88 matches
-
de calculat numită Pascalină, asemănătoare cu unele calculatoare mecanice utilizate de ingineri înainte de inventarea calculatorului electronic. Când Blaise avea douăzeci și trei de ani, tatăl lui a alunecat pe gheață, fracturându-și coapsa. A fost îngrijit de un grup de janseniști, catolici dintr-o tagmă formată în special pe baza urii nutrite împotriva iezuitismului. În curând, întreaga familie Pascal a devenit adepta lor, iar tânărul Pascal, un antiiezuit, un contra contrare formator. Iar noua lui religie nu era bună pentru un
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
că acceptă vidul, fără dificultate și fără rezistență.“ Aristotel era înfrânt și oamenii de știință au încetat să se mai teamă de vid; ba chiar au început să îl studieze. Tot în zero și în infinit a căutat Pascal, evlaviosul jansenist, dovada existenței lui Dumnezeu. Și a făcut-o într-un mod foarte laic. Pariul divin Căci, până la urmă, ce este omul în natură? Un nimic în raport cu infinitul, un tot în raport cu nimicul, așezat la mijloc, între nimic și tot. BLAISE PASCAL
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
de noroc. Teoria lui Pascal a avut un succes nebun, însă cariera sa matematică nu a durat mult. Pe data de 23 noiembrie 1654, Pascal a trăit o intensă experiență spirituală. Probabil că de vină a fost întărirea convingerilor sale janseniste antiștiințifice, însă, oricare ar fi fost motivul, cert e că nou-descoperita devoțiune l-a determinat să abandoneze și matematica, și știința. (A făcut o singură excepție pentru puțin timp, patru ani mai târziu, când nu a mai putut dormi din cauza
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
pamflet împotriva politicii și alianțelor Franței cu statele germane, intitulat Mars gallicus. Ura față de această mișcare a fost manifestate de Mazarin până și pe patul de moarte, când l-a sfătuit pe Ludovic al XIV-lea„să nu tolereze secta jansenistă, nici măcar cu numele“ Eforturile lui Mazarin pentru extinderea puterii monarhiei franceze pe plan extern nu s-au oprit numai aici; în 1658 înființează Liga Rinului, care exercita un control asupra casei de Austria, iar un an mai târziu reușește, după
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
unii grupați în 1627 în asociația Compagnie du Saint-Sacrement, ajută în mod eficace inițiativele clerului. Astfel, către 1660, sînt pregătite mijloacele pentru o reformă a clerului parohial și o recreștinare în profunzime a credincioșilor, pînă atunci abia amorsate. Succesul ideilor janseniste nu poate fi separat de acest climat de renaștere religioasă. Două opere sînt la originea jansenismului: în 1640, în Augustinus, operă postumă a episcopului Jansenius, acesta susține un *augustinism radical și ideile lui sînt răspîndite în Franța de prietenul său
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Augustinus, dar Arnauld ripostează distingînd între drept (cele cinci propoziții sînt condamnabile) și fapt (ele nu se găsesc în Jansenius). Pentru a apăra Port-Royal, Blaise Pascal scrie în 1656 Provincialele, pamflet feroce împotriva iezuiților, care are un succes enorm. Cearta jansenistă abia începe. Reluarea luptei împotriva Casei de Austria Războiul de 30 de ani și tratatele din Westfalia. Intervenția Franței în războiul de 30 de ani, care sfîșie Europa Centrală între 1618 și 1648, condiționează în mare măsură politica internă a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai întîi, după cum a spus-o chiar el, "să distrugă jansenismul și să împrăștie comunitățile unde se ațîța acest spirit de noutate". În 1669 este înregistrat un armistițiu provizoriu. Dar cearta reîncepe la sfîrșitul secolului cu publicarea Reflecțiilor morale ale jansenistului Quesnel. În 1709, Ludovic al XIV-lea le dispersează pe călugărițele de la Port-Royal-des-Champs și distruge mănăstirea și, în 1713, obține de la papă condamnarea Reflecțiilor morale prin bula Unigenitus, dar vreo cincisprezece episcopi refuză să o accepte. Revocarea Edictului din Nantes
