104 matches
-
nefiind făcute vii pre acela loc, l-au lăsat de era un loc despre Episcopie nesocotit, iară venind vreme(aă în zilele noastre, venitau părintele și rugătoriul nostru Ioan, Episcopul de Huș(i) și ni s-au jăluit cu mare jalobă zicând că au slăbit și au mesărât Sfânta Episcopie mai de tot și au scăzut din toate bucatele pentru destule nevoi și prăz(iă și au rămas fără nemică. Și după aceea ni-au rugat cu mare rugăminte pentru ace
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
loc ce să chiamă Ochiul, l-au fost lăsat de era un loc despre Episcopie nesocotit, iar venind vreme(a) în zilele noastre, venitau părintele și rugătoriul nostru Ioan, Episcopul de Huș(i) și ni s-au jăluit cu mare jalobă, zicând c-au slăbit și au mesărit Sfânta Episcopie mai de tot și au scăzut din toate bucatele pentru destule nevoi și prăz(iă și au rămas fără nimica. Și după aceea ni-au rugat cu mare rugăminte pentru acea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
loc ce să cheamă Ochiul l-au fost lăsat de era un loc despre Episcopie, nesocotit, iară venind vreme(aă în zilele noastre venitau părintele și rugătoriul nostru Sofronie, Episcopul de Huș(i) și ni s-au jăluit cu mare jalobă zicând c-au slăbit și au meserit Sfânta Episcopie mai de tot și au scăzut din toate bucatele pentru destule nevoi și prăz(iă și au rămas fără nemica și după aceea ni-au rugat cu mare rugăminte pentru ace
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Contractul arendării căsăpiilor din aprilie 1831 revine agăi Dimitrachi Iamandi, cu 26 parale oca de carne ce se vinde la Iași cu 24 parale oca. Divanul Împlinitor își dă acordul la 24 aprilie 1831 cu condiția „să nu să ivească jalobă de asuprire”. Raportul vechilului Isprăvniciei din 9 mai 1831 arată cercetările efectuate și nesacrificarea de vite în afara cadrului legal de alte persoane, decât contractierul. Cercetările au demarat în urma țidulii elaborate de fostul ispravnic, spătarul Vasile Beldiman și a grupului de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
săi din Huși, urmând a se lua legătura cu Episcopia Hușilor în calitate de proprietară a târgului. Isprăvnicia aduce la cunoștința Episcopului Sofronie Miclescu la 22 august 1835, „predpisania Dipartamentului Trebilor din Lăuntru ci s-au primit cu No 12895, urmată după jaloba a 6 neguțitori din târgu(l) Hușii prin care cer a fi volnici a deschide și ei o salhana” cu scopul creșterii nivelului de trai și scăderii prețurilor, „dar și de folosul moșii să binevoiască a însămna locul cu a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din târgu Huși adresată isprăvniciei ținutului Fălciu prin care cer desființarea unei salhanale din târg căci acolo se taie un număr mare de vite și pârâul fiind mic și mai mult sec nu se poate menține curățenia. Copii di pi jaloba boierilor vețuitori în târgul Hușii cătră isprăvnicia țânutului Fălciului din 30 avgst 1834 În vara anului trecut s-au înființat în mahalaoa Plopenii di aici din târg o zalhana supt cuvânt de a fi pentru tăiere unui mic număr di
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
după săceta ce se vede că urmează, ca nu cumva să nască niscaiva boale primejdioase din pricina necurățirei.Pentru acee(aă rugăm să grăbească cu lucrare spre îndreptare(aă acestui rău, căci văzându-să vreo întârziere vom fi siliți a păși cu jalobe la mai înalte locuri. 1834 aug(ustă 30 zile <ss> Dimitrie Iamandi aga <ss> Neculai Dimitriu vor(nică <ss> Grigori Râz spăt(ară <ss> Dumitriu Ioga spăt(ară <ss> Neculai Teodor com(isă <ss> Costachi Teodor com(isă <ss> Costandin
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
înființarea unei salhanale. Departamentul Trebilor din Lăuntru Săcsia 1 iu No 13075 Anul 1835 apr. 16 Preo Sfinții Sale Episcopului Eparhiei Hușului chirio chir Sofronie Viețuitorii din târgul Hușii Dumitrachi Stoian cu alții ai lui până la noemb. 6 au dat jalobă Departamentului cu alăturata mărturie din partea a toată obștia neguțitorilor de acolo încredințată și de isprăvnicia acelui țânut prin care îi învoiesc și îi cer de a fi volnici a deschide jăluitorii o salhana pe acea moșie a târgului spre nepăgubirea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
salhanale în târgul Huși urmând să se ia legătura și cu Episcopia Hușilor ca proprietară a târgului. Departamentul Trebilor din Lăuntru Cătră Isprăvnicia Fălciu Viețuitorii neguțători din târgul Hușii, Dumitrachi Stoian cu alții ai lui până la no. 6 au dat jalobă Departamentului cu alăturată marturii din parte a toată opștia neguțătorilor de acolo încredințată și de acea Isprăvnicie la 30 a trecutei luni iulie prin care îi învoiesc și îi cer de a fi volnici a deschide și jăluitorii o salhana
