de acte însemnate, și agoniseala lor de o viață... --Tocmai
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Hulpe,... tocmai în drumul Sărăriei... Așijderile, pomenim și pentru niște zapise vechi a casii, ce s-au tâmplat la vreme jacului (jafului n.n) moscalilor de au perit”. --Sunt sigur că te întrebi pentru a câta oară ne întâlnim cu “jacul moscalilor” când mulți ieșeni și-au pierdut, pe lângă o samă de acte însemnate, și agoniseala lor de o viață... --Tocmai la asta îmi era gândul, părinte, și mă întrebam de câte ori or fi jefuit moscalii Moldova. --Apoi ei, ori veneau ca
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a fost deloc un gest frumos din partea revistei, mai ales cu o poezie de debut a unui atît de tînâr condei. Iată, de pildă, cum arăta strofa I scrisă de Bărzăun: Îți voi culege nuferi albi din constelații Să-ți jac din ei cununi, frumoasa mea, Și voi săpa comorile din lutul veșniciei Să-mpodobesc potecile-așteptării Pe care vei veni tu, Mireasă a zorilor din primăvara mea... Și iată cum arăta aceeași strofă publicată în revistă: Îți voi culege flori din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Îmi aduc aminte de asta. Am citit ce spune Istratie Dabija vodă la 1 mai 1662 (7170: „...Iară după aceea, deacă bătu Ștefan vodă (Lupu) cu tătarii pre Constantin vodă și-l goniră, prinsără și pre Vasilie Geanalăul...și pentru jacul acela...s-au luat aceste casă și dughene și alte ce-au mai avut toate pre samă domnească... Și încă neplinindu-să banii domnești ce jacuise el din Ocnă...i s-au tăiat și capu”. Mai departe, Istratie Dabija vodă spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
facem tuturor cui se cade a ști că, întâmplându-se a avea puternica împărăție, stăpânii noștri, (turcii n.n) cu moscalii, (rușii n.n) venit-au oștile moschicești de-au călcat și pământul acesta a Moldovii, cu multă pradă și jacuri între bieții pământeni. Și măcar că de la noi destulă poroncă au avut...să nu se lunece la vreun hainlâc...iar unii din mazili, precum și dintr-altă prostime, tot nu s-au supus poroncii și învățăturii noastre, și cum au văzut pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]