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
regale), drept de care Ludovic al XIV-lea îl privase. În multe privințe, Regența este o perioadă de reacție împotriva lungii domnii precedente: reacție politică, cu crearea consiliilor ce înlocuiesc miniștrii și secretarii de stat; reacție religioasă, cu sprijinul acordat janseniștilor; reacție morală, Regentul și "desfrînații" săi dînd exemplul libertinajului și al lipsei de credință la Paris unde curtea se instalase; reacție în politica externă, cu reconcilierea franco-engleză pentru respectarea tratatelor din 1713-1714. Sistemul lui Law. Dar marea problemă care i
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ale colbertismului, preocupat să mențină pacea în exterior, ordinea și prosperitatea în interior. El susține eforturile lui Orry, controlor general al Finanțelor, care reușește să echilibreze bugetul și încurajează activitatea economică, în plină creștere. El face față unei noi agitații janseniste susținută de parlament și marcată în special în 1729-1731 de manifestațiile al căror teatru este cimitirul Saint-Médard la Paris: vindecări neexplicate și scene de convulsii. El obține în 1738, pentru regele detronat al Poloniei, Stanislas Leszczynski, socrul lui Ludovic al
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din Bretagne și din Languedoc și Adunarea clerului protestează și refuză să plătească. În cele din urmă, regele cedează în parte și renunță la a impune a douăzecea parte clerului. Agitația continuă totuși, parlamentarii pretextînd o nouă înviorare a afacerii janseniste pentru a se pune la adăpost împotriva despotismului (1752-1756). Războiul de Șapte Ani. În plus, după o spectaculoasă răsturnare a alianțelor care, în 1756, determină Prusia să se reconcilieze cu Anglia și, ca urmare, Franța cu Austria, guvernul lui Ludovic
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Stanislas. În 1768, cumpără Corsica de la Republica de Genova. Pe de altă parte, creșterea economică continuă. În schimb, Choiseul nu reușește să pună capăt crizei politice ce rezultă din opoziția neîncetată a parlamentelor. El încearcă totuși să dea satisfacție parlamentarilor, janseniștilor și galicanilor, ca și filosofilor, sacrificînd acestora pe iezuiți. Un membru al ordinului Compania lui Isus fiind compromis într-un faliment comercial, parlamentul de la Paris, imediat imitat de parlamentele provinciale, folosește aceasta ca pretext pentru a suprima Compania (1762). În
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1661, Colbert, mai puțin cultivat decât predecesorii săi, îi încredințează lui Chapelle, poet și critic literar, grija de a-i selecționa pe cei mai buni artiști pentru rege. Astfel vor fi introduși la curte Molière și Lulli. Dar, din 1665, janseniștii și devoții, la instigarea unor oameni ca Nicole, Conti sau Bossuet, atacă din nou teatrul, pe care Ludovic al XIV-lea îl protejează până în 1680 și de care, sub influența Doamnei de Maintenon, se dezinteresează mai apoi. Jean Chapelain (1595-1674
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de Corneille, Athalie de Racine. Dacă Bossuet se leagă de reprezentarea pasiunii dragostei, se arată rezervat cu privire la orgoliu, neexplicându-se practic niciodată asupra atitudinii morale ce ar trebui urmată față de reprezentarea comportamentelor eroice. Nicole, în schimb, ca și alți doi janseniști iluștri, Pascal și La Rochefoucauld, condamnă fără drept de apel demonul "gloriei". Reducând la zero mitul eroului, el distruge idealurile cavalerești care îmbogățesc literatura primei jumătăți a Marelui Secol. De aceea își împrumută el exemplele exclusiv din teatrul lui Corneille
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]