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
anume Radoslăvești, unde au fostu Radoslav, ce-au fost cumpărat acel sat luminatul și răpousat părintele domniea meale Ștefan vodă, dela Singura și dela sora ei, Stanca, feciorii Anușcăi, nepoții lui Ivan Frănciuc, dreptu 52 zloț<i> tătărăști și după jaloba a lui nostru credincios boiarin, Clănău spătariul și a nepoatei sale, a noastră seminție, Dragna, le-au fost dat lor acel sat Radoslăveștii, unde au fost Radoslav”</citation>. Ioan Bogdan pune În discuție lecturarea hidronimelor Strajnic și Stavnic, considerând . Printre
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
pe care Îl datorau 7 locuitori din , pentru care porușnicul a . Iordache Râșcanu s-a adresat judecății Încă din timpul domnului Scarlat Callimachi, Însă s-a lovit de uneltirile Mariei Holban, sora sa, și moșia Frenciugi (conform unui proiect de jalobă, anterior datei de 7 august 1836) . Informațiile de mai sus despre moșia Frenciugi se regăsesc și În jalba fraților Teodor Râșcanu și arhidiaconului Iosif Râșcanu, adresată consulului general Rickman la 7 august 1836. Isprăvnicia ținutului Vaslui cere la 21 mai
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
căsătoriei Ecaterinei și , prisosul urmând a fi Împărțit Între Iordachi Râșcanu și Maria Holban . Maria Rășcanu s-a căsătorit cu stolnicul Andrei Holban, primind În aprilie 1795 moșia Frenciuci și biserica din sat de la tatăl său, moșia fiind zestrea (conform jalobei din 7 august 1836 a fraților Teodor Râșcanu și Iosif Râșcanu arhidiacon) . Stolnicul Andrei Holban dă la 14 august 1795 un sinet socrului său spătarul Alexandru Râșcanu, prin care face cunoscută primirea celor consemnate În izvodul de zestre. Sinetul respectiv
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
aveau și alte metode de opunere: jalba. Astfel, N. Iorga referindu-se la Condica lui Const. Nec. Vodă Mavrocordat între 1742-1744, face trimitere la jalba pornită contra turcilor din Vaslui: „Carte gospod către Ștefan Rosett vel paharnic pentru că au dat jalobă târgoveții de Vaslui pentru slugile și argații turcilor de la Vaslui, zicând că nu vor să dea ajutor la menzii și la alte poronci dimpreună cu târgoveții. Se scrie să trimeată dânsul să le plătească banii oaspeților deplin de la dânșii, dar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
născută la 24.10.1916 în localitatea Pistruieni), născută la data de 23 aprilie 1982 în localitatea Telenești, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bănești, raionul Telenești. (1.581/2004) 43. Cereș Tatiana, fiica lui Jaloba Ion (născut la 1.03.1927 în localitatea Antoneuca, raionul Drochia) și Efimia, născută la data de 8 februarie 1957 în localitatea Drochia, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Cireșilor nr. 30. (1
ORDIN nr. 865/C din 12 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209293_a_210622]
-
data de 8 aprilie 1977 în localitatea Blindești, raionul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 15, ap. 105. (1.567/2008) 180. Rusu Eugeniu, fiul lui Victor și Nadejda (fiica lui Jaloba Ștefan, născut la 13.03.1912 în localitatea Gordinești, și Vera), născut la data de 6 decembrie 1971 în localitatea Burlănești, județul Edineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Burlănești, raionul Edineț. (3.451/2003) 181. Rusu
ORDIN nr. 865/C din 12 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209293_a_210622]
-
Orhei), născut la data de 1 iunie 1985 în localitatea Mitoc, raionul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Mitoc, raionul Orhei. (2.205/2008) 133. Lifciu Maria, fiica lui Tacu Vasile și Tacu Elena (fiica lui Jaloba Feodor, născut la 16.05.1911 în localitatea Horești), născută la data de 9 aprilie 1974 în localitatea Horești, raionul Ialoveni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Dacia nr. 44, bl. 5, ap. 126. (637
ORDIN nr. 1.134/C din 7 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210163_a_211492]
-
data de 3 iunie 1979 în localitatea Tarasauți, raionul Noua Suliță, Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Stălinești, str. Kotovski bl. 7, Cernăuți. (5.341/2004) 259. Rusu Ion, fiul lui Victor și Nadejda (fiica lui Jaloba Ștefan, născut la data de 13.03.1912 în localitatea Gordinești, județul Edineț), născut la data de 27 ianuarie 1976 în localitatea Burlănești, județul Edineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Burlănești, județul Edineț. (3.449/2003
