87 matches
-
gastrointestinală acută, contagioasă, foarte gravă, manifestată prin dureri foarte mari de stomas, vărsături, diaree, deshidratarea țesuturilor și tulburarea tuturor funcțiilor organismului. Netratată duce adesea la moarte. Bolnavii erau tratați cu fierturi din buruiana spinoasă numită holeră și oblojeli cu zirnă, jaleș, stânjenei galbeni, avrămeasă, floare de leac, gălbenele. Legători pe burtă cu piper, usturoi și pucioasă. Ceai din mentă, de ghințură galbenă. Clisme cu fiertură din coajă de stejar alb sau mălin. Consum de fiertură din făină de ovăz, din frunze
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pisat. Gargară cu ceai de afine uscate, oțet de coada calului, cu frunze de fragi, de obligeană, salvie, flori de soc, cu spirt și rachiu, untdelemn, cu sare, cu piatră acră și vin, cu lămâie și sare, cu fiertură de jaleș. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Pentru răceli și dureri de gât: Gargară din amestec de miere (2 lingurițe), ardei iuți (jumătate de linguriță), oțet de mure (4 linguri), suc de lămâie (o lingură), la o cană de apă caldă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu piper, țuică tare pe vată, suc de hrean. Se ține În gură și se fac clătiri repetate cu ceai de măselariță, de urzică, de rădăcină de cașul dracului, iarba porcului sau cu sare și oțet. Gargară cu ceai de jaleș, cu flori de coada șoricelului sau cu mujdei de usturoi. Clătiri cu ceai concentrat de lemnul Domnului, coajă de porumbar sau de stejar, la care se adaugă piatră acră. Se ține În gură și se fac clătiri cu ceai concentrat
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
morcov, de podbal sau de muștar. Lactația la femei era sporită cu ceai de rozmarin. Pierderile de sânge și hemoptiziile erau tratate cu ceai de tătăneasă (iarba lui Tatin). În caz de răceală, pentru a transpira, se bea ceai de jaleș (salcie), care avea și efect antispastic, cicatrizant și antifungic. Fiertura de rădăcină de brusture era folosiră pentru vindecarea rănilor, În spălături și oblojeli, dar și pentru combatereea cheliei (căderii părului). În Munții Apuseni și În Banat, rădăcinile de mutătoare (untul
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
JALEȘ, Const. (pseudonim al lui Constantin Mateescu; 7.I.1906, Craiova - ? ), poet, prozator, dramaturg și gazetar. Timp de douăzeci de ani, între 1927 și 1946, face parte din redacțiile mai multor periodice, pe unele chiar conducându-le. Astfel, este prim-redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
1926; Icoane, Craiova, 1928; Cu duhuri rele, Craiova, 1928; Arabescuri, Craiova, 1929; Liniște, Craiova, 1934; Versuri, Craiova, 1934; Versuri, Timișoara, 1942. Antologii: Album, Craiova, 1935 (în colaborare cu Sergiu Cristian și C.S. Nicolăescu-Plopșor). Repere bibliografice: A. Ivanovici, Poezia lui Const. Jaleș, „Curierul Olteniei”, 1928, 1494; g.p. [George Popa], „Versuri”, „Lanuri”, 1934, 7-8; Paul I. Papadopol, „Arabescuri”, PL, 1936, 1; Metzulescu, Literile, I, 84-86; Grigore Bugarin, „Versuri”, „Dacia”, 1943, 4; Petru Sfetca, „Versuri”, „Dacia”, 1943, 35; Manu, Reviste, 35-36, 98-100; Firan, Macedonski-Arghezi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
Foeniculum vulgare Mill. Hestia 1010 2001 Românesc 1010 1973 1999 L GALBENELE - Calendula officinalis L. Petrana 1080 1990 2000 IPCĂRIGE - Gypsophila paniculata L. De Moară Domneasca 1010 1975 1999 L ISOP - Hyssopus officinalis L. De Ciorani 1010 1975 1999 L JALEȘ - Salvia officinalis L. De Răsmirești 1010 1975 1999 L LAUR PĂROS - Datura innoxia Mill. Lăură 1010 1982 1999 Silvia 1010 1993 b LAVANDA - Lavandula angustifolia Mill. Codreanca 1010 1992 2002 b De Moară Domneasca 1010 1973 1999 L LEMN DULCE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
, revistă apărută la Craiova, lunar, în iunie și în iulie 1927. Colectivul redacțional nu este menționat. Const. Jaleș, „ideologul” publicației, pledează pentru „literatura sănătoasă”, tradițională, opunându-se curentului „nestăvilit de originalism”, care „suflă ca un vânt puternic în cutia craniului fiecărui individ, dezechilibrând naturalul, îmbolnăvind simțurile, făcând o lume neserioasă, ridicolă” (Originalitate). Poezie dau Ion Buzdugan, Const. Jaleș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290132_a_291461]
-
Jaleș, „ideologul” publicației, pledează pentru „literatura sănătoasă”, tradițională, opunându-se curentului „nestăvilit de originalism”, care „suflă ca un vânt puternic în cutia craniului fiecărui individ, dezechilibrând naturalul, îmbolnăvind simțurile, făcând o lume neserioasă, ridicolă” (Originalitate). Poezie dau Ion Buzdugan, Const. Jaleș, Marcel Romanescu, Const. Craiovitza (Constantin I. Manea), iar proză semnează Augustin Ivanovici și Gh. I. Chițibura. Articolele de critică literară aparțin lui Barbu Bărbulescu, Ion Sân-Giorgiu și Al. Popescu-Telega. T.l. mai cuprinde recenzii, note despre unele reviste literare, cugetări ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290132_a_291461]
-
POEZIA, revista apărută la Craiova, lunar, din ianuarie 1934 până în aprilie 1935. Fondatori: Leonard Divarius, Const. Jaleș, Const. I. Manea. De la numărul 2/1934 redactori rămân Leonard Divarius și Const. I. Manea, iar de la numărul 5-6/1934 publicația e redactată doar de primul. Lipsită de un articol-program, P. vădește o vagă orientare modernista, ce transpare atât din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288868_a_290197]
-
un corespondent tracic, identificat în diferite surse - Latron; deși găsim în vocabularul latin Latro-Latronis, trecut în română aproape neschimbat și cu același sens - Lotru. Rădăcina indoeuropeană guel = a izvorî a fost identificată în hidronimul antic Gilpil pentru Gilort, precum și în numele Jaleșului, ambele pâraie afluenți ai Jiului. Jaleșul își are originea într-un puternic izvor vocluzian, de la Runcul Gorjului. Axă Hidrografică a Olteniei, Jiul apare în hidronimia acesteia ca un arbore cu rădăcini și ramuri bogate. În Muntenia, Arcudei din preajma Bucureștiului, C.
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
surse - Latron; deși găsim în vocabularul latin Latro-Latronis, trecut în română aproape neschimbat și cu același sens - Lotru. Rădăcina indoeuropeană guel = a izvorî a fost identificată în hidronimul antic Gilpil pentru Gilort, precum și în numele Jaleșului, ambele pâraie afluenți ai Jiului. Jaleșul își are originea într-un puternic izvor vocluzian, de la Runcul Gorjului. Axă Hidrografică a Olteniei, Jiul apare în hidronimia acesteia ca un arbore cu rădăcini și ramuri bogate. În Muntenia, Arcudei din preajma Bucureștiului, C. Poghirc îi atribuie origine traco-dacică, regăsind
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]