ORDIN nr. 648/C din 24 februarie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208410_a_209739]
-
Bălți) și Agafia, născută la data de 23 iulie 1958 în localitatea Copăceni, județul Sîngerei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Copăceni, raionul Sîngerei. (4.509/2003) 261. Rusu Vasile, fiul lui Victor și Nadejda (fiica lui Jaloba Ștefan, născut la 13.03.1912 în localitatea Gordinești, județul Edineț), născut la data de 13 aprilie 1983 în localitatea Burlănești, județul Edineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Burlănești, județul Edineț. (3.448/2003) 262. Rusu
ORDIN nr. 648/C din 24 februarie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208410_a_209739]
-
la data de 7 noiembrie 1957 în localitatea Ciuciuleni, județul Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Rezina, Str. 1 Mai nr. 7, ap. 49. (249/2004) 48. Cereș Svetlana, fiica lui Vladimir și Tatiana (fiica lui Jaloba Ion, născut la 1.03.1927 în localitatea Antoneuca, raionul Drochia, și Efimia), născută la data de 9 septembrie 1982 în localitatea Sîngera, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Cireșilor nr. 30. (1
ORDIN nr. 1.635/C din 12 iunie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212607_a_213936]
-
Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România, Marian Petre Sibiu, 8 septembrie 2012. Nr. 7. Anexa COMISIA DE ETICĂ ȘI DISCIPLINĂ a Uniunii Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România Membri titulari 1. Vîță Gheorghe 2. Hășmășan Rodica 3. Ivănescu Dan 4. Jalobă Udor Olga 5. Olaru Ion Membri supleanți 1. Petrovan Luiza 2. Bahrim Daniel Paul 3. Leon Ghiorghiță ----
HOTĂRÂRE nr. 7 din 8 septembrie 2012 pentru numirea membrilor Comisiei de etică şi disciplină a Uniunii Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244920_a_246249]
-
a Evaluatorilor Autorizați din România, Daniel Manațe București, 9 aprilie 2016. Nr. 4. Anexă COMISIA DE ETICĂ ȘI DISCIPLINĂ a Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România Membri titulari 1. VÎȚĂ GHEORGHE 2. TIMBUȘ RADU CĂLIN 3. IVĂNESCU DAN 4. JALOBĂ UDOR OLGA 5. BOJINCĂ MIHAIL Membri supleanți 1. BAHRIM DANIEL PAUL 2. PETROVAN LUIZA 3. RUSE BOGDAN RUSE -----
HOTĂRÂRE nr. 4 din 9 aprilie 2016 pentru numirea membrilor Comisiei de etică şi disciplină a Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271144_a_272473]
-
Pașcani este o localitate-centru de comună în Raionul Criuleni, Republica Moldova. Satul Pașcani a fost atestat la 13 martie, 1495. „Hodco Pascan a fost miluit cu pămîntul de pe Ichel cu heleșteu la fîntînă, Pașcani”. La 1824, 14 iulie - jaloba țăranilor din satul Pașcani, ținutul Orhei contra boierului Corcevschi. Denumirea satului Pașcani provine din antroponimul Pasco, Pascan. Satul Pașcani este o localitate în Raionul Criuleni situată la latitudinea 47.1672 longitudinea 28.8325 și altitudinea de 82 m față de nivelul
Pașcani, Criuleni () [Corola-website/Science/305157_a_306486]
-
glăsuiește: „Suret de la Petru Vodă, anul 7094 April 7. Facem înștiințare precum au venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri sluga noastră Toader velic vatag și Ionaș și frate-său Ihnat și Grozav și s-au jăluit noao cu mare jalobă și cu multe mărturii și cu megieși dinspre împrejur, zicînd, că diresurile ce au avut ei de danie de la Alexandru Vodă pe un loc pustiu la Ciulucul cel mare la fîntîna Ciobanilor, la gura pîrîului adînc și cu loc de
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
Frasini, ce să cheamă acum satul la Biliciu, acele urice a lor au perit la Tătari, în zilele lui Iancu Vodă cînd au răzbit țara noastră, cînd el însuși Ioan Vodă au perit, deci și noi văzîndu a lor mare jalobă și multe mărturii, ce au jăluit și au mărturisit înaintea noastră așișderea și de la noi am dat și am întărit lor pre acel de mai sus zis satu ce se cheamă Beliciu...” La 20 august 1588, cînd Petru Vodă dăruiește
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
căruțe cu iarbă. Țăranii din Pogănești au scris despre aceasta ispravnicului de zemstvă din Bender. La indicația lui I.N.Inzov s-a cercetat cazul, unde 10 țărani au fost puși sub jurământ să declare că ceia ce este scris în jalobă este adevărat. În rezultatul cercetării generalul M.F.Orlov la impus pe căpitanul Briuhanov să satisfacă cerințele țăranilor pogăneșteni”. (traducerea prescurtată aparține subsemnatului) Cu toată ocupația, satul Pogănești continua să se dezvolte, să se mărească. Astfel Zamfir Arbore în dicționarul geografic